Update: Castigatoarea unui borcan de 3 kg de miere poliflora oferit de Miere Naturala Dobrogeana este Ruxandra Buda.
Va prezint povestea Miere Naturala Dobrogeana.
A fost odata ca niciodata o stupina asezata intr-o padure din Muntii Dobrogei. Era stupina unui stupar batran. Am mers s-o vad. Era asezata in panta si albinele erau pe-afara in cautare de hrana. Erau multe si marunte. Tot acolo se afla si o cabana vopsita verde, parca facand parte din peisajul de primavara inverzit. Era invelita cu tabla stralucitoare, in care apicultorul putea ramane peste noapte si sa se adaposteasca de intemperii. Aceasta cabana urma sa imi fie tovaras de drum pe campiile si in padurile patriei cand mergeam in pastoral, in pribegie. Tot aici fixam centrifuga si scoteam miere, multa miere ca nu mai aveam unde s-o pun. Sau poate mi se parea mie ca e multa, din cauza ca nu prea aveam vase pentru depozitat mierea.
Dupa vreo 7 ani de albinarit am luat o pauza pentru plecarea in lume larga. Insa mai apoi mi-am dat seama ca am devenit albino-dependent, si am cumparat iar albine. Acum caut pe net cu pasiune diferite metode de crestere de albine, de matci, despre inmultire, intretinere etc. Am cumparat toate lazile noi, moderne, toate ramele noi din lemn de tei deschise, insarmate cu sarma de inox si lucrate ca mobila. Pentru iarna impachetez cu grija stupii, cu polistiren, ziare, paturele ca sa nu sufere de frig. Insa doar atat ar fi insuficient, daca nu le-as fi pregatit din timp cu atentie hrana pentru iernat.
In august si septembrie in fiecare zi am pus in hranitor miere (recoltata de peste an) ca sa le stimulez sa creasca numeric pentru a infrunta iarna mai bine si pentru a completa rezervele de iarna. Ma asigur intotdeauna ca nu le iau toata mierea si le las suficienta atat pentru ele si puietul lor cat si in special pentru iarna. Din contra, completez cu miere rezervele de iarna, atunci cand e cazul.
Nu le adaug zahar si nici o alta forma de indulcitor artificial pentru a le stimula in vreun fel cresterea productiei, fortandu-le sa produca o miere artificiala (falsificata), pentru ca le-ar uza si imbatrani inainte de vreme. Aceeasi lucrare am facut-o si primavara prin martie. Imediat ce am inceput hranirea le-am vazut mai vesele, mai vioaie. Si asta nu este o impresie, este stiut ca ele sunt foarte mult ajutate de aceasta interventie a apicultorului. In fiecare seara, cand venea ora de hranire (cam inaintea apusului de soare) le vedeam pe la hranitor dadeau tarcoale, stiau ca vin cu dulceata. Si chiar daca sunt doar niste insecte mici, ca si la alte animale, se formeaza reflexul conditionat. In cazul nostru, probabil cand auzeau capacul dat la o parte, la acea ora, parca se asteptau sa primeasca ceva bun.
Probabil stiti ca albinele cunosc stapanul si deci ii rezerva mai putine intepaturi cand umbla la stupi, decat unui strain. Este o mandrie cand te plimbi printre stupi si sti ca locuitoarele acestor casute de lemn te recunosc…
Si in sezonul rece sau cel premergator iernii, in fiecare zi le vizitez, sa vad ce mai fac, pe unde mai umbla si sa le salut. Cand vine zapada urdinisurile pot fi acoperite de zapada ca oricum ele respira prin zapada (sa nu fie inghetata, bineinteles). Eu insa nu am rabdare si, nu ma lasa inima sa le las asa. Cum da putina zapada imediat le curat si aiba destul aer. Si cum da o zi mai calduroasa, imediat fac un control rapid pe la unii stupi sau la toti daca tine destul timpul frumos. Umblu de fiecare data cu atentie sa nu strivesc nici macar o albina. Si in timpul verii, daca cumva vad o albina cazuta in adapatoare, o scot de urgenta.
