Gradina bio

Planuri pentru gradina fara sapare – partea I

Asa cum mentionam si in aceste doua articole Un petec de pamant – raiul fiecaruia pe pamant si Gradina fara sapare, cat si continuarea acestui articol in postarea Planuri pentru gradina fara sapare II, am inceput la casuta noastra de la tara, un micut proiect de gradina fara sapare cu multe plante companion, care va fi o combinatie cu diverse elemente din permacultura, forest garden, lasagna garden si altele.

Chiar daca iubesc sa gradinaresc de la o varsta frageda, avand beneficiul la oras chiar de mic copil sa am o gradina mare, totusi cand vine vorba de gradina fara sapare si toate conceptele noi, suntem la inceput, avem multe de invatat si in masura timpului disponibil, o sa va mai povestim cum merg lucrurile. Vom incepe cu pasi mici, fiindca si asa stim ca va fi destul. Este deja o livada batrana care necesita multa munca, cat si multe plante medicinale. Pe langa toate, am plantat toamna trecuta peste 100 de copaci fructiferi si cam 70 de arbusti si vita de vie, plus multe plante aromatice perene.

Chiar daca ar fi ideal, nu vom putea fi zilnic acolo si nu vom avea pentru inceput un solar in care sa ne incepem rasadurile, chiar daca visam la un solar ingropat in pamant precum cel de mai jos numit Walipini, care nu necesita incalzire iarna. Este o poza gasita pe internet, ca sa va dati seama cum arata o astfel de sera care poate produce tot anul.

Pana vom planta in solar mai este si pana atunci, de la distanta in timpul anotimpului rece, ne vom planui gradina pentru urmatorul an. Va dau exemplu ca sa vedeti cum am planuit 2 straturi. De ce ceapa pe margini? Fiindca inca nu este ingradit si suntem vizitati de caprioare, iepuri si alte vietati curioase, gata sa guste orice frunza noua aparuta.

Plantele cu miros puternic sau altele care nu le sunt pe plac, le tin departe si aici am putea enumera doar cateva:

  • Nasturium
  • Rucola
  • Salvia
  • Pelin
  • Lavanda
  • Oregano
  • Columbine
  • Cimbrul
  • Codita soricelului
  • Roinita (invaziva)
  • Hreanul (invaziv)
  • Leusteanul
  • Patrunjelul
  • Hasmtuchi
  • Mararul
  • Coriandrul
  • Mustarul
  • Rozmarinul
  • Busuiocul
  • Muscari
  • Narcisele
  • Crizantemele
  • Macii
  • Lumanarica
  • Sunatoarea
  • Valeriana
  • Patlagina
  • Spanz sau Hellebores
  • Goldenrod – o familie mare de plante (invazive)
  • Usturoiul si leurda (ultima necesita umbra)
  • Ceapa si toate soiurile din aceasta familie (chives si altele)
  • Geranium salbatic (invaziva)
  • Vinca Major Vareiagata (invaziva)
  • Toate soiurile de menta (invaziva)
  • Tataneasa (invaziva).

Ce ne-am pus in gand sa plantam? Tinand cont ca in articolul Gradina fara sapare mentionam ca vom planta doar legume nepretentioase, fara sa ne chinuim sa plantam rosii, ardei, vinete care au cele mai multe probleme si daunatori. Pe langa cele sadite de noi, ne vom baza mult pe plantele din flora spontana deja existente acolo, copaci fructiferi, plante aromatice etc. Vrem sa avem din belsug pentru mancat si pus pentru iarna sub forma de conserve, uscate, murate sau doar conservate in sare mare de ocna (verdeturile, frunzele de vita tinere etc).

Asadar, am sa va fac o lista cu ce ne-am dori noi sa plantam. Nu vom plata tot odata, ci dupa cum am spus, o vom lua cu pasi marunti. Vom alege plante perene in mare parte dar vom avea si plante anuale. Multe plante perene din cele de mai jos, sunt deja in pamant de asta toamna, transplantate de la gradina noastra din oras unde totul devenise foarte aglomerat in ultimii anii.

