Gradina bio · Viata sustenabila

Gradina fara sapare – sesiuni de plantare

Sunt tare entuziasmata de straturile noastre fara sapare si v-am facut un video ca sa vedeti cum arata si cum am inceput sa plantez cartofii. Nu am facut video si poze la fiecare soi in parte, insa va voi spune mai jos ce am mai plantat.

Asadar, cum a fost cu aceste 4 straturi pregatite cam prin octombrie anul trecut, despre care am vorbit in postarile anterioare regasite la categoria – Gradina Bio?

Peste iarba groasa de padure si cosita anterior, am adaugat un strat generos de ferigi, urzici, teci de fasole, bete de porumb, iar la final un strat marisor de fan. Din loc in loc, unde nu adaugasem destul fan, a mai iesit cate o feriga sau o iarba. Le-am rupt si le-am lasat acolo peste fan, fiindca stiti ca folosesc metoda „rupe si arunca” (chop and drop), valabila pentru orice planta considerata buruiana, dar atat de necesara ca si nutrienti pentru legume.

Stratul acesta s-a aplatizat destul de mult peste iarna si prin decembrie, cand erau noapte temperaturi si de -20 C, am platat 10 catei de usturoi ca si test, in ciuda la toate gurile care spuneau ca la o altitudine mai ridicata, usturoiul nu rezista daca il plantezi toamna sau iarna. De atunci, cand am dat la o parte fanul, deja pamantul era foarte afanat si iarba care acoperea solul atat de compact, disparuse complet, chiar era muschi format. Si legat de usturoi, acesta a rezistat sub fan foarte bine si acum in aprilie, este destul de marisor, cam 30 cm.

Iarna a trecut si am asteptat cu nerabdare primavara. Iata-ne aici, cand am inceput plantarile in a doua saptamana din aprilie si cam asa au decurs lucrurile.

Pe langa cartofi, am mai plantat si altele in straturi diferite. Pe langa randul format pe care il vedeti in video, am mai facut langa groapa centrala, doua gauri pe parti, asa, in forma de cruce. Fiindca inca nu avem gard electric, am zis ca pe marginile straturilor sa punem plante aromatice precum ceapa si usturoi – plante care alunga iepurii si caprioarele. Nu suporta aceste plante si este mai bine sa protejam culturi micute mai sensibile, cum ar fi porumbul, floarea soarelui, mazarea si alte plante cu frunze delicioase pentru animalutele padurii.

In straturile de pe parti cum am spus, am plantat ceapa egipteana si galeza, ceapa dulce (arpagic romanesc netratat, de dimensiune medie, fiindca cel mare nu face ceapa mare ci doar frunze) cat si usturoi, oregano, praz peren, cherval (chervil), roinita (stiu, e invaziva) si altele. In celelalte doua straturi din mijloc, cartofi, mazare, porumb si floarea soarelui pe partea de jos spre vest, ca nu cumva sa acopere celelalte plante si sa nu primeasca soare, langa ele sau in continuare am pus fasole, mazare, morcovi de mai multe culori, mangold de mai multe culori, sfecla rosie si cateva plante perene cum ar fi salsifiu, hasmatuchi, macris, nalba rosie si alba si altele. Din nou pentru cei care n-au urmarit postarile anterioare, de aici imi iau multe plante comestibile perene uitate. Multe nu mai sunt pe stoc, insa revin toamna si toata iarna le puteti gasi.

Pe langa aceste 4 straturi, fiindca mi-am promis ca voi incepe cu pasi mici, chiar daca am spatiu sa ma extind si sa fac mai multe straturi, am mai pregatit de asta toamna inca 4 straturi intr-un alt loc mai insorit, fiindca vreau sa verific zonele din gradina unde le va merge la plante cel mai bine. Mai jos vedeti cum le-am pregatit, de data aceasta fara paie ci doar cu cartoane la baza si plante de toate felurile pe deasupra, mai ales plante bogate in azot precum urzici, codita soricelului, coada calului, tataneasa si alte plante gasite in abundenta la noi. Asta iarna am pus doar pe aceste straturi si putina cenusa de lemn, ca sa fie stinsa de zapezi si ploi, fiindca n-am vrut sa o pun direct pe plante si sa existe pericolul de arsuri la frunze si tulpini, asa cum am auzit pe la altii. Noi oricum nu ardem plastice sau chimicale in sobe, deci a fost o cenusa curata si naturala, chiar din lemn adunat de pe proprietate, mai exact crengi cazute sau taiate de la prunii batrani, care fac dupa parerea noastra cel mai bun lemn de foc. N-am pus cenusa pe straturile destinate plantarii de cartofi, fiindca schimba pH-ul si n-am vrut sa-mi compromit din prima cultura mea mica.

In aceasta primavara pe straturile din video, ar fi trebuit sa adaug un strat generos de pamant, insa fiindca nu avem compost sau pamant disponibil undeva, am carat 2 roabe de pamant scos la suprafata de cartite. Oricum se spune ca e si cel mai bun pamant, asa ca l-am gasit intr-o zona pe proprietate si a fost perfect pentru straturile mele. Si chiar daca acestea au fost relativ inguste, tot din lipsa de pamant si timp, am pus strat de 20 cm de pamant doar pe mijloc, chiar daca multi spun ca 10 cm ar fi suficient, fiindca oricum am plantat acolo plante care nu au nevoie de prea mult pamant, cum ar fi dovlecei de vara si dovleci placintari. Dupa plantarea semintelor, am acoperit pamantul cu un strat mic de paie, pentru a pastra umiditatea, fiindca eu nu voi uda gradinile mele, si pe masura ce plantele vor creste, voi mai adauga fan si alte plante rupte de prin alte parti, bogate in azot, minerale si alti nutrienti valorosi. Dupa plantare, au fost 3 zile de ploaie buna, deci la fix a fost totul.