Anul acesta le-am aparat de viespi, furnici, bondari, prigorii, soparle si cred ca datoria apicultorului este sa le pazeasca cu orice pret si sa le protejeze atat de daunatori cat si de de chimicale sau alte substante nocive. Am stat toata vara cu ele si am dormit acasa doar cateva nopti in toata vara. Dar asta e viata care mi-am ales-o, asa e stuparia.
In vara anului acesta, pe albine le-am plimbat excesiv: in vreo 12 locuri am fost cu ele in pastoral, din luna martie, cand noaptea ingheta apa la padure unde am fost cu ele la corn, pana toamna tarziu in balta la izma, cand au venit ploile. Si chiar daca anul acesta nu a fost o productie de miere grozava, sunt multumit, caci s-au simtit si ele bine si plimbate. Mai stii, poate ca imi vor multumi la anul pentru grija si pasiunea mea pentru ele! Oricum ar fi, un stupar care iubeste albinele, indiferent de productie, tot pasionat de ele va ramanea.
Pentru concurs, ne-am gandit sa va oferim un borcan de 3 kg de miere poliflora. Pentru a intra in concurs, lasati un comentariu cu o intamplare hazlie din viata voastra care a implicat albinele sau pur si simplu un comentariu. Nu vrem sa ne oprim aici si ne-am gandit ca pentru perioada sarbatorilor sa oferim o reducere de 10% la comenzi de la 6 kg in sus, care vor include si transportul gratuit. Oferta va dura de pe 18 decembrie si pana in 15 ianuarie si se va confirma telefonic.
Pentru mai multe detalii, ne puteti gasi aici sau sunati la Liviu Anastase, 0720.155.452 producator miere de albine 100% naturala, zona Dobrogea. Certificat de producator seria TLCP nr. 1463707.
Castigatorii vor fi desemnati prin tragere la sorti la sfarsitul acestei zile, prin Random.org si vor fi contactati ulterior prin email pentru detalii de livrare. Va multumim!
Ligia Pop 
Strabunicul crestea albine la tara, eram prea micuta ca sa mai tin minte, si din pacate dupa ce el nu a mai fost…nu s-a mai ocupat nimeni de stupi. Dar noi, in copilaria noastra la tara, ne jucat de-a v-ati ascunselea printre stupii parasiti din gradina 🙂
Frumoasa activitate v-ati gasit 🙂 multa bafta!
ApreciazăApreciază
Felicitari! Este minunat sa descopar un om frumos!
ApreciazăApreciază
Ii admir pe toti cei care fac efortul de a produse alimente sanatoase. Felicitari!
ApreciazăApreciază
Povestea lui Liviu m-a emotionat pentru ca e plina de iubire pentru natura, viata, albinele din ea. Cand ma voi intoarce din strainataturi in Ro voi locui la tara si voi avea cativa stupi mai ales ca locul pe care l-am ales e plin de flori iar la capatul gradinii este un palc de salcami…Lucrul acesta nu il poti avea in strainatate (de obicei).
ApreciazăApreciază
Folosesc si un miere la conservarea fructelor. Eu o cumpar din zona Bistritei. E foarte buna informatia cu mierea naturala din Dobrogea. Multumim!
ApreciazăApreciază
Imi place mierea de toate felurile. Felicitari!
ApreciazăApreciază
Mierea este nelipsita la noi in casa. Miere cu ghimbir, miere cu diferite seminte, miere cu lamaie … Camara e plina … 🙂
ApreciazăApreciază
Eu sustin si admir pe toata lumea care se ocupa de produse naturiste, folosesc mierea pentru a face in casa otetul de mere si la conservarea legumelor si fructelor, asa ca daca cistig, e binevenita…….succes….mariana petrescu
ApreciazăApreciază
M-a impresionat profund povestea ta cu albine, dragostea grija si atentia pe care le-o oferi! Nu am nici o intamplare hazlie cu albinele, insa le apreciez, le admir munca si harnicia, truda lor pt a produce acest aliment-medicament miraculos impreuna cu celelalte produse apicole! In primavara vrem sa ne mutam la tara si vom dori sa ne ocupam si de albinute, daca s-ar putea sa ne impartasesti si noua din experienta ta in ceea ce priveste infiintarea stupilor, cresterea si ingrijirea albinutelor ar fi extraordinar de minunat! Toata sanatatea din lume tie si albinutelor tale! Cu mare drag…
ApreciazăApreciază
mierea!! e foarte buna si pt mine e un medicament natural demuklte ori ma durut gâtulsim-am tratat doar cu miere: se ia dimineata pe stomaculgol o lingurita de miere , si tot asa de 4,5 ori pe zi 🙂 este foarte gustoasa !!