  • Multe plante aromatice: fenicul, marar, cimbru, maghiran, patrunjel, salvie, oregano sau sovarv, levantica, menta cat mai multe soiuri, menta indiana, nasturium, musetel, leurda si roinita, calomfir, plus multe altele.
  • Multe plante in mare parte comestibile care vor avea si rol protector pentru daunatori dar si pentru polenizare in special. Dorim sa avem un spatiu prietenos pentru albine, fluturi, hummingbird moths si alte insecte care se hranesc cu polen. Acestea ar putea fi: craitele, galbenelele, nalba, nasturium, floarea soarelui, mazarea salbatica, napi, limba mielului, papadii, trifoi, vetrice, echinaceea si codita soricelului pe care le avem, plus altele. Aici gasiti o lista cu o parte din ele cat si aici. Voi mai completa mai jos cu alte plante comestibile considerate buruieni.
  • Fructe de padure: capsune si zmeura care rodesc de doua ori pe an, mure sunt din belsug, agrise rosii si albe, coacaze albe, rosii si negre, coarne si macesi avem deja, catina (veti avea nevoie de doua plante, una dintre ele avand rol polinizator), lonicera, aronia, porumbele, merisoare, mahonia etc.
  • Copaci fructiferi cat de multi se poate, dar in asa fel incat in fiecare luna sa avem fructe. Am decis sa cumparam soiuri vechi romanesti, rezistenti la inghet, seceta si cat mai multe boli. Avem deja pruni, meri, peri, nuci, corni si aluni, castane. Pe langa toate am luat pentru incercare si 2 soiuri tropicale care rezista la inghet cum ar fi paw-paw si kaki. Avem emotii cu cei tropicali, ii protejam cat putem si vedem ce va fi.
  • Vita de vie de mai multe soiuri, aleasa in asa fel incat sa fie rezistenta la inghet, seceta si cat mai multe boli.
A photograph by Raoul Pop
  • Ceapa uscata, ceapa perena egipteana, ceapa perena galeza, ceapa de tuns perena si praz peren,
  • Usturoi verde pentru salate si capatani uscate pentru iarna,
  • Kale de mai multe soiuri si altele din familia verzei: conopida, broccoli, varza rosie si alba etc.
  • Castraveti, dovlecei, zucchinii, dovleci de toamna,
  • Ridichi de primavara si toamna,
  • Napi si cat mai multe radacinoase, cum ar fi si brusturele care este din belsug acolo. Radacina lui pe timp de iarna se poate recolta si se fierbe sau caleste in tigaie, plus multe altele.
  • Bob, fasole, mazare, naut, linte,
  • Gulii rosii si albe,
  • Sfecla rosie sau de alte culori,
  • Morcovi, pastarnac si telina,
  • Mai multe soiuri de macris,
  • Loboda rosie si alba,
  • Rubarb,
  • Limba mielului,
  • Stevia pentru supa dar si soiul pentru sucuri,
  • Swiss chard si alte plante pentru frunze pe care le folosim in salate, sucuri sau mancaruri gatite pentru vara sau iarna,
  • Porumb soi vechi romanesc pentru fiert,
  • Asparagus despre care stim ca este peren cat si alte plante perene rezistente,
  • Cat si multe plante comestibile sau medicinale perene sau anuale pe care inca nu le avem. Le-am luat de la Seminte pentru viitor si acestea ar fi doar o parte din plantele interesante aflate pe lista:
    • salsifiu cultivat pentru radacini,
    • crizantema comestibila,
    • cebare cu frunze comestibile dupa inghet,
    • angelica norvegiana de la care se consuma semintele, frunzele tinere si radacina,
    • crusatea – „plantă perenă, foarte amară, inflorescență comestibilă,
    • plantă capcană „dead end trap” pentru molia verzei”,
    • hasmatuki – „plantă bianuală care se autoînsămânțează ușor, pentru frunze primăvara devreme”,
    • gusa porumbelului de la care folosim frunzele,
    • skirret – „legumă perenă uitată în vestul Europei, utilizata înaintea răspândirii păstârnacului. Se consuma: rădăcina (cu gust asemanator păstârnacului), frunzele tinere, semințele, răsadul în excess pentru că se autoînsămânțează.”
    • Crosne – plantă perena, alternativa a cartofului care pot fi consumati cruzi sau gatiti.
  • Lista poate continua, insa spre asta dorim sa ajungem. Va las mai jos o definitie a gradinii padure la care visam cat si acest link dar si acest link, ca si informatii de inceput. Nu uitati ca informatii in plus sunt din belsug pe Google si YouTube.

