Gradina bio · Surse utile

Plantele comestibile – mancare gratis

Daca ar fi sa scriu despre plante comestibile, cred ca mi-ar trebui o viata, insa ma voi rezuma doar la un articol scurt si va las pe voi sa aprofundati subiectul. Un website in romaneste cu care ati putea incepe ar fi acesta; apoi sunt multe carti si surse pe internet de unde va puteti documenta.

Din 1991 am gasit in biblioteca familiei mele o carte despre plantele comestibile si am inceput sa o citesc. Parintii mei inca din anii 1980 erau interesati de tot ce inseamna naturist si biblioteca noastra avea tot felul de manuscrise, unele scrise de mana sau batute la masina, mentineau legaturi cu medici si terapeuti din tara care se ocupau de acest subiect si cu care schimbau materiale. Pot sa spun ca ma consider norocoasa din acest punct de vedere, dar ma bucur fiindca Divinitatea mi-a trezit interesul catre acest subiect inca de la varsta de 11 ani.

In Romania plantele comestibile cresc in abundenta, fiindca este un pamant fertil si binecuvantat, plante care in alte tari se vand in magazine bio sau organice la preturi foarte mari, sau sunt crescute cu grija in ghivece sau plantatii speciale, pe cand la noi cresc peste tot si nu sunt pretuite. Cam asa este plantata si pretuita papadia in Germania si in alte tari. Am gasit poza pe Facebook, fotograful este Dirk Prüfer.

Cineva imi spunea odata, toate plantele consumate de animale sunt folositoare si pentru om. Ce refuza animalul nu este comestibil pentru om. Sau alte vorbe intelepte: pe ciuperca otravitoare nu va sta niciodata o insecta sau apa pe care o bea calul este buna si pentru tine, fiindca el nu va bea niciodata o apa care nu este potabila.

Se stie ca plantele salbatice sau vegetalele perene, sunt mult mai bogate in nutrienti decat legumele bio. Datorita continutului mare de minerale, vitamina, omega 3-6-9 (unele din ele), au capacitatea sa ajute la eliminarea metalelor grele din corpul nostru si sa ne intareasca corpul cu tot ce avem nevoie, asta fiindca au proprietatea sa scoata la suprafata mineralele care nu exista la suprafata acelui sol si daca frunzele sunt lasate sa se descompuna, imbogatesc pamantul de sus (topsoi), facandu-l bun si pentru alte culturi.

Profitati de aceasta bogatie, fiindca mama Pamant ne ofera mancare gratis, prezenta peste tot, chiar si in parcurile publice, dar totusi cautati sa le culegeti din zone mai putin poluate, niciodata de pe langa drumuri si sosele aglomerate. Noxele masinilor contin metale grele, care sunt nocive pentru fiecare celula din corp.

Sfaturi pentru incepatori si avansati

  • Cineva imi spunea ca in padure, trebuie sa te porti cu respect, ca si cum ai fi intr-o biserica. Mama pamant per ansamblu este un organism viu, care simte intentiile si oamenii. Suna ciudat pentru unii, insa dupa multe studii facute de japonezi cat si de altii, cam asa este. De aceea, este important sa ne purtam intotdeauna cu respect, sa cerem permisiunea de a culege, sa culegem responsabil si intotdeauna trebuie sa lasam curat. Noi luam saculeti de gunoi curati si strangem ce gasim, punem in portbagaj si le depozitam la primul cos de gunoi sau tomberon.
  • Culegeti responsabil. Nu devastati planta, si culegeti doar 10% din tot lotul de plante.
  • Culegeti plantele intr-un cosulet aerisit, nu in pungi de plastic. Daca nu aveti, folositi o punga de hartie sau o punga din plasa fina, prin care poate trece aerul usor. De ce, fiindca pana acasa, plantele „transpira” si chiar se altereaza. Nu uitati ca acestea tin mai putin comparat cu plantele cumparate de la piata. Ele trebuie consumate imediat sau congelate.
  • Invatati aparitia plantelor comestibile in functie de anotimpuri.
  • Cautati plantele companion. Adica in preajma unei plante, de cele mai multe ori sunt si alte plante comestibile.
  • Cultivati plantele comestibile in gradina proprie. Noi spre exemplu am adus de la padure leurda, untisor, roinita, toporasi, ciubotica cucului, urzica moarta, rozmarin etc.
  • Evitati pentru inceput plantele care pot fi confundate usor intre ele, fiindca unele sunt letale. De exemplu, frunzele de lacramioare care sunt otravitoare, pot fi confundate cu cele de leurda, care au un miros puternic de usturoi. Poza de mai jos care se refera la leurda si alte plante cu care se poate confunda, a fost gasita pe Facebook, fara sursa.
  • Cautati plantele dupa denumirea latina, nu populara, fiindca pot fi confuzii.