Întâmplare asa de hazlie nu prea am :)) cand ma întepat o albina eram mare,nu eram copil…studenta, si asa rau ma durut ca am plâns :))
spor la treaba în continuare cu apicultura!! succes!!
ApreciazăApreciază
Mai rar asa o pasiune…Succes!
ApreciazăApreciază
Eu va scriu o reteta , care ajuta la articulatii : 10 linguri de miere de albine , 10 linguri zeama de lamaie , 10 linguri de seminte de susan ( masurate si pe urma date la rasnita sau macinate ) , se amesteca toate la un loc , intr-un borcan si se ia ,,o lingura” dimineata pe stomacul gol , in fiecare dimineata , dupa ce ati baut o gura de aghiasma , ati luat anafura si pe urma se ia aceasta compozitie . Mi-a placut poveste d-nului , am indraznit sa va scriu aceasta reteta , pentru ca se foloseste si miere de albine . Va doresc sanatate , putere in munca , succes pe mai departe si binenteles Sarbatori Fericite , alaturi de cei dragi .
ApreciazăApreciază
Sunt o mare fana a mierii naturale. Felicitari pt ceea ce faceti!
ApreciazăApreciază
Mult succes!
ApreciazăApreciază
Pentru altii a fost amuzant sa ma vada agitandu-ma cand mi-a intrat o albina pe sub maneca… 🙂
ApreciazăApreciază
Alt articol dulce :). Nu stiam ca albinele isi recunosc stapanul, interesant articol!
ApreciazăApreciază
Am citit povestea cu zambetul pe buze :). Ma face fericita faptul ca inca mai suntem oameni, ca inca iubim natura si ne regasim in mijlocul ei. Armonie si iubire :).
ApreciazăApreciază
Frumoasa initiativa! Si frumos mod de a face miere, avand grija si de micii muncitori!
Multa noroc in ceea ce faceti!
ApreciazăApreciază
foarte frumoasa povestioara, felicitari!
ApreciazăApreciază
Povesti hazlii nu am – dar o mare dragoste pentru miere da 🙂
Si toata admiratia pentru cei care – cu atat de multa pasiune – ne-o daruiesc!
ApreciazăApreciază
Mi-amintesc de o intamplare petrecuta sotului meu care a incercat sa ajute pe cineva sa mute niste stupi dintr-un loc in altul. Ghinionul lui a fost ca pantalonii sa se rupa exact intre picioare si de-aici va imaginati cat a avut de furca cu albinele care se inghesuiau sa-l ‘capseze’ in zonele lui cele mai delicate :))
ApreciazăApreciază
Mierea de salcam este preferata mea, dar stiu ca anul acesta nu a fost ‘anul salcamului’ asa ca mi-ar placea si cea poliflora sa o am la masa.
ApreciazăApreciază
Eu folosesc mierea in loc de zahar la cafea,ceai,etc.Consider ca folosirea ei este un pas spre sanatate.
ApreciazăApreciază
Foarte frumoasa povestea, felicitari si succes in continuare. Mierea creaza dependenta si este nelipsita in casa!
ApreciazăApreciază
Ador mierea si m-as bucura foarte mult sa castig
ApreciazăApreciază
Un articol superb si plin de naturalete! Mierea este minunata 🙂
ApreciazăApreciază
demult vroiam sa gasesc o miere naturala,
ApreciazăApreciază
Din pacate nu am nicio poveste hazlie care sa implice harnicutele albinute .Insa sunt fan miere, atat in alimentatie cat si in cosmetica .