Din cele 4 straturi, am plantat pe parti dovlecei de vara si dovleci placintari de toamna, fiindca ei se intind foarte mult, iar intr-o alta zona total separata, napi rosii si albi, fiindca daca nu pun bariere sau sa ii plantez cat de departe, chiar daca sunt plante preistorice inalte si cu superbe flori galbene, tot sunt invazive. Vreau sa ii pot controla usor si totusi sa fie intr-o zona unde ii pot lasa se inmulteasca in voie, atat cat le permit si sa nu imi acapareze gradina de legume anuale sau chiar si cea de plante perene.

Acum am lasat totul in mana Mamei Natura si a Divinitatii, chiar daca am tendinta sa stau cu frica ca soriceii de camp imi vor manca semintele plantate, caut sa ma las in grija Lor. Daca totusi vor fi devorate, voi fi nevoita sa plantez pe viitor rasaduri mai mari. Deocamdata nu avem o sera si nici spatiu pentru a face rasadurile in micuta casuta batraneasca, insa pe viitor visez si la un asemenea spatiu. Facem totul cu pasi mici, fiindca si asa exista presiunea si dorinta de a face multe, de a reabilita locul, de a planta copaci in zonele unde au fost pasuni in trecut, total golase in prezent, de a lasa in acelasi timp natura sa se regenereze si repopuleze cu speciile alungate din cauza deforestarii si altele. Cautam sa nu ne lasam coplesiti de situatie, chiar daca simt tensiunea chiar si acum cand scriu.

Conectarea zilnica cu Natura si Divinitatea, faptul ca lucrez cu mainile goale in pamant si imi permit sa simt energia pamantului, m-au ajutat personal si in acest sens, pe partea de gestionarea de tensiuni, frici, furii si altele. Este un subiect separat, insa am simtit ca trebuie sa amintesc si acest lucru.

Va doresc mult spor si voua, celor care in urma citirii postarilor mele legate de Gradina Bio, ati facut pasi majori spre natura, cei de la oras v-ati luat o bucata de pamant si ati inceput sa va plantati mancarea voastra vie, altii v-ati mutat complet la sat sau departe de oameni, ati facut schimbari drastice fiindca si vremurile o cer, dar si fiindca ati simtit aceasta chemare. Ma bucur enorm de fiecare marturie si mesaj de la voi si va doresc inca odata multa putere si spor in toate!

Gradina bio · Viata sustenabila

15 plante comestibile de pe langa noi

Stiu ca v-am innebunit cu acest subiect, insa mi se pare fascinant sa fim inconjurati de atat de multe plante comestibile perene pe care nu le bagam in seama. Sunt plante medicament care ajuta la sanatatea generala si sunt mult mai bogate nutritional comparat cu legumele plictisitoare din viata noastra cum ar fi rosiile, ardeii, vinetele si alte 35 de plante la care ne-am limitat ca omenire in ultimii zeci de ani. Da, sunt peste 5000 de plante comestibile de care s-a dorit sa uitam, prin inventarea supermarket-urilor si prin promovarea monoculturilor. Alaturi de acest lucru si de comoditatea noastra, indiferent daca traim la oras sau sat, ne-am departat mult de origini, si am ajuns sa nu mai fim dornici sa le invatam. Am inceput incet sa ne mai destupam la minte, insa tare greu ne este sa iesim din starea noastra de confort din ultimii ani.

Intorcandu-ma la culesul plantelor, am cateva observatii importante:

  • Atunci cand vom pleca sa culegem, vom alege pentru consum doar plantele din zone nepoluate care sa fie cel putin la 3000 m distanta de o sosea.
  • Niciodata nu consumam flori si plante cumparate de la florarii sau chiar de la tarani. Multe sunt crescute si stropite cu chimicale pentru a creste rapid si pentru a rezista mai mult.
  • Ne educam inainte si verificam pe Google cum arata aceste plante, pentru a evita confuzia cu altele.
  • Consumam cantitati mici in prima faza si marim doza in timp, fiindca nu stim ce reactie va avea corpul nostru plin de metale grele. Am auzit persoane care au dureri de cap sau au stari de voma, datorita faptului ca, consumul acestor plante pentru o perioada mai lunga le-au scos chimicalele din sistem. Asta dupa analize inainte si dupa consum, alegand in acea perioada sa nu consume alte legume din comert sau superalimente pentru detox.
  • Consumam cantitati mici, fiindca nu putem fi siguri 100% pe zona de unde le-am cules, fiindca nu se stie ce chimicale sunt in sol. Daca este dintr-o zona de munte cu altitudine mai mare, mai rar panza freatica este poluata dar nici acolo nu se stie cu adevarat ce se intampla. Oricum chimicalele coboara pe pamant si din aer, deci se recomanda mereu precautia.
  • Cand le recoltam indiferent din ce zona, chiar si din propria gradina, trebuie culese responsabil, adica sa lasam cel putin 10% din plante in urma, „de prasila”. Nu trebuie sa distrugem complet specia, trebuie sa lasam in urma plante care se pot inmulti la randul lor.