O sa ma intrebati de unde ne luam semintele si rasadurile. Ei bine, de la batranele din piata si online de prin alte tari sau de la urmatoarele surse, de unde ne luam semintele romanesti si plantele rare perene, chiar si rasaduri in sezon. Poate nu toate sunt surse ideale, insa eu ma bucur ca exista si acestea. La multi am gasiti seminte rare de soiuri vechi romanesti sau plante comestibile din flora spontana, pe care nu le gasesti prin alte parti. In plus, semintele au putere, adica le poti ulterior recolta semintele de la plantele mature. Semintele din supermarket, nu pot genera seminte pentru viitoare generatii de plante. Sunt facute intentionat slabe sau modificate genetic, ca sa te forteze sa le cumperi anual.

Va urma si partea II.

Gradina bio

Gradina fara sapare

Asa cum am mentionat in articolul „Un petec de pamant – raiul fiecaruia pe pamant”, toti ne dorim o bucatica de teren pe care am putea sa ne crestem natural legume si fructe. Acest lucru se poate intampla daca ne-o dorim foarte mult, chiar si cei de la orase mari si aglomerate au gasit solutii sa inchirieze teren la tara pe o suma mica sau sa isi cumpere un teren in apropierea orasului.

Chiar daca inca multi cred ca totul se va intoarce la „normal”, acest lucru nu va mai fi posibil, fiindca lumea trebuie sa ia o alta intorsatura. Lucrurile nu pot sa mai continue in felul acesta, chiar daca multi suntem atasati de comoditatea falsa creata de sistem si agenda aceasta care nu este decat un teatru trist. Aceasta este o discutie separata, fiindca in acest articol ne vom indrepta spre subiectul din titlu. Ideea este ca trebuie sa mergem inainte, insa nu dupa tiparele vechi, si sa ne creem un spatiu al nostru, visand la independenta de sistem daca nu totala, cel putin in jur de 90%.

Astazi am sa va arat un video in care va explic cum facem noi straturile fara sapare. Poate nu vom putea posta video-uri dese despre gradinarit, insa ne vom stradui sa va tinem la curent si la primavara. Nu suntem experti, insa experienta mea in gradinarit ne ajuta. Chiar daca ca am crescut la oras, parintii au avut o casa cu mult teren in jur. Sunt convinsa ca vor fi destule provocari, insa am luat-o cu pasi marunti si vom planta in prima faza doar legume nepretentioase, fara sa ne apucam de crescut rosii, ardei si vinete. Mergem mult pe principiul ca prea mult s-a bazat omenirea in ultimii ani pe aceste legume si nu le consider vitale. Daca cautam in studiile de specialitate, rosiile si vinetele sunt considerate foarte acide pentru corp si chiar trebuie consumate cu masura. Noi ne-am limitat consumul de rosii si vinete in ultimii 5 ani si se poate trai si fara ele.

Vrem sa ne concentram mai mult pe plantele oferite de mama natura, adica plantele comestibile regasite in natura. De cativa am reusit sa invatam plantele comestibile, iar anul acesta in jur de 20 de plante noi si mergem inainte, fiindca natura ne ofera atat de multe plante gratis si care au calitati nutritionale mult mai intense ca legumele atat de folosite in ultimii 50 de ani. Invatam de ceva timp si ciupercile comestibile, insa suntem rezervati si preferam sa consumam doar ciupercile care nu se pot confunda cu altele toxice. Aici este un video cu prima ciuperca pe care am cules-o noi, iar de curand am avut curajul sa incercam inca o ciuperca noua, gasita pe proprietatea noastra, numita Lycoperdon utriforme. O splendoare de ciuperca, atat de fina ca gust, pe care am gatit-o usor la tigaie cu apa, putin ulei de cocos fara miros si usturoi.

Intorcandu-ne la straturi, vom planta la anul diverse plante mai putin pretentioase. Sunt mai multe variante, asa cum veti vedea si in alte surse. In aceste video-uri veti vedea diverse metode, in functie de posibilitatile fiecaruia: (vizionati-le: 1, 2 si 3).

Care este procedura de a pregati toamna straturile fara sapare?

  1. Se alege o zona insorita toata ziua, asta si in functie de ce plantati, fiindca sunt si legume care adora umbra partiala. In mare parte, multe au nevoie de lumina suficienta.
  2. Pe aceasta parcela poate sa fie gazon sau iarba. Nu este necesar sa scoatem radacinile ci doar curatam solul de cioturi, crengi si pietre.
  3. Pamantul se aereaza folosindu-se o furca. Se infige furca in pamant si se ridica putin iarba, insa foarte putin. Vedeti in acest video cum se face.
  4. Se adauga peste iarba cartoane maro, fara urma de banda adeziva, plastic sau culori. Acestea se vor dezintegra complet pana la anul. Atentie sa nu lasati nicio bucata de iarba libera. Tot stratul trebuie acoperit integral cu cartoane, ca sa nu mai patrunda lumina deloc la iarba, pentru ca sa se ofileasca si sa se albeasca.
  5. Pe margine se adauga pietre sau lemne groase, care vor tine cartoanele in loc si nu vor lasa lumina sa intre pe parti.
  6. La acest punct alegeti ce doriti sa adaugati. Daca plantati imediat, veti avea nevoie de un strat generos de compost, pamant de la cartite sau pamant bun de padure. Daca doriti sa lasati sa se „topeasca” peste iarna, puteti adauga cate putin din toate sau o parte din acestea: un strat subtire de cenusa curata de lemn (detalii aici despre ce sol are nevoie de cenusa), un strat de urzici, tataneasa, menta, coada calului, codita soricelului, ferigi sau alte plante disponibile si la final daca puteti, paie din belsug.
  7. Peste aceste plante daca ati pus un strat generos de paie, nu este necesar sa mai puneti altceva, insa daca nu, puteti adauga un strat mic de pamant, iar la primavara se poate adauga mai mult.
  8. Microorganismele vor lucra sub cartonul care ulterior se va putrezi complet, pamantul va fi reavan si afanat dedesupt.
  9. La finalul video-ului, veti vedea alte straturi facute acum cateva luni, care sunt gata de plantare acum sau la primavara. Dupa ce plantele se vor dezvolta, se vor putea adauga pe parcurs paie sau alte plante rupte, folosindu-se metoda chop and drop, adica rupe si lasa buruiana rupta jos langa leguma, in asa fel incat planta sa nu ramana cu pamant gol in jur, ci mereu acoperita cu plante, pentru a pastra umiditatea la radacina plantei cat si nutrientii pretiosi din „buruieni”.

Aici gasiti informatii cum se finalizeaza straturile sau cum se fac de la inceput. Noi am ales o varianta mai diferita, pentru a ne bucura de mai multi nutrienti in sol.


Mult spor si voua la gradinarit si speram ca vom avea timp sa va aratam la primavara cum arata straturile pline de legume.

Cresterea copiilor · Gradina bio · Ingrijirea sanatatii

Natura ne ofera o multitudine de plante medicinale

Dragii mei, o simpla plimbare prin padure se poate transforma intr-o recolta bogata de plante comestibile si medicinale. Am mai discutat despre acest lucru in articolele de mai jos.

Am sa va arat cateva plante pe care fetita noastra le cunoaste si le-a cules pentru mixurile ei de ceaiuri. Le usuca corespunzator la umbra si ulterior le combina cum simte ea ca este bine. La inceput, acum cativa ani facea totul sub indrumarea noastra, acum avem incredere in ea, fiindca le stie foarte bine. Cateodata ii mai explic cand le combina, ca sa stie proportia pentru fiecare planta in parte, asta fiindca cu totii stim ca unele plante medicinale trebuie consumate cu masura, nu in exces, chiar si in mixuri.

Mai jos, va prezentam 4 tavite colorate si sa o le prezint pe fiecare in parte. Multe au fost culese de la munte, doar din zone nepoluate si unde infloresc mai tarziu ca la ses.

Primul cos contine:

  • sanziene
  • petale de trandafir.

Al doilea cosulet contine:

  • petale de trandafir,
  • albastrele,
  • luminita noptii,
  • trifoi alb si roz,
  • menta,
  • cateva crengute de cimbrisor maruntite.

Al treilea cosulet contine:

  • sovarv sau oregano salbatic,
  • petale de trandafir
  • cimbrisor de camp.

Al patrulea contine:

  • hibiscus,
  • trifoi alb si roz,
  • luminita noptii,
  • coada soricelului si
  • menta.

Al cincilea cosulet contine:

  • sovarv sau oregano salbatic,
  • petale de trandafir,
  • sunatoare,
  • menta,
  • sanziene.

Va indemn si pe voi sa va incurajati copiii si sa-i invatati saptamanal cate o planta comestibila sau medicinala. Lucrurile acestea trebuie pastrate, altfel vor fi uitate complet.

Gradina bio

Un petec de pamant – raiul fiecaruia pe pamant

Marea majoritate a oamenilor isi doresc o casa in natura, la tara, oriunde pot respira aer curat si bea o apa vie, de izvor sau fantana. Pe langa aceasta dorinta, observand precipitarea miscarilor economice din lume, isi doresc sa fie cat mai independenti si sa nu depinda de supermarket-uri. Multi au realizat ca doresc sa aiba o viata mai sanatoasa si ca legumele si fructele din propria gradina, nu se pot compara calitativ si din punct de vedere al gustului si al nutrientilor, cu absolut nimic, nici macar cu cele cumparate de la piata. Pe langa toate, sa nu uitam de marea satisfactie pe care ti-o aduce apropierea de natura care este vitala pentru fiecare suflet in parte si pentru gasirea linistii interioare pe acest pamant. Trezirea aceasta se intampla de cativa ani la un nivel mare global si ne bucuram ca fiecare face ceva in acest sens. Toti care au ajuns sa faca acest pas mare, au spus ca li s-a umplut un mare gol pe care au incercat toata viata sa-l umple cu munca in exces, viata si comfortul asigurat de traitul la oras, petreceri, bautura, droguri si altele. A trai in natura si a te hrani din propria ta gradina, este ceea ce fiecare din noi avem nevoie pentru a trai in echilibru.

Pentru unii acest vis pare imposibil si cauta sa puna pe picioare gradini urbane, pe blocuri, in curtea scolii, pe langa blocuri. Si asta este o idee buna in lipsa de alta posibilitate. Totusi, daca locuiti in zone aglomerate si simtiti ca ati ajuns la capatul puterilor, daca aveti o depresie accentuata (toti suferim de depresie – unii mai putin, altii mai mult), daca va simtiti doborati si depasiti de toata nebunia din jur, cautati chiar si cu sacrificii sa va mutati intr-un loc linistit, sa va faceti o gradina, sa va conectati cu natura prin munca zilnica lejera, fiindca doar acolo este vindecarea si linistea sufleteasca. Recomand tuturor sa citeasca seria formata din 10 carti – Cedrii sunatori ai Rusiei. Se citeste foarte rapid si viata voastra va fi alta dupa terminarea acestor carti, asta daca doriti schimbarea si doriti sa evolutati de la stadiul la care mai toti am fost blocati atatia ani.

„Gradina padure” sau „forest garden” se poate forma oriunde indiferent de clima sau de zona si tot mai multi isi doresc sa isi faca un colt de rai. Mai jos gasiti cateva exemple dar si explicarea principiului de – forest garden – in al doilea video. Pe masura ce se experimenteaza cu aceste concepte, multe gradini sunt formate folosindu-se mai multe metode, in functie de cum prefera fiecare. Ideea generala este ca a sosit momentul sa va ganditi la modul cel mai serios la a avea o gradina si va hrani familia cu legume si fructe reale.

Migrarea spre locuri mai putin poluate, nu este o noutate si se intampla de cand e lumea si pamantul. Din anii 2000, migratia orasenilor spre sate a inceput tot mai intens sa se intample, in special dupa citirea miraculoasei serii Cedrii sunatori ai Rusiei, pe care trebuie sa o citeasca orice om care doreste sa afle secretul unei vieti si familii fericite dar sa si inteleaga cum functioneaza lumea si de cine este condusa cu adevarat. Nu are legatura prea mare cu teoriile conspirationale, totul este vazut din alta viziune mai logica, insa toate cele 10 carti sunt miraculoase si se pot citi foarte usor. Ale noastre sunt atat de subliniate si revenim la multe pasaje, ca deja copertile au inceput sa cedeze 🙂

Mutatul la tara sau in natura, a fost intr-o perioada asociata cu miscarile Hippie sau New Age, insa nu conteaza prea mult din ce miscare faci parte, fiindca toti avem aceasta dorinta de a fi mai aproape de natura in noi, intr-o proportie mai mare sau mai mica. Multe video-uri pe YouTube intr-adevar povestesc experienta multor oameni din aceste miscari, insa este important sa intelegem esenta si sa nu asociem mutatul in natura cu nicio miscare, ci doar cu dorinta launtrica a fiecarui om de isi crea un propriu colt in natura.

Referitor la mutatul la tara, am auzit pareri diferite ale orasenilor fara experienta in gradinarit sau a celor care stiu ce inseamna sa mergi la sapa la porumb sau sa ai un solar, si am fost uimita ca inca foarte multi sunt speriati spunand ca viata la tara nu este pentru toata lumea, fiindca este multa truda si trebuie sa prasesti, sa stai toata ziua cu sapa in mana si sa te chinui sa cari apa cu galeata. Nu spun ca nu e greu, insa de ani buni de zile am aflat si noi, cei care ne temeam de munca asidiua a campului, ca exista si metode care implica mai putin munca, cu rezultate la fel de bune.

Nu voi sta sa detaliez, ci doar in mare voi mentiona cateva metode, chiar daca unele se suprapun. Nu le stiu pe toate, le mai incurc si eu si sigur mai exista si altele. Ideea centrala este ca exista speranta si poti la tara sa ai sa spunem 1 ha de pamant, pe care sa-l cultivezi fara sa cazi de oboseala la finalul fiecarei zile sau fara sa tot tai/cosesti iarba in fiecare saptamana.

  • Permacultura: metoda prin care nu intervi intr-un teren cu arat anual sau sapat, ci fiecare planta are ca rol sa se sustina una pe alta. Unii isi fac straturi inaltate sau straturi simple fara sapare si acolo planteaza legume companion, cat si plante aromatice care pazesc de daunatori, dar si plante pe diverse inaltimi, in asa fel incat solul sa fie acoperit pentru a-i mentine umiditatea. Sunt multe principii ce definesc permacultura, insa unul dintre ele ar fi inlocuirea partiala a legumelor anuale cu cele perene. AICI gasiti detalii.
  • Forest garden (gradina padure): la fel, nu se intervine, lasi natura sa isi poarte de grija si plantezi fara sa indepartezi radacinile, pe principiul ca unele plante (tataneasa, papadia, etc.) aduc la suprafata nitrogenul (azotul natural) si mineralele din adancul pamantului, substante vitale pentru dezvoltarea tuturor plantelor si ca radacinile trebuie sa ramana in pamant, pentru a nu deranja ecosistemul creat de fungi si microorganisme, vital pentru toate plantele. Daca spre exemplu am plantat un rasad puternic, adica pregatit dinainte in ghiveciul lui langa o planta considerata buruiana, doar rupem frunzele si le lasam pe sol, fara sa indepartam radacina buruienii (metoda se numeste „chop-and-drop”), sau se poate pune la gramada de compost.
  • Metoda „no-digging” (fara sapare), unde se planteaza in fan sau folosind paturi de compost, asa cum sunt prezentate in video-ul de mai jos.

Si sa nu uitam ca sunt atat de multe detalii ce tin de gradinarit si noi zilnic ne-am luat angajamentul sa invatam cat putem. Mai jos sunt alte detalii de luat in seama, pe langa tona de informatii disponibila pe internet si in cartile de specialitate. In acest articol am mentionat doar o parte, insa avem acces la informatii si ar fi pacat sa nu ne instruim.

  • Sa folosesti din gradina padure, bogatia de plante si flori comestibile. AICI am scris putin pe acest subiect.
  • Sa inveti sa iti creezi bariere naturale pentru animalele salbatice, in asa fel incat si ele sa fie integrate in acest ecosistem, dar fara sa faca ravagii printre culturi. Un exemplu ar fi un gard viu din mure si zmeura cu tepi, amestecat cu trandafiri salbatici si liliac, presarat cu napi, hosta, trifoi; acesta ar fi o bariera naturala din care si noi si animalele putem manca, dar care, dupa ce tufele vor ajunge la maturitate, nu va permite animalelor salbatice sa treaca prin el cu usurinta pentru a manca din recoltele dinauntru.
  • Cum am spus si mai sus, inlocuirea partiala a legumelor si fructelor anuale cu cele perene cum ar fi: sparanghelul, capsunele, ceapa egipteana, unele soiuri de spanac, kale, fenicul, hosta, napi, plante aromatice etc.
  • Sa folosesti metode de aparare naturala pentru legume si pomi fructiferi. Spre exemplu, la baza copacilor fructiferi sa plantezi narcise, usturoi sau alte plante aromatice, pentru a le feri de caprioare. De asemenea sunt multe plante sau flori care protejeaza legumele si aici putem aminti de galbenele, limba mielului, menta sau busuiocul plantate pe langa rosii sau alte legume.
  • Plantarea in fan, dar fara sapare, dupa cum veti vedea in al doilea video de mai jos.
  • Si daca ne-am duce mai departe am putea invata despre plantele companion sau plantele care nu trebuie plantate impreuna sau despre faptul ca nu trebuie sa rotim plantatiile atata timp cand punem mereu compost.
  • Sa aduci impreuna mai multe vegetale si diverse perene comestibile, plus o varietate de plante aromatice, precum in video-ul de mai jos.

Va dorim spor la invatat si la gradinarit!

Emisiunea "Ligia's Kitchen" · Gradina bio · Retete vegetariene

Iasca galbena la tigaie

Dupa cum stiti, in ultimii ani am cautat sa apreciem/folosim/ invatam plantele comestibile salbatice, printre care si ciupercile. Avem multe invatat, dar suntem tare entuziasmati de acest dar al naturii. Mai jos va prezint o ciuperca – iasca galbena sau „puiul padurii”, care nu poate fi confundata cu alta otravitoare din cauza reperelor vizuale clare – fiindca asa am inceput, cu cele care sunt de neconfundat. Am pregatit si o reteta rapida cu ea, insa va invit sa urmariti si video-ul in care explic mai multe.

Iasca galbena la tigaie

  • 1 iasca galbena nu foarte mare
  • 1.5 litri de apa filtrata
  • 4-5 catei de usturoi
  • 1-2 linguri ulei de cocos dezodorizat ideal pentru gatit (AICI detalii)
  • sare neiodata

Ciuperca proaspata se fierbe timp de 20 de minute in apa, iar la final se adauga putina sare. Apa se arunca, se clateste bine si se caleste 1-2 minute in tigaie cu 2-3 linguri de apa, ulei, sare dupa gust si usturoi zdrobit. Se poate consuma alaturi de o garnitura sau langa o salata bogata de cruditati, verdeturi sau muraturi.

Retineti, dupa ce este fiarta timp de 20 de minute si clatita bine, ciuperca se poate consuma imediat sau poate fi pusa la congelator pentru iarna. Sunt multe retete cu aceasta ciuperca minunata: snitele, combinata cu legume, dulceata, murata in otet etc. Noi am preferat aceasta varianta simpla si rapida.

Va dorim pofta buna si mult spor la invatat despre plantele comestibile!