Mult succes!
ApreciazăApreciază
N-am avut peripetii cu albinele, dar mierea lor imi place foarte mult 😀
ApreciazăApreciază
Cate emotii … cand se simte pasiunea. Mie mi-a povestit cu drag, tatal meu, despre inteligentele albinute, am fost foarte impresionata de atata organizare intr-un grup asa mare si de multe alte treburi simpatice pe care le mai fac. Iar cand intalnesc sau citesc despre asa oameni ca dumneavoastra, imi umple sufletul de speranta si bucurie. Totusi mai exista …
Mult spor si sarbatori minunate alaturi de cei dragi sufletului! 🙂
ApreciazăApreciază
Cel mai bun indulcitor si cel mai sanatos pe deasupra! Mult succes mierii naturale Dobrogea!
ApreciazăApreciază
Nu imi place mierea ca atare,dar o folosesc ca indulcitor pentru ceai.
ApreciazăApreciază
Cu foarte mare bucurie am citit de oferta de sarbatori! Abia astept sa apuc o clipa libera si sa comand muuuulta miere…. sau poate am noroc si castig 6 kg, cine stie 🙂
Sarbatori fericite!
ApreciazăApreciază
Din copilarie imi place mierea, dar ca si indulcitor natural de baza cam de 3 ani o folosesc, mai precis cam de cand am inceput sa ma uit spre un altfel stil de alimentatie! Iar de un an de zile e nelipsita in smoothie si dulciuri raw, cam de cand am descoperit-o pe Ligia! Sincere felicitari pt activitatea familiei voastre !
ApreciazăApreciază
O poveste minunata! 🙂
ApreciazăApreciază
Ador sa mananc chia cu miere si curmale.Multumim Ligia!
ApreciazăApreciază
Felicitari D-le Anastase pentru toate eforturile depuse! Sa va dea Dumnezeu sanatate si putere de munca!Pentru familia mea, mierea este un produs miraculos, nelipsit de pe masa, cu atat mai mult apreciata cu cat stim eforturile care se depun pentru o miere de calitate, care din pacate nu se procura foarte usor. Eeeee si ce amintire am au legata de albine….nu foarte placuta la momentul acela dar care acum ca m-ati facut sa ma gandesc 🙂 mi-am dat seama ca imi este tare draga…cand eram in clasa a X eram intr-o drumetie cu colegii mei si d-na diriginta, iar eu mancam dulceata dintr-un borcan, moment in care m-a intepat o albina de limba…eram rasul, plansul toti pentru ca mi se umfla limba insa in final a fost totul bine.Acum imi este tare draga aceasta amintire pentru ca anii de liceu au fost cei mai frumosi din viata mea: o echipa adevarata si o diriga minunata! mi-e dor de ei si uite ca mierea dumneavoastra a avut deja un efect minunat asupra mea: maine imi voi suna colegii sa facem o intalnire acum in prag de sarbatori 🙂
Sarbatori fericite pline de dragoste si liniste sufleteasca!
ApreciazăApreciază
Si tatal meu este stupar si de la el stiu cat efort implica activitatea asta. Dar pasiunea pentru albinute si dragostea pentru natura ofera beneficii de multe ori nemasurate 🙂
ApreciazăApreciază
Ce pot sa spun… Cu cativa ani in urma am avut si noi vreo 20 de stupi. Si era un nene care ne ajuta cu stupii si ne invata, ca noi nu stiam nimic, mai ales eu. Cand venea toamna trebuia sa le dam de mancare la albine si cum nenea Vasiel era din alt oras, u venea de fiecare data. si atunci eu le pregateam si le dadeam. Intr-o seara pe cand le dadeam hrana si cand mai aveam un stup sau doi a iesit roiul de albine la mine. M-am speriat foartre tare am lasat toate si am fugit. Apoi in serile urmatoare dadeam hrana la albine cu foarte mare frica si graba si plecam acasa bucuroasa ca m-am descurcat si de data aceasta fara nenea Vasile cu toata frica.
ApreciazăApreciază
As avea si o intrebare pentru producator: daca s-a gandit sa isi certifice produsele. Sau nu intrunesc acestea criteriile necesare acreditarii? Intreb pentru ca eu am un bebe de un an caruia ocazional ii mai strecor cativa stropi de miere in mancare – intotdeauna ecologica, luata dintr-o sursa foarte sigura. As comanda si miere dobrogeana pentru ca mi-a placut povestea de mai sus si pentru ca oferta de sarbatori e foarte atractiva dar… oare e sigura si pentru copii foarte mici?
ApreciazăApreciază
Daca va referiti la certificat de producator, il avem, asa cum se vede pe pagina noastra de internet. In principiu mierea este bio (numai ca nu am facut recunoasterea oficiala). Mierea pe rama nu e in contact cu rugina (sarma folosita e pentru rama e de inox). Mierea nu vine in contact cu aluminiu (deci stupul nu are asa ceva in componenta), mierea nu este recoltate in vase de aluminiu ci doar in inox sau plastic alimentar. Apoi in perioada activa de cules nu se fac nici un fel de tratamente caci amitrazul, continut in varachet (impotriva varroa) ar afecta putin mierea. Aceasta miere este apta pentru export. Am dus-o la „depozit”, adica un centru de achizitionare miere, petru verificare si este ok (ma refer si la continutul de apa din miere care nu trebuie sa depaseasca un anumit procent). Aci e vorba de gradul de „maturare” al mierii – treaba pe care o fac albinele. La copii e recomandata ce poliflora. Mierea de tei este foarte parfumata (usor amaruie) si este „puternica” pentru un copilas mic. Sigura s-ar stramba saracutul 🙂 Important pentru un copil mic mai ales este sa fie 100% naturala mierea, zic eu garantia ca nu i-ar face nici un rau (cu vreun produs adaugat miseleste de vreun „comerciant”). Acest lucru il garantam pt TOATA MIEREA nostra.
ApreciazăApreciază
Eu ador mierea naturala si va urez mult succes in activitate.Cand eram mica si ma piscau albinele bunicului meu mi se umfla laba piciorului si dura cam o saptamana sa se desumfle.
ApreciazăApreciază
Intr-adevar, mierea merita toata atentia in alimentatie, mai ales in cea a copiilor, inlocuind dulciurile. Pe de alta parte insa, pe piata se gasesc tot mai des sortimente de miere „imbunatatite” cu zahar. Grija la cumparaturi ca tot vine sezonul ! 🙂 Sarbatori fericite si sanatoase!
ApreciazăApreciază
Dumnezeu a creat albinele pentru a da oamenilor cel mai simplu exemplu de smerenie. Iar apicultorii sunt preotii (pastorii) albinelor .
Am copilarit printre stupi. Bunicul meu a fost apicultor. Pana la zece ani, nu am mancat zahar. Doar stiam ca exista.
Cred ca am fost intepat de albine doar de vreo trei-patru ori în cei zece ani. Fratele si sora mea ceva mai des. Dupa ce ne-am mutat la Bucuresti, am avut stupi in curte, timp de cativa ani. Dar albinelor nu le-a mers bine. Nu aveau de unde sa adune polen.
Incepuse Industrializarea si poluarea excesiva.
Iubesc albinele si as dori sa locuiesc la tara, unde sa pot creste albine. Deocamdata stau la bloc si mai am doi ani pana la varsta pensionarii (65 de ani).
Felicitari apicultorului si multumiri pentru puterea exemplului.
Cu lumina, iubire si recunostinta,
Mihai Popescu
ApreciazăApreciază
Eu cred ca pe nimeni nu l-ar lasa inima sa spuna ceva negativ despre albinute… poate doar un rautacios. Sunt niste fiinte extraordinare din atatea puncte de vedere – si atat de darnice cu noi – ca nu poti decat sa te minunezi si sa le respecti. Mereu am zis ca la pensie o sa imi iau cativa stupi, nu ca sa vand ci mai mult de dragul lor… Foarte frumoasa povestea Mierii Dobrogene, bravo!
ApreciazăApreciază