Plantele comune regasite peste tot

Lista ar fi foarte lunga, insa voi mentiona cateva. La site-ul dat mai sus, veti gasi poze si detalii pentru fiecare planta in parte, cat si detalii despre ce parti ale plantei sunt comestibile. N-am sa scriu la toate, doar la cateva, si va las pe voi sa va informati.

  • Papadia, toata planta e comestibila in forma cruda sau gatita.
  • Ferigile tinere, mare grija ca nu toate speciile sunt comestibile.
  • Leurda, toata planta.
  • Toporasii, petalele de lalea, florile de primule, ciubotica cucului, florile de untisor (se consuma si frunzele) si florile de leurda etc.
  • Macrisul
  • Grasita
  • Trifoi
  • Lucerna
  • Stevia
  • Susaiul
  • Stirul
  • Caprita
  • Nasturelul

Cateva dintre sursele de inspiratie 1, 2, 3, 4.

Gradina bio · Ingrijirea sanatatii · Retete fara foc

Sirop de papadie (varianta la rece)

De cand eram mica, am vazut in biblioteca familiei mele o carte care a fost foarte pretuita si pusa mereu la loc de vaza, si anume cartea Mariei Treben, biologul de renume international care pe mine m-a facut sa vad plantele medicinale cu alti ochi. In cartea ei, recomanda papadia, cu efectele ei miraculoase si ingredientele sale active, precum complexul de B-uri, steroli, flavonoidele, zincul si potasiul cat si alte minerale. Stim ca frunzele se pot folosi la salate, insa ce facem cu florile? Ei bine, se poate face siropul sau mierea de papadie. Acesta ajuta in ameliorarea mai multor afectiuni, si in plus are un rol de purificare a organismului:

  • afectiunile hepatice sau biliare
  • durerile reumatice
  • artrita
  • purificarea sangelui
  • detoxifierea ficatului si a rinichilor

Personal, folosim frunzele in sucurile verzi sau in salate, insa ne place mai mult siropul de papadie si am facut mai multe variante, cea prin fierbere cu zahar brut, care tine si iarna, reteta recomandata in cartea Mariei Treben, cat si cea prin presare la rece. Va prezint mai jos varianta la rece, fiindca cea prin fierbere o stie mai toata lumea.

Sirop de papadie la rece

  • Porții: 10
  • Dificultate: easy
  • Imprimare

Ingrediente:

  • 500 g flori de papadie
  • 1 mana buna de urzica proaspata
  • 1 mana buna de toporasi (optional)
  • 500 g miere lichida
  • zeama si coaja razuita de la 2 lamai bio

Preparare:

Florile de papadie se culeg dintr-o zona nepoluata, nu de la marginea drumului, unde sunt pline de praf si noxe de la vehicule. Acestea se culeg dupa ce au inflorit si imediat dupa cules, se pun la macerat, altfel se vor inchide daca dau de racoare, chiar si cand sunt culese. Urzica este recomandata pentru a potenta proprietatile siropului, iar toporasii, i-am pus noi fiindca i-am gasit si aduc un plus de aroma, insa nu e obligatoriu. Daca nu aveti lamai bio, folositi doar zeama lamailor din comert.

Ingredientele se acopera cu mierea si se amesteca cu o lingura de lemn. Se lasa la macerat 14-18 zile, intr-un borcan de sticla. Odata sau de doua ori pe zi, se agita borcanul. Dupa macerare se filtreaza si se pastreaza siropul in sticle mici la frigider timp de o luna.

Mai jos sunt eu la cules de papadii, intr-un loc drag sufleului meu, satul Pelisor din jud. Sibiu, unde ne petrecem mare parte din timp pentru noul nostru proiect despre care puteti citi aici. Cosul pana la final s-a umplut, am strans cam 1 kg de flori minunate de papadie, toporasi si varfuri de urzica.

In the orchard of the parochial house in Magarei, after picking a basket of dandelions to make syrup.

Gradina bio · Surse utile

Leurda: vedeta primaverii

Leurda este un soi de usturoi salbatic numit Allium Ursinum in latina. Este o plantă perena, care creste la umbra padurilor dar si in gradini, daca aveti bulbi plantati. Noi am adus in curtea noastra pamant de padure si primavara, la umbra este plin de leurda. Ne bucuram in felul acesta de frunze de leurda proaspata din care facem salate, pesto si sosuri, cat si alte bunatati.

Cum ne poate ajuta aceasta planta?

  • Scade tensiunea arteriala si a colesterolui
  • Este ideala primavara, pentru a preveni anemiile si astenia dupa o iarna lunga
  • Echilibreaza nivelul de zaharului din sange
  • Previne accidentele vasculare si bolile cardiace
  • Imbunatateste memoria
  • Trateaza insomnia
  • Fluidizeaza sangele si ajuta la ameliorarea tromboflebitei si trombozelor
  • Este o planta ideala pentru viermi intestinali
  • Are efect antiseptic si depurativ
  • Substantele active au efecte vasodilatatoare si ajuta la mentinerea în limite normale a presiunii sanguine
  • Din mosi stramosi se folosea in probleme respiratorii, dar si in bronsita si astm
  • Grabeste vindecarea ranilor
  • De mare ajutor in diaree, colici, indigestie, balonare si gaze intestinale
  • Contine vitamina A, C, carotenoizi, ulei eteric complex
  • Mai multe tipuri de antioxidanti
  • Contine fosfor, calciu, natriu, fier, cupru

Sursa beneficiilor de sanatate de mai sus

E bine de stiut: daca florile de leurda au inflorit, precum vedeti mai jos, frunzele si-au pierdut din gust si multi spun, ca nu se mai pot consuma. Noi le-am consumat ani la rand si atunci cand erau inflorite si nu s-a intamplat nimic. Gustul era putin mai intens, insa in rest a fost ok.

Leurda cu flori

Gradina bio

Poze din gradina noastra

In acest articol va prezint cateva poze din gradina mea (nu este in Bucuresti ci in Transilvania), nu foarte multe, ca as putea pune sute, dar si cateva detalii despre ce gasiti la noi in gradina. Fiindca am crescut la oras si am avut curte, mereu ne-am jucat in gradina, in aer liber si totodata ni s-au dat noua copiilor, diverse sarcini si treburi prin gradina, am ajuns sa am de mic copil o dragoste pentru tot ce inseamna munca in gradina si pot sa spun ca uit de mine si as sta cu orele. Odata am reusit sa stau 5 h, asta cand nu aveam copil, si pur si simplu nu mi-am dat seama cand a trecut timpul.

Nu pot sa spun ca ador munca grea, sapatul sau alte lucruri care le consider greoaie si consumatoare mari de energie, dar imi place sa organizez gradina, sa populez zone goale din gradina, sa ingrijesc plante, sa tai vita sau copacii, sa curat plantele de iarba sau uscaturi, sa le observ cum cresc, si simt cum imi transmit energia lor si se bucura de faptul ca le sunt de ajutor. Aici va povestea si despre unele trucuri din gradina pe care le-am descoperit in timp si care m-au ajutat mult. Ador munca asta usoara care ma relaxeaza peste masura si contactul cu pamantul, asa cum este dovedit si stiintific, ma face sa devin mai calma, mai stapana pe situatiile vietii si totodata, sa am un corp mai puternic cand vine vorba de tensiuni, stres sau boli.

Primavara si toamna sunt anotimpurile mele preferate, fiindca atunci imi pot planta in voie tot ce-mi doreste inima. Cel mai mult imi plac florile si plantele cu frunze verzi (plantele perene), pe care de la an la an le vanez la piata si pe cele de acasa le despart si imi populez alte colturi de gradina care poate sunt mai goale. Am peste 80 de soiuri diferite si la acest punct si sunt asezate ca intr-o gradina frantuzeasca, un fel de parc micut, cu carari serpuite si zone complet verzi, cu cercuri care au diverse plante sau flori.

Am fost intrebata de cititori de unde ma documentez si ca raspuns va pot spune doar ca am avut pentru inceput o bruma de cunostinte basic despre gradinarit, care puse cap la cap cu intuitia, m-au ajutat sa ma descurc si nu m-am luat niciodata dupa carti. Va dati seama ca niciodata nu m-am pus sa fac lucruri complicate cum ar fi altoire sau cine stie ce munci agricole. Am crescut la oras, nu la tara si n-am avut bunici la tara, dar ma descurc la gradinarit fara sa am nevoie de indrumare. Cand am vreo nelamurire exista Google sau mama, care stie multe 🙂

Plantele mele in proportie de 90% sunt cumparate doar de la batranelele de la piata si mereu sunt in cautare de soiuri noi. Am adus si o mana de capsuni de acasa, de la Tulcea, care asa de mult s-au inmultit in cativa ani, ca acum sunt replantate peste tot. Sa nu va imaginati cine stie ce. Am adus cativa lujeri de zmeura, care s-au inmultit si am umplut toate colturile si le-am dat la toate cunostintele, caspuni, tataneasa si altele.

Gradina noastra sa nu va inchipuiti ca este de zarzavaturi, fiindca nu avem straturi, ci cateva cateva cercuri destinate legumelor (frunsoazelor mai mult) si mai multe zone destinate plantelor aromatice. Imi plantez mereu cate putin din fiecare, de la salata de diverse soiuri, ceapa, usturoi, castraveti, napi, sparanghel si pana la mazare din belsug pe care o mancam cruda, cat si alte minunatii. Timpul nu ne permit sa avem plante care necesita ingrijire atenta si legume cum ar fi rosii, ardei, vinete etc. Ce domina dintre legume sunt multe frunze verzi proaspete pentru sucuri, cum ar fi:

  • Sfecla rosie
  • Gulii albe si rosii
  • Kale de mai multe feluri
  • Mangold
  • Conopida si broccoli doar pentru frunze
  • Etc.

Kale

Avem si cateva plante medicinale, fiindca si plantele aromatice si cele de padure intra cam tot in aceasta categorie:

  • Limba mielului
  • Tataneasa: am avut o planta si mi-a invadat gradina, dar fiindca e plina in azot, nu am distrus-o complet ci ii folosesc frunzele ca si ingrasamant.
  • Galbenele, care la fel au tendinta de a invada totul.
  • Musetel
  • Coada soricelului
  • Brusture
  • Iedera
  • Smochin
  • Dud
  • Rostopasca

Limba mielului

Avem multe plante aromatice, marea majoritatea perene, pe care le folosim toata vara si toamna pentru limonade minunate (retetele aici, categoria Racoritoare):

  • Oregano (care creste si in padurile romanesti) (planta perena)
  • Roinita sau melissa (planta perena)
  • Menta: anul asta am ajuns sa am peste 5 soiuri diferite pe care le ador (planta perena)
  • Salvie (planta perena)
  • Rozmarin (planta anuala sau de ghiveci)
  • Magheran (planta anuala sau de ghiveci)
  • Busuioc, cam 3 soiuri diferite (planta anuala sau de ghiveci)
  • Cimbru salbatic (planta perena)
  • Cimbru de camp (planta perena)
  • Cimbru de gradina (planta anuala sau de ghiveci)
  • Patrunjel (anuala)
  • Telina (anuala)
  • Levantica (perena)

Roinita

Pe langa toate, avem vita de vie, pomi fructiferi si multe fructe de padure si salbatice pe care le voi enumera mai jos.

  • Zmeura de vara
  • Capsuni
  • Coacaze negre, rosii si albe
  • Mure negre si rosii de padure
  • Aronia sau scorus de padure, cu care am tot facut retete si le-am postat pe site
  • Soc, folosit pentru socata dar si pentru dulceata naturala

Coacaz alb

Aronia

Pentru mai multe poze, va rog sa vedeti galeria de mai jos. Pozele au fost realizate de sotul meu, Raoul Pop.

Gradina bio

Plante considerate „straine” care totusi cresc in Romania

Exista o lista de plante cu denumiri exotice despre care multa lume nu stie ca ele cresc de  zeci si sute de ani si pe pamantul romanesc. Mai jos sunt doar cateva exemple si sunt sigura ca sunt mai multe.

  • Lemon Balm: este planta perena numita roinita, pe care noi o adoram in limonade sau smoothie-uri.

  • Oregano: este o planta perena care creste in toate padurile din Romania. Se poate planta in ghiveci sau in gradina si se poate folosi la feluri de mancare sau la limonada. Noi o avem in gradina de mai bine de 6 ani si nu necesita ingrijire amanuntita, ci doar apa si semiumbra.

  • Fructele de goji: cresc si in Romania si se numeau pe vremea bunicilor nostri „catina de gard”.
  • Fructele de aronia: cresc si in Romania si se numesc „scorus negru salbatic”. Eu mi-am plantat in gradina si am un arburst de mai bine de 5 ani. Nu necesita ingrijire  speciala ci doar apa in primul an. Ulterior poate trai si daca nu este udat. Noi pregatim limonade, sucuri combinate cu frunze si fructe, smoothie-uri sau inghetate cu fructele de aronia. Nu incercati dulceata sau gem, fiindca nu are un gust pronuntat si va iesi ceva fara un gust special. Merge doar inghetat pentru iarna si folosit la smoothies sau inghetate.

IMG_4520

  • Fructele de cranberries: acestea sunt merisoarele romanesti care cresc pe toti muntii, alaturi de afine.
  • Ciuperci medicinale cum ar fi chaga, reishi si altele care sunt prafuri din categoria superalimentelor: cresc pe toti copacii din padurile din Romania, trebuie doar sa faceti efortul sa le luati, sa le uscati cum trebuie si sa le macinati foarte fin. Dar timpul nu ne permite mereu si preferam sa le cumparam din magazine naturiste in varianta raw si bio.
  • Kale: (se pronunta „cheil”) din familia verzei, este originara din Rusia. In anumite locuri mai exista cate o specie uitata si caruia intre timp i s-a dat alt nume, insa restul speciilor au cam disparut. Personal cunosc doar 10 feluri de Kale insa am auzit ca sunt foarte multe. Cititi la Wikipedia ce se spune despre aceasta plata cunoscuta in Europa inca de pe vremea romanilor. „Until the end of the Middle Ages, kale was one of the most common green vegetables in Europe. Curly-leaved varieties of cabbage already existed along with flat-leaved varieties in Greece in the fourth century BC. These forms, which were referred to by the Romans as Sabellian kale, are considered to be the ancestors of modern kales. Russian kale was introduced into Canada (and then into the U.S.) by Russian traders in the 19th century.” Deci, nu este o planta provenita din America asa cum spun multi, ci vine de pe meleagurile Europei.Kale
  • Nautullintea neagra, rosie sau verde si altele: cresc de cand e lumea pe pamanturile romanesti insa doar putini le cunosc si le cultiva.
  • Hrisca, bobulmeiul, canepa si inul: cresc in Romania de pe vremea bunicilor si strabunicilor nostri.
  • Amaranth: sunt niste seminte asemanatoare cu semintele stirului, ambele fiind din aceeasi familie. Stirul este o buruiana comuna in Romania si semintele lui se pot folosi pentru a face faina. Despre proprietatile lui extraordinare am scris in aceasta postare.
  • Alfalfa greens sau sprouts: despre care tot auzeam prin filmele americane prin anii ’90, sunt de fapt vlastarii de lucerna.
  • Purslane: folosita in salatele americane si internationale, este de fapt „iarba grasa” romaneasca, pe care o consuma animalele. Despre proprietatile ei extraordinare am scris in aceasta postare.

Purslane sau "iarba grasa"

  • Stevia din care se face indulcitorul 100% natural cu zero indice glicemic si zero calorii. A nu se confunda cu „buruiana” numita ștevie din care se obisnuieste sa se faca supa prin Muntenia, ci stevia este o planta cunoscuta de bunicii nostri din vremuri de demult. Nu o foloseau prea des fiindca avea gust dulceag si nu stiau ce sa faca cu ea, insa o mestecau in schimb ca si pe guma de mestecat. Poza preluata de la Wikipedia.

stevia_plant

  • Taratea sau semintele de psyllium: sunt de fapt seminte macinate de patlagina. Da, psyllium-ul este din familia patlaginei.
  • Si lista ar putea continua cu multe altele, insa va las pe voi sa le descoperiti.