Sa incepem cu cateva si nu cred ca voi putea in doar o postare sa le enumar pe toate. Voi mai posta si alte articole cu tema asta. Cu siguranta mai am multe de invatat despre fiecare, insa prefer sa merg la sigur si sa va spun cat stiu eu la acest punct despre acea planta, in loc sa fac presupuneri. La randul meu am invatat de la altii care le consuma de ani de zile, iar dupa un an sau mai mult de consum, pot sa spun ca niciodata nu ne-au creat stari sau senzatii ciudate la nivel digestiv. Am tinut mereu cont de sfaturile de mai sus, preluate de la specialisti in domeniu, din carti si cursurile pe care le-am facut si, va indrum si pe voi sa faceti la fel. Informati-va, studiati bine subiectul si consumati plante doar dupa ce sunteti siguri ca le-ati identificat corect.

  1. Primule – frunzele tinere si florile se consuma in salate tot anul.

2. Salata de padure sau untisorul (Ranunculus ficaria) – frunzele si florile se pot consuma proaspete sau gatite. Da, si florile in stare cruda se pot adauga in salate sau la preparate dulci. Personal am o problema cu mancatul florilor intregi, deci doar petalele le folosesc de la toate plantele comestibile. Din frunze se pot face si supe delicioase sau ceaiuri medicinale.

3. Evening primrose sau luminita noptii, o planta perena care poate fi consumata in intregime tot anul. Suna ciudat, insa si asta iarna scoteam radacinile lor din pamant, care sunt precum patrunjelul si pe care le fierbeam ca pe cartofi si le adaugam in preparate diverse. Planta sta toata iarna in pamant si se pot vedea frunzele, precum in imaginile de mai jos. Primavara si vara, frunzele tinere si florile se pot consuma crude sau gatite. Petalele le adaugam in salate si limonade, cat si alte bauturi de vara.

4. Magnolia alba si mov, de la care se pot consuma doar florile in stare cruda, murate sau gatite. Se pot face limonade si bauturi enzimatice.

5. Forsythia sau florile de aur, pot fi consumate crude in salate sau in limonade, inghetate, bauturi enzimatice, deserturi etc.

6. Lalelele – se consuma doar petalele de la cele rosii, atat in stare cruda cat si gatite.

7. Toporasii – florile si frunzele tinere se pot consuma in salate si diverse preparate. Se pot face tincturi sau alte minunatii din flori.

8. Florile copacilor fructiferi acestea pot fi folosite in salate, ceaiuri sau pentru infrumusetarea altor preparate.

9. Leurda – intreaga planta poate fi consumata in stare proaspata si unele parti murate. Frunzele, florile si bulbul se pot consuma crude. Personal chiar daca este un camp intreg de leurda, nu scot niciodata bulbii fiindca mi se par pretiosi de lasat in pamant pentru culturile viitoare. Am transplantat, dar nu am consumat bulbii. La final dupa ce au trecut florile, fac un soi de seminte care seamana cu caperele si pot fi murate precum acestea.

10. Papadia – toata planta este considerata comestibila si in categoria plantelor minune. Poate fi consumata indiferent de anotimp in toate stadiile. Bobocii se pot mura, frunzele tinere mai putin amare se pot consuma primavara dar si cele mai mature tot restul anului, florile se pot consuma in salate sau se poate face sirop din ele, iar din radacina se face cafea sau se gateste in cantitati mici, ca orice legume radacinoasa, in combinatie cu alte legume.

11. Paralute, nasturasi sau banuti (Bellis perennis)- frunzele si florile primaveratice pitice prezente peste tot, mai ales in Ardeal, pot fi consumate crude in salate.

12. Liliacul de orice culoare – este folosit pentru limonade, siropuri si florile se pot presara in salate.

13. Florile de caprifoi (Lonicera caprifolium) – florile pot fi consumate in cantitati mici in bauturi fermentate, in limonade si ceaiuri.

14. Florile de bujor de gradina pot fi consumate in stare cruda in limonade, bauturi probiotice, deserturi si salate. Nu am folosit si cules niciodata bujor de campie, fiind si protejat de lege, dar si fiindca nu cred ca este comestibil. Florile lor grena inchis, au alt miros, alta textura.

15. Macesul – florile de maces pot fi folosite crude in salate dar si la ceaiuri, bauturi probiotice si enzimatice, limonade si preparate. Nu culegeti tot, ca sa aveti si macese la toamna.

Daca va plac pozele facute la noi in gradina de Raoul, puteti descarca si voi poze gratis la diverse marimi sau doar puteti viziona si alte poze facute de el. Aici este profilul lui.

Gradina bio · Viata sustenabila

Urzica – o planta pentru consumul zilnic

Despre urzica de la care se consuma tot, s-a scris asa de mult, ca deja nu are rost sa fac un articol lung pe acest subiect. Este bogata intr-un lung sir de minerale si vitamine, recunoscuta pentru regenerarea si purificarea sangelui cat si alte beneficii pe care le aduce sanatatii. Este o planta atat de comuna, incat mai toata lumea cauta sa se scape de ea, chiar o considera invaziva, distructiva. Chiar daca este o planta de care greu te scapi, fiecare gradina trebuie sa aiba o zona in care sa existe urzici, tinute sub control si pe care sa le consumam tot anul. Multi spun ca doar varfurile tinere se pot consuma, altii spun ca si semintele sa le consumam.

Noi cautam sa o folosim si sa o consumam tot anul, fiindca este o planta minune pe care trebuie sa o folosim cat putem de mult. Cum o folosim noi?

  • Cand iese prima data dar si in timpul anului, se poate consuma cruda in salate. Nu pisca, insa pe masura ce creste, daca se intoarce frunza invers, se poate taia si folosi pentru salate.
  • Sub forma de mancarica traditionala de urzici,
  • Toata planta sub forma de ceaiuri tot anul, radacina cu masura.
  • Cu ceaiul obtinut se hraneste si regenereaza radacina parului cat si firul de par, si este folosit de cei care au probleme cu caderea parului.
  • Frunzele se usuca in deshidratorul solar sau cel electric si se transforma in pudra. Iarna se poate folosi in mancare, smoothies, salate de vlastari si altele,
  • Semintele se consuma cu masura in salate, smoothies si supe,
  • Planta intreaga, rupta, se adauga la baza legumelor, arbustilor si copacilor fructiferi, pentru imbunatatirea solului si pentru un aport de azot si minerale pretioase.
  • Se pot face decocturi din urzici, care ajuta la inlaturarea daunatorilor cat si la hranirea plantelor.
  • Culegem planta in mod special cu mainile goale pentru efectul lor terapeutic si o masam in zonele unde exista probleme cu incheieturile sau febra musculara, chiar daca arde intens pentru cateva ore. Se spune ca piscaturile acelea dar si sucul plantei, sunt pe langa toate, benefice local si pentru mai toate durerile reumatice.

La casuta noastra de la tara, avem zone unde creste tot anul. Am observat-o chiar si pana in decembrie si ne-am bucurat ca era proaspata si de un verde intens. Aici este o mica captura recenta si acesta e doar inceputul culturii pentru acest an.

Mai jos va dau una dintre retetele noastre preferate cu urzici proaspete. Stiu ca suntem invatati sa o gatim, insa se poate consuma si proaspata cand este tanara. Nu am o poza la salata, fiindca s-a oxidat foarte rapid si nu avea un aspect interesant 🙂

Salata de urzici cu napi (2 portii)

  • 2 maini bune de urzici proaspete
  • 3 napi mari, carnosi
  • ½ cana migdale si caju copt in cuptor
  • Dressing: 2-3 linguri caju, apa cat cuprinde pentru ca sosul sa fie lichid, 2-3 catei de usturoi si 2-3 rosii uscate in ulei.

Urzicile se toaca marunt, napii se dau pe razatoare si dressingul se pregateste in blender. Se amesteca toate si se consuma imediat, fiindca se oxideaza repede. Pentru a prevenii oxidarea, se adauga din prima peste napii razuiti zeama de la jumatate de lamaie.

In timp ce scriam postarea, am primit un email si cu acest articol plin de informatii despre aceasta planta. Ce sa mai, urzica este o planta extraordinara de care trebuie sa profitam din plin si fara rezerve, fiindca ne poate fi de mare folos!

Cresterea copiilor · Surse utile

Imbracamintea si obiectele SH – un subiect mai delicat

In 2017 am publicat cartea Jurnalul unei mame, ghid pentru creșterea copiilor până la 3 ani, in care povesteam despre cum ne-am crescut fetita pana la 3 ani. Timpul a trecut si chiar daca mi-am dorit sa mai public si volumul 3 din aceasta serie de Jurnale, editurile in prag de faliment din pacate nu prea mai sunt in stare sa tipareasca carti noi si totul a ramas la nivel de plan.

Jurnalul unei mame: ghid pentru cresterea copiilor pana la 3 ani
Coperta ediției I a acestei cărți

Mi s-a cerut de multe ori sfatul referitor la multe dileme si in functie de cat am stiu si eu din experienta mea, am sfatuit cu mare drag. Multe intrebari au venit pe partea de alimentatie si aici ofeream ca si solutie cartile mele dedicate atat copiilor cat si intregii familii, iar alte intrebari au venit din multe alte domenii de educatie. Voi lua in discutie doar cate una pe articol si daca timpurile vor permite, voi face o serie de articole la care voi raspunde la intrebarile cele mai dese si mai complexe.

Cea mai deasa intrebare a fost despre imbracaminte, incaltaminte, jucarii, rechizite, mobila, obiecte de bucatarie si altele din aceasta categorie. Care au fost sursele mele, de unde le-am luat, cum le-am depozitat, cum le-am facut loc si cum le gestionam pe toate in asa fel incat sa nu ne dea afara din casa.

Sursele mele au fost diverse, dupa cum mentionam si in cartea Jurnalul unei mame. Prima sursa mare au fost second hand-urile bine dotate. Aici pe langa haine, incaltari, jucarii, rechizite, mobilier, gaseam si altele necesare pentru o casa si copii. Retineti ca nu am cumparat niciodata vechituri, rupturi, haine prea uzate, ci doar articole ca noi, chiar cu eticheta – valabil si la mobila, obiecte diverse, jucarii sau rechizite. Am luat exemplul oamenilor bogati din SUA, cu care ma intalneam des la second hand-uri sau thrift shop-uri imense, cum le numesc ei. Vanzatoarele ii cunosteau si imi mai aratau cateodata care sunt, insa mai tot timpul erau acolo, in special cand se punea marfa noua pe rafturi.

Oricum acolo nu vei vedea pe strada diferenta dintre un om cu un salariu mediu si un bogat, fiindca toti se imbraca la fel, cateodata chiar mai saracacios, fiindca nu vor sa atraga atentia si nici nu simt nevoia sa isi etaleze bogatia prosteste, asa cum se obisnuieste in Europa. Nu ii vei vedea sa isi cumpere haine de firma cu care sa se mandreasca prin mall-uri, cinema-uri sau la piata, ci poate doar haine mai pretentioase pentru evenimente. Revenind la ale noastre, haideti sa vorbim despre avantajele pe care le-am gasit eu cumparand in mare parte produse SH.

Care sunt avantajele?

  • Am ajutat la reciclarea multor obiecte: jucarii, imbracaminte, incaltaminte, mobila, masini de spalat Miele si diverse obiecte casnice etc., care ulterior au fost date si la alte familii si ele la randul lor le-au dat mai departe si tot asa – deci s-a reciclat de mai multe ori. La fiecare final de an sau chiar de doua ori pe an, trimiteam cutii sau saci la alte familii, atat de haine cat si jucarii cu care nu se mai jucase Sophie in ultimele luni.
  • In felul acesta am adunat haine pentru noi de o calitate pe care nu o gaseam in magazinele romanesti la preturi rezonabile. Am dat si o gramada de bani pe unele produse noi din alte tari sau chiar din Romania si culmea, acelea s-au distrus repede, adica s-au rarit, scamosat si chiar stricat dupa cateva spalari sau purtari.
  • Am adunat haine aproape ca noi din second hand-uri pentru copilul nostru de la varsta de 2-18 ani, in general haine utile si practice din fibre naturale in mare parte, cum ar fi de bumbac sau de in. Cateodata din materiale organice, vopsite cu o varietate de culori din surse naturale. Toate au fost spalate bine, asa cum voi explica mai jos si organizate pe varste, in cutii de plastic inchise etans, asezate una peste alta pana la tavan, intr-un spatiu uscat (precum in pod). In fiecare cutie am adauga ori o punga de silica, regasita in mai toate recipientele medicale sau pungi mai mari sau in cutiile cu pantofi noi, ori o creta alba, ambele cu scopul de a absorbi potentiala umiditate.
  • La fiecare varsta, nu alergam cand copilul avea nevoie de pantofi, cizme, sandale, adidasi, pantaloni, geci, salopete de iarna etc, ci apelam direct la cutia varstei respective. Cand le dadeam jos din pod, hainele erau spalate inca odata, uscate la soare si asezate in dulap. Hainele au fost asezate in cutii in functie de numerele de pe eticheta corespunzatoare diverselor varste, adica 122-128, 152-154 etc., iar incaltamintea in functie de marimea fiecarei perechi.
  • Am economisit enorm, tinand cont ca mai toate hainele cumparate au fost intre 2-5 lei, dar in mare parte 2-3 lei, fiindca stiam in ce zi se reduc foarte mult (vinerea spre exemplu) si mergeam atunci sa aleg. Preferam sa dau in schimb pe o geaca sau salopeta mai complexa si cate 20-25 lei, luate in primele zile cand aduceau marfa (luni sau marti) insa ulterior si acestea pana la finalul saptamanii ajungeam la pret redus. Asa cum am spus, cateodata ma duceam si cand aduceau marfa noua, fiindca aveam de unde alege, decat la final de saptamana cand ramaneau haine mai putine, fiind deja alese de altii.
  • Am fost scutita de cautari si alergatura prin mall-uri si magazine pentru noi si copil. Au fost 5-7 ani la rand cand n-am calcat in mall-uri sau magazine de obiecte noi. Nici acum nu mergem, cu toate ca de curand am fost intr-un mall in Cluj, dar nu pentru window shopping sau cumparaturi, ci strict pentru sushi 🙂
  • Am economisit foarte mult, fiindca am cumparat doar jucarii sh, cum ar fi bebelusi, papusi de stil vechi, am gasit in timp foarte multe jucarii de lemn intr-o stare impecabila sau noi, cuburi, mese, scaunele, jucarii sau materiale Montessori sau Waldorf, jucarii de plus, masinute de stil vechi de tabla la care se deschideau usile sau capota fiindca acelea ii placeau ei si noua, carti foarte multe in engleza si alte limbi (am cumparat si tone de carti noi si educative), plus multe rechizite ca noi, la preturi exagerat de mici, intre 1-5 lei.
  • Cum am spus, am luat doar jucarii de calitate si utile. Nu am cumparam niciodata jucarii noi sau sh din plastic colorat, papusi Barbie, carti sau desene animate noi, care programeaza copiii sa isi faca o idee gresita despre viata si sa isi doreasca sa devina ca acele caricaturi machiate, ca niste curve de strada intr-un cuvant. Am preferat papusile de stil vechi si alte jucarii de calitate, insa intr-un numar redus, ca sa ne dea afara din casa. Iar cu desenele si filmele am cautat sa fim selectivi, cu toate ca mai toate contin elemente de programare diabolica, valabil si la cele pentru adulti. Apropos de asta, de curand am vazut o serie de decodari ale acestora si efectiv ne-am ingrozit. Informati-va pe acest subiect! Multi parinti de ani buni isi feresc copiii de asemenea influente nocive.
  • Mereu am fost selectiva si am avut de castigat. Nu faceam compromisuri cu nimic. Daca imi placea mult sau daca aveam nevoie de ceva, atunci venea cu mine acasa. Nu am luat niciodata obiecte de niciun fel despre care nu stiam sigur ca imi plac sau eram nesigura de utilitatea lor.
  • Am economisit mult, fiindca am cumparat mai toate lucrurile din ultimii ani la mana a doua: carucioare ca noi, incepand de la 60 lei (carucior care ulterior fusese 4000 lei), mobila masiva din lemn, impecabila la preturi de la 400 lei in sus (vedeti canapeaua cu goblen din imagine si acest articol), chiar mai ieftina ca mobila de orice fel din magazine, obiecte de Craciun, covoare de lana ca noi la preturi de nimic din targuri de vechituri si sh-uri. Da, covor de lana ca nou, de 3/4 m la 150 lei, precum cele din imaginea cu straiele romanesti.
  • Am luat in timp multe obiecte pentru bucatarie, oale de inox de 18/0 care costa o avere in general, vesela, set de ceramica englezeasca de 40 piese la 200 lei, set cesti cafea de cate 15 piese la 15 lei, fotolii ca noi din lemn si cu tapiteria impecabila la 60-80 lei si puteti vedea poza de mai jos, scaune din lemn la care schimbam ulterior doar tapiteria, la 50 lei scaunul si altele.
  • Toate obiectele regasite in cartile mele de bucate, de la pahare, tavite, broderii si altele, toate au fost luate din second hand-uri la preturi foarte mici, de la 1 leu in sus. Da, chiar si farfurii sau pahare mai moderne, sau farfurii pictate manual si altele din aceasta categorie.
An original recipe by Ligia Pop
  • Daca ar fi sa vorbim de incaltaminte, mereu mi-am dorit ca, copilul meu dar si noi, sa purtam incaltaminte doar din piele la exterior, exceptand talpa la incaltamintea de strada, dar neaparat si piele la interior. Toata incaltamintea de acest fel era si este foarte scumpa. Pentru copii, incep de la 200-500 lei si tinand cont cat de repede cresc, nici nu apuci bine sa cumperi incaltamintea, ca gata, nu-i mai vine. La sh am gasit atat de multa incaltaminte buna, tocmai pe acest motiv, ca nici nu apucau acei copii sa le poarte cand erau noi, ca deja le erau mici. Incaltamintea incepea de la 3 lei si pana la maxim 45 lei in zilele noastre. Au fost ani cand ii luam cizmulite de piele inalte la 11-15 lei, acum preturile s-au ridicat, insa deja avem rezerve si nu ne mai pasa. Si la adulti la fel, am luat incaltaminte de calitate de 15-35 lei. Mai jos veti vedea cum le dezinfectez, atat obiectele, imbracamintea cat si incaltamintea, ca sa fie bine pentru noi. Obiectele in general le spalam cu solutie dezinfectanta si cele care merg, le bagam la 95C la masina de spalat vase.
  • Niciodata in cei 10 ani, n-am luat vreo ciuperca, boala de piele sau altceva de acest fel, semn ca le-am dezinfectat cum trebuie pe toate 🙂
Covorul din aceasta imagine a fost luat de la un SH

Am primit si donatii de la alte mame si eu la randul meu am donat la foarte multe familii, insa am intampinat o problema delicata. Multe mamici erau rezervate sa ne aduca haine, stiind ca in general mamicile au pretentii in astfel de situatii sa primeasca haine aproape noi, calcate, fara nicio urma de uzura, ceea ce mi se pare complet absurd. Eu n-am avut niciodata astfel de pretentii si chiar mi se par fara sens, tinand cont ca mai ales acele haine sunt in general pentru purtare si joaca, care oricum se rup sau se distrug rapid.

Si da, multi mi-au sarit in cap cand am scris in cartile mele ca sursa mea principala sunt second hand-urile, chiar si pentru haine de copilasi (cu exceptia lenjeriei care vine in contact cu pielea, articole ce le luam noi- noute). Multi au spus ca dau un exemplu prost, fiindca toate sunt tratate intens, sau ca sunt surse de ciuperci, boli de piele, ca au amprenta si energia celor care le-au purtat etc. In general aceste persoane se imbracau in mare parte de la magazine de firma si dadeau o avere pe haine atat pentru copii cat si pentru ei, care oricum nu erau tocmai de calitate. Am avut mereu un principiu in viata printre multe altele – nu am acceptat lectii ce tin de finante si economii de la oameni risipitori.

Cu toti stim cat de multe resurse financiare trebuie sa ai cand cresti un copil sau mai multi, chiar daca refolosesti cat poti. Pe langa toate, ca si un mic exemplu – dai 50-100 lei pe o rochita sau bluzita si in trei minute poate fi patata cu fructe de padure sau altele, care nu mai ies in veci. Varianta aceasta este aleasa de majoritatea parintilor din mandrie si poate fiindca nu stiu mai bine. Sincer mie nu mi se pare normal sa strici copilaria unui copil stand cu gura pe el/ea atata timp cat traieste, in loc sa ii dai libertatea sa manance un fruct copt cu bucurie fara sa-i pese ca se pateaza, sau sa se joace, sa isi murdareasca genunchii cu noroi, sa-si rupa hainele in genunchi si in coate, sa isi agate geaca sau pantalonii intr-o creanga de copac in timp ce se urca in copac.

Personal prefer sa dau 2-3 lei pe o rochie, bluza, pantalon, salopeta sau maxim 25 lei pe o geaca ca noua si dupa aceea daca se intampla ceva cu ele si nu se mai poate face nimic cu ele, le pot arunca sau daca se pot rezolva, le scot petele, le pot coase sau daca nu se pot petici, le folosesc la sters praful sau la altele. De ce, fiindca nu dau o avere pe ele si chiar nu-mi pasa daca se distrug si nu mai pot fi refolosite ca si haine.

E bine de retinut pentru cei care nu cunosc

  • Hainele provenite de la second hand-uri sunt de mai multe calitati si eu prefer si aleg mai mereu calitatea I.
  • Toate hainele SH, prin lege, intra de cel putin doua, trei ori in hale imense cu aburi de cloruri si pesticide pentru a omori ouale de paraziti sau potentialii paraziti, substante dezinfectante pentru orice boala de piele sau ciuperca plus multe altele. De asta si mirosul acela specific tuturor hainelor SH, care nu se spala usor.
  • Hainele noi din comert, daca nu sunt organice si din fibre vopsite natural, sunt la fel tratate, poate chiar si cu mai multe cantitati de chimicale. Pentru a avea o tesatura moale si placuta la purtare rezultata dintr-un material aspru, este nevoie de un proces indelung de manipulare chimica. Contin o lista lunga de chimicale: componenti volatili si dioxina, soda caustica si acid sulfuric, erbicide, un numar de coloranti printre care elemente chimice de fixare a culorii sunt extrase din metale grele – valabil atat hainele pentru copii cat si pentru adulti. Sunt la fel tratate la greu cu substante chimice entru a preveni diverse ciuperci, paraziti, boli, mai ales la hainele de adulti. De ce, fiindca acestea stau in magazine si pana ajung la noi, sunt atinse de diverse rozatoare, molii si alte insecte, si pe deasupra sunt probate de zeci si sute de oameni. Va indemn sa cititi si acest articol pe tema hainelor toxice pentru noi.
  • Acelasi lucru de mai sus, este valabil si pentru pantofi. Ganditi-va cate persoane au probat pantofii noi pe care tocmai ce i-ati cumparat… Am auzit diverse cazuri de acest fel, adica oameni care s-au trezit cu o ciuperca de picior luata dupa ce au probat mai multe perechi de pantofi noi.

Cum fac eu ca sa fie bine pentru piele: aici ma refer la dezinfectat atat masini de spalat, haine si incaltaminte noi sau sh?

  • 95% din hainele pe care le cumpar sunt din bumbac organic sau conventional, pe care le pot spala la 95C.
  • Niciodata nu purtam haine noi fara sa le spalam inainte de mai multe ori.
  • Spal hainele noi si sh de cel putin 2 ori la 95C, si aleg optiunea la masina automata de apa extra si la fiecare tura, adaug 1 cana de otet + 3-4 linguri de bicarbonat de sodiu natural + 3 linguri de sare grunjoasa de ocna. In felul acesta se dizolva multe chimicale, se mai spala din metale grele, soda caustica, dioxina, coloranti si detergentii folositi anterior, si prin aceasta metoda de spalare „curat” amprenta persoanelor care au purtat/probat inainte acele haine.
  • Masina de spalat rufe se dezinfecteaza lunar de grasimile corporale, detergenti, scame, diverse mizerii adunate in ea pe care nu le vedem. Cum procedez? Setez ciclul cu temperatura maxima, las sa mearga masina complet goala, adaugand de la inceput 1 cana de sare, 1 cana de bicarbonat de sodiu si 2 cani de otet de vin. Altii am auzit ca folosesc si clor, adica in timp ce merge se adauga doar 1 cana de clor. Eu nu sunt pentru clor, considerandu-l toxic pentru piele, ochi si mediu. Acest lucru este valabil si pentru masinile de spalat vase. Sfatul mi-a fost dat de o persoana care repara masinile de spalat vase si rufe, metoda folosita cu scopul de a mari durata de viata a masinilor dar si pentru igiena generala a masinii.
  • Hainele ar fi de preferat sa fie uscate in bataia soarelui, la fel pentru motivele de mai sus.
  • La urmatoarele 3-4 spalari, folosesc la fel pe langa detergentul natural, otet si sare.
  • La incaltari folosesc un spray dezinfectant pe care il gasiti in farmacii. Cateodata le pun peste noapte si bicarbonat de sodiu si sare, chiar in interior si las sa se absoarba. A doua zi le scutur si le mai dau odata cu spray-ul dezinfectant.
  • Incaltamintea va sta inaintodeauna complet desfacuta la soare, cel putin 2-3 zile. Aveam momente cand le bagat in pungi speciale si la congelator sau le dadeam la ger. Suna ciudat, dar am invatat si eu de la „specialisti”.

Stiu ca este greu pentru multi dintre voi sa calcati intr-un astfel de magazin, mai ales pentru cei care au avut mereu oroare pentru magazinele sh, asa cum am avut si eu. Si nu va faceti griji, ca si eu, tot prin intermediul unei cunostinte care mi-a adus o geaca ca noua si de firma din magazin de mana a doua, am ramas in soc ca se poate gasi asa ceva la 10-15 lei, cand aceeasi geaca noua costa in jur de 2000 lei. Sau echipament de sport, tot ce ai nevoie pentru schi, rucsace ca noi, triciclete, biciclete de copii sau adulti, ori biciclete foarte putin uzate la 200-500 lei, care noi costa 2000-3000 euro, masini de spalat Miele (printre cele mai bune din lume) la 500-800 lei, pe care le folosim de mai bine de 7 ani si lista se mai poate completa.

Discutia ar putea continua, insa cred ca am atins cateva puncte importante din acest subiect. Concluzia este simpla, cautati sa economisiti cat puteti si profitati de magazinele la mana a doua, care inca mai sunt permise. Vremurile se precipita, nu se stie ce va fi maine si acum avem un motiv in plus sa nu mai risipim banii si sa-i folosim cu chipzuinta. Cautati orasele renumite pentru asemenea magazine sau targuri, cum ar fi targul de la Negreni din Cluj si magazine sh regasite in Medias sau Fagaras. Am inteles ca sunt si in alte orase sau online, insa deja le trec la antichitati sau obiecte vintage si preturile sunt destul de mari.

Explorati, fiti curajosi si aveti rabdare cand cautati, fiindca trebuie sa vi se formeze ochiul, ceea ce se intampla in timp. In general in magazine de acest gen, depozite sau targuri de vechituri este nebunie, cu toate ca in ultimii ani au inceput in magazine sa aiba mai multa ordine – toate calcate si pe umerase, portelanul pus pe etajere, covoarele si mobila asezate in asa fel incat sa le vezi.

Fiindca multi m-au intrebat si de magazine de acest fel si chiar daca nu vreau sa fac reclama gratuita fara acordul cuiva ci doar ca sa va ajute pe voi, pot sa spun ca unul dintre magazinele de la care cumpar este cel de aici. Au magazine in mai multe orase din tara, vedeti link-ul dat pentru adrese. Va las o poza de la ei, ca sa vedeti cum arata. In astfel de magazine second hand merg, fiindca nici eu nu am rabdare pentru cele care chiar au haos si nu se poate vedea marfa.

Ce nu mi-a placut la ei, a fost ca pe masura ce au trecut anii, si-au schimbat calitatea marfii si au marit preturile destul de mult. Initial erau calitatea I, acum insa calitatea este alta. Se pot gasi inca lucruri bune, insa verificati-le sa nu aiba pete sau rupturi. In primul an marfa era „impecabila” (asa cum o descria o cunostinta), dar acum gasesti si piese la 100 lei in stare proasta. Eu personal nu cumpar decat rar, cand aduc marfa noua, care pe parcursul unei luni scade treptat in pret, pana ajunge la 2-3 lei per produs. Adica au zile la final cand toata marfa din magazin este 2 lei, si dupa aceea aduc marfa noua, si tot asa.

Ca si regula generala, nu va asteptati ca din prima sa gasiti comori. Si la mine a durat pana am putut sa-mi formez ochiul si cu rabdare si perseverenta, plus negociere la sange cateodata in targurile de vechituri, am reusit in decurs de 10 ani sa gasesc foarte multe lucruri de calitate, de care inca ne bucuram. Asa cum am spus, acest obicei s-a transformat in ceva util pentru familie, adica renuntarea aproape totala la magazinele de obiecte noi in favoarea produselor la mana a doua si privind in urma, chiar ne felicitam pentru decizia luata si pentru banutii economisiti, care am putut sa-i folosim pentru alte scopuri.

Gradina bio · Viata sustenabila

Mugurii si frunzele de alun sunt comestibile

Stiati ca mugurii si frunzele de alun sunt comestibile?

  • „Mugurii nedesfăcuți sau cu frunzele abia ieșite pot fi culeși în martie-aprilie și pot fi folosiți în amestec cu alte plante sălbatice la piureuri, mâncăruri de legume, pâine, salate si diverse preparate reci. De asemenea, pot aromatiza sarea, băuturile alcoolice și pot fi uscați și combinați cu alte plante, drept condiment. Gustul lor este ușor amărui.
  • Frunzele tinere se pot consuma asemănător formei de consumare a mugurilor, adică adăugate în salate ori gătite împreună cu alte legume.
  • Florile masculine erau folosite încă de pe vremuri în inmultirea fainii, ele fiind uscate în prealabil și apoi transformate în pulbere pe care oamenii o adăugau la făina din cereale. Nefiind o făină panificabilă, idealul este ca cea provenită de la florile masculine ale alunului să nu depășească aproximativ 40% din conținutul total al făinii.” (Sursa)

Noi deja ne-am facut rezerve dupa cum vedeti in poza de mai jos. A trebuit sa imprejmuim o parte din terenul de la tara si ca sa facem loc pentru gard, am fost nevoiti sa taiem din tulpinile la cativa aluni. Alunii oricum sunt invazivi si trebuie controlati sau rariti, fiindca au tendinta sa se faca tufe neproductive in loc de copaci. Asa cum am invatat de curand de la cursul celor de la Seminte pentru Viitor, lemnul lor este folosit ca si lemn de foc sau pentru mulch, fiindca trebuie rariti anual. Spre exemplu la alun mereu vor fi lastari noi si din aceeasi radacina vor creste sa spunem 4-6 crengi (cei netaiati pot sa ajunga si la zeci de crengi care se sufoca una pe alta). Vom lasa o creanga sau doua si restul vom taia pentru scopul amintit.

Sunt intr-adevar si aluni care cresc ca un singur copac si am inteles ca sunt mai productivi, insa nu avem acel soi, ci foarte multi din acest soi care cresc in nestire. Asa cum am spus, vazand atatea crengi taiate pline de muguri, am profitat de ocazie si am cules cat am putut de mult. Mugurii plini de polen i-am cules ori individual ori in grup, insa asa cum se vede, am separat crengutele si frunzele. Acestea le-am lasat la uscat pe o masa, intinse intr-un strat subtire, departe de sursa de caldura si intr-o camera uscata.

Urmeaza sa le macin intr-un robot de bucatarie in prima faza, dupa aceea in cupa blenderului pentru faina, cea pentru macinat grane si dupa aceea o voi da prin sita. Nu toate blendere au optiunea aceasta, aveti grija ca va puteti arde blenderul, fiindca multe au nevoie si de lichid la procesare. Fiindca doresc sa fac faina din ele, logic ca nu voi pune apa si voi folosi metoda uscata.

Faina obtinuta o voi folosi in combinare cu faina alba bio de kamut sau cea din arpacas bio de spelt – o noua incercare pe care n-am testat-o inca. Nu facem paine sau produse de panificatie mereu ci chiar exagerat de rar, fiindca consumam cat putem de mult paine sau produse cu maia, insa este bine sa avem la indemana o faina de calitate si cat mai naturala.

Aici avem faina – varianta mai mare, adica mugurii uscati sunt dati doar printr-un robot de bucatarie cu lama S.

Aici avem faina – varianta mai fina, adica mugurii uscati dupa ce au fost dati printr-un robot de bucatarie cu lama S, faina mare obtinuta a fost data si printr-o moara de cereale.

Astept sa-mi povestiti daