_MG_3731

Un omagiu adus bunicilor mei

Primavara aceasta mi-a adus multe bucurii dar si o mare durere in suflet. Nu vreau sa va transmit durerea si voua ci doar sa aduc un omagiu unor fiinte care mi-au fost apropiate de suflet si care nu se mai afla printre noi. In ziua targului Raw Generation Expo de pe 25 martie, am primit o veste cutremuratoare care mi-a taiat respiratia. Era vorba despre mamaia mea, care se stinsese subit din viata. Desi era in varsta si avea 83 de ani, mi-as fi dorit sa ne mai fie alaturi inca cativa ani buni.

Am sa va povestesc o parte din viata mea si sper sa nu va plictisesc. Din copilarie am fost foarte apropiata atat de ea cat si de tataia. Erau parintii mamei, cu care locuisem in curte de cand ma stiam. Marea majoritate a bunicilor sunt persoane foarte serioase si sumbre si de foarte putine ori sunt apropiati de nepoti asa cum am fost eu de ai mei. La ei m-am simtit mereu in largul meu, fiind o familie exagerat de vesela si plina de viata.

Erau intotdeauna optimisti chiar daca tataia isi pierduse ambele maini (palmele) in razboi si mamaia il ajuta in toate. Ea era o fiica de tarani olteni simpli si foarte cinstiti. Avea o statura mica, era mereu vesela si energica, foarte inteleapta si puternica, curajoasa, foarte curata si ingrijita. El, un moldovean svelt, calit in viata prin multe probleme si necazuri, un autodidact inrait care cunostea din scoarta in scoarta istoria, politica si geografia mai bine ca noi toti. Chiar daca era invalid, se descurca in mare parte singur. Manca si gradinarea singur, sapa si planta fara probleme iar mamaia doar il imbraca, spala si barbierea.

Erau un om inalt cu o postura impecabila de om elegant si rafinat si mereu era la costum si cu palaria bine periata. In timpul comunismului mereu a avut curajul sa spuna tot ce-l apasa si chiar s-a dus in audienta la Ceausescu atunci cand statul vroia sa ne ia casa si pamantul din jur. A fost un om puternic dar in acelasi timp vesel si intotdeauna pus pe glume cu noi, nepotii. L-am iubit din tot sufletul si inca imi aduc aminte de el si glumele lui, chiar daca s-a stins in 1991.

Daca pana atunci erau o echipa plina de viata, in 1991 cand s-a dus, mamaia a devenit foarte deprimata de pierderea suferita si a sosit momentul sa fac mai mult. Asa ca am hotarat sa ma “mut” la ea. In ghilimele, fiindca eu practic locuiam tot in aceeasi casa. Opt ani de zile am fost pentru ea o consolare si am invatat cum sa ajut un suflet descurajat. Spun asta fiindca de fiecare data cand incepea sa planga sau cand simteam ca e descurajata de pierderea ei, eram langa ea cu trup si suflet dar in acelasi timp ma straduiam s-o scot din acea stare prin cuvinte incurajatoare si prin intamplari hazlii de pe vremea lui tataia. Chiar daca aveam pe atunci 11-12 ani ma straduiam mereu sa-i citesc parca gandurile si s-o consolez cum pot, sa o ajut sa treaca peste orice stare de suparare si sa-i redau pofta de viata. Mereu spunea ca ea nu va trai mult fara tataia si deja in zilele noastre, asta devenise o gluma intre noi spunandu-i: “Maie, matale spuneai ca mori din ’91 incoace si uite ca inca esti sanatoasa!”

 

Imi aduc aminte ca dupa ce ma intorceam de la scoala sau dintr-o calatorie ii povesteam orice detaliu si niciodata nu se supara daca ii povesteam o intamplare hazlie de mai multe ori. Seara la culcare ne pieptanam una pe alta, mai ales ca de la ea si de la strabunica mostenesc parul cret. Pe langa asta, vorbeam ore intregi si stateam cateodata pana dupa miezul noptii incurajand-o sa-mi povesteasca tot ce-si aducea aminte din copilaria ei. Tin minte ca de multe ori atat de tare radeam, ca ne auzeau de la etaj restul familiei si ne puneau dimineata sa povestim tot. Va spun, cred ca sunt rare persoanele care dupa 70 de ani au un simt al umorului atat de dezvoltat.

Sa va spun doar una dintre glumele ei. De cand se stia, era putin deranjata ca are nasul putin lung chiar daca noua nu ni se parea ca este chiar asa si spunea: “Cand vin de dupa un colt, intai imi apare nasul si dupa aceea corpul”. Si acum imi vine sa rad cand ma gandesc cu ce haz o spunea si cu cata nepasare. Am spus nepasare fiindca putea sa rada de defectele ei fara sa ii pese de nimic.

In poza de mai sus, mamaia cu cele doua nepoate din partea surorii ei.

As putea sa va povestesc o zi intreaga despre ea si despre tataia insa prefer sa ma opresc aici. Mi-as dori sa le multumesc inca odata la amandoi ca mi-au inveselit zilele si ca m-au facut sa privesc viata cu alti ochi. Datorita lor am inteles ca bucuria si veselia in familie sunt cele mai de pret momente din viata unui om.


43 thoughts on “Un omagiu adus bunicilor mei”

  1. Ligia, am ochii invadati de lacrimi! Tristete si, in acelasi timp, bucurie fiindca, citindu-ti randurile, simt c-am adus si eu un omagiu iubitilor mei bunici, care s-au stins inainte de vreme… Dumnezeu sa ii odihneasca pe toti cei pe care i-am iubit atat de mult si care ne-au modelat, asa cum suntem astazi- mai buni, drepti, intelegatori, cu inima deschisa.

    M.

  2. Condoleante, priveste sus catre stele caci acolo sunt bunici tai iar o parte din ei sunt in interioru tau, Dumnezeu sa-i odihneasca si tie sa-ti mangaie sufletul…

  3. Condoleanţe ! Să se odihnească în pace.
    Îmi imaginez că a fost o femeie extraordinară.

  4. Dumnezeu sa aiba grija de bunici
    Ma regasesc in cele povestite si mai mult decat atat, pacat ca toate au un sfarsit si trist pentru ca noi trebuie sa fim martori

  5. Mie bunicii mi-au fost parinti de la 3 luni si casa lor a fost casa mea intotdeauna, chiar si acum, cand ei nu mai sunt. Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti bunicii care au fost ingeri pazitori nepotilor lor!

  6. Condoleante…si eu am plans pentru ca te inteleg perfect acum 3 luni mi-a murit si mie tataie…am ramas cu mamaie acum iar eu sunt departe de casa…Doare foarte tare!Dumnezeu sa ne intareasca!

  7. Si din ochii mei curg lacrimi…
    Dumnezeu sa o odihneasca pe bunica ta!
    Pe tine, Dumnezeu sa te intareasca, Ligia draga!
    Multumesc mult pentru acest minunat partaj de amintiri.

  8. Condoleante.
    Dumnezeu s-o odihneasca.
    Fii tare. Viata trebuie sa mearga inainte.

  9. Condoleante, Ligia. Dumnezeu s-o odihneasca in pace pe buni a ta. Ai fost atat de norocoasa s-o ai in viata ta. Nici nu e de mirare ca ai iesit un om atat de frumos avand o familie atat de minunata. Sper ca aceasta frumusete sa o duci mai departe prin copiii tai, Ligia. Dar de fapt, o duci mai departe prin vietile atator oameni pe care le atingi zilnic.

  10. Toti bunicii sunt deosebiti si fac foarte multe pentru nepotii lor ,dar pentru ca e vorba de ai nostrii noi zicem ca au fost cei mai buni.Tataia era un om gospodar ,in ciuda faptului ca era invalid de razboi. De cand ma stiu maia ne-a purtat in imina si in gand si ne-a invatat numai lucruri bune.Nu-i voi uita niciodata!

  11. Imi pare foarte rau sa aflu despre aceasta pierdere. Cand am plecat de la targ ultimile mele cuvinte ti-au fost adresate tie, ti-am dorit sa devii mama…fara sa stiu…sa dea Dumnezeu sa aveti o fetita cat de curand…sa va aline durerea…

  12. Condoleante Ligia! O poveste foarte frumoasa si foarte asemanatoare cu povestea mea. Bunicile mele sunt inca in viata insa in ultimele doua saptamani s-au perindat amandoua prin spitale din cauza problemelor cardiace. Sunt foarte ingrijorata pentru ca sunt foarte departe de casa insa ma rog in fiecare zi ca Domnul sa le mai tina sa le mai pot vedea.
    Sunt convinsa ca bunica ta a fost foarte mandra de tine asa ca trebuie sa continui ceea ce faci cu tarie, priveste inainte cu speranta!
    Imbratisari!

  13. Draga Ligia desi am o varsta mult peste varsta ta ,imi aduc aminte cu mult drag de bunicii din partea mamei oameni de o calitate aparte care ne-au ingrijit si ne-au iubit .Imi aduc aminte de intamplari ce nu pot fi uitate .Bunica mea era mai severa dar in realitate avea un suflet de aur.Mi-a aratat de cateva ori aceasta abia la anii adolscentei .Bunicul era ca o paine buna de casa care te invaluia cu iubirea lui minunata ,rasfatandu-ne pe mine si fratele meu cum stiam el mai bine.Bunii nostri dragi toti nepotii de pe lumea asta va iubim si nu va vom uita.

  14. stiu prin ce treci,imi pare tare rau,sunt alaturi de tine si te imbratisez cu mult drag.

  15. Sper sa te resemnezi cat mai curand,e greu sa te desparti de cineva la care tineai enorm de mult…Fii puternica si ajuta pe bunicii tai cu rugaciuni,este ceea ce ii ajuta acum ca sunt ACOLO SUS…Coondoleante,Dumnezeu sa ii ierte si sa ii odihneasca langa El…Mirela.

  16. Foarte emotionanta postarea ta. Dumnezeu sa ii odihneasca pe bunicii care ti-au oferit o viata atat de plina de bucurie !

  17. Nu stiu cum e sa ai bunici asa plini-de-viata, nu stiu cum e sa prinzi aripi cand esti langa un om in vrsta… insa am avut privilegiul sa observ asta la maia voastra si la voi, nepotii ei, si la florile pe care le iubea nespus de mult! As putea sa fac o comparatie si sa va urez sa cresteti (voi nepotii ei) la fel de frumos ca florile pe care le ingrijea, sa aduceti mireasma pe care a adus-o si ea in viata voastra si celor cunoscuti! Veselia, parfumul si bucuria de a trai frumos care a insufletit-o sa va insulfleteasca si pe voi!

    Condoleante pentru floarea de bunica, Olina!

  18. imi plac oamenii care simt, care traiesc. nu sintem pietre, nu sintem obiecte. si eu cu atit mai putzin.
    imi place sa o regasesc pe ligia si astfel, plina de sensibilitate. departe de comercial, departe de lucrurile pe care se pune prea mare pretz in ziua de azi.
    nu mi am prins in viatza decit o pereche de bunici. aflatzi la sute de km (eu in cluj, ei in braila). pe care i vedeam doAR ODATA PE AN, INTR O VIZITA DE CITEVA ORE.si asta pt putzini ani. practic, n am avut bunici. si un intreg univers al copilariei mi a lipsit. si se cunoaste… de asemenea, n am avut nici tzara…
    de mai multzi ani, nu mai am nici parintzi. de 7, respectiv 5 ani…
    ……..

    foarte si placut miscat de ligia, cezar se inclina

  19. Este greu sa pierzi pe cineva drag…Fii puternica si roaga-te pentru bunicii tai,asta ii ajuta foarte mult …Si continua-ti viata la fel de senina si placuta cum ai fost mereu…Dumnezeu sa ii odihneasca in pace!

  20. Ligia draga, iti inteleg durerea…suntem mai saraci de fiecare data cand ne pleaca un OM DRAG !!! Ma rog ca sufletul ei sa-si gaseasca odihna si pacea ! Pentru mangaierea sufletului tau , asculta /vizioneaza pe YouTube : Yanni – Until the last moment [HD]…cred ca si bunicii tale i-ar fi placut acesta …”bijuterie” muzicala !!! Te imbratisez !

  21. Ligia, trebuie sa fii tare si sa depasesti momentul asta. Si-ti spun asta din proprie experienta. Eu mi-am pierdut ambii parinti in urma cu cateva luni. Au plecat la ora 7 in concediu iar la ora 11 a intrat o masina peste ei si au murit amandoi.
    Am citit povestea ta. Am plans gandindu-ma si la baietelul meu care si-a petrecut opt ani cu parintii mei, mai mult decat cu noi parintii ( noi fiind zilnic la serviciu stateam cu el cateva ore seara si in week-end). Bunicii sunt acele persoane speciale din viata noastra, carora le puteam spune si prostioarele pe care le faceam fara sa fim certati si care aveau rabdare sa ne asculte. Mama mea spunea ca avea rabdare mai multa cu nepotii decat cu noi copiii, fiind lipsita de anumite griji si ca simtea ca traieste a doua tinerete.
    Am fost totusi binecuvantate ca am avut langa noi persoane speciale si ca avem muuuuulte amintiri placute.
    Tatal meu,preot fiind, spunea ca Dumnezeu are nevoie si de oameni buni nu numai de cei rautaciosi. Si parintii mei, ca si bunicii tai, au fost buni si corecti. Nu ne ramane decat sa speram ca, acolo unde sunt acum, le este mai bine decat pe pamant ………

  22. Ce frumos! Ai fost foarte norocoasa. Dumnezeu sa aiba grija de sufletul ei! Iar tie, Ligia, iti doresc tot ce poate fi mai bun in lumea aceasta si dincolo de ea!

  23. Buna Ligia,

    Emotionant ceea ce ne-ai povestit si iti multumim ca ai impartasit cu noi atat amintirile frumoase, cat si momentul trist prin care treci. Dumnezeu sa-i odihneasca, iar tie sa-ti aduca alinare si putere sa treci peste aceste momente grele! Te imbratisez, Diana.

  24. Dumnezeu sa.i odihneasca in pace si inconjurati de multa iubire,acolo unde nu mai au griji si necazuri. Superba poza si povestirea. Si eu am o bunica cu care locuiesc dintotdeauna si pe care o ador asa ca imi pot imagina durerea ta. Dar ai atat de multe amintiri frumoase cu ei si invataturi incat nu vor ¨¨pleca¨ niciodata cu totul din viata ta- si asta e minunat.

  25. Intre bunici si nepoti exista o relatie mai speciala, asa am simtit si eu. Dumnezeu sa-i odihneasca…

  26. Imi pare ft rau de pierderea suferita.stiu cum e ,la fel a fost si relatia dintre mine si bunica mea din partea tatalui dar gandul ca e intr-un loc mai bun e mai mult decat o consolare.CUm am vazut scris undeva…..au plecat la DOmnul si DOmnul e foarte aproape…

  27. Trebuie sa stii ca, desi ai ramas fara mamaie si tataie, asa cum tu ai fost consolarea ei, ai atatia oameni pe care nici nu ii cunosti dar care isi indreapta toate gandurile bune catre tine …

  28. Ligia,ai un suflet sensibil….iti doresc ca sa simti mangaierea lui Dumnezeu in aceste momente triste pentru tine si sa iti amintesti cu drag de acei care au fost bunicii tai atat de speciali si sa le poti povesti copiiilor tai despre ei cu mult drag asa cum ai scris mai sus.

  29. Mie mi-a murit la inceputul lui martie sora.
    Si avea jumatate din varsta bunicii tale……………….

  30. Condoleanțe! Dumnezeu să-i oduhnească în pace pe buncii tăi, iar tu să le păstrezi amintirea frumoasă pentru mult timp de acum încolo…

    Și eu am pierdut pe cineva foarte, foarte drag zilele acestea… Încă nu mă pot obișnui cu gândul că cea mai apropiată inimii mele, cea mai scumpă ființă, mama nu mai este lângă mine… Știu că trebuie să învățăm să trecem cu bine peste tristețe și să fim recunoscători pentru faptul că am avut niște oameni minunați în preajma noastră. Chiar dacă acest lucru e atât de greu, încât acum, în acest moment… pare imposibil.

  31. Condoleante sincere Ligia pentru bunici tai si ai mei au fost exact la fel pentru mine bunica mea a murit la 67 de ani dintr-un acident vascular ,iar bunicul inca traieste face 79 de ani acum in vara.Chiar imi pare rau pentru pierderea bunicilor tai. CONDOLEANTE!

Comentariile nu sunt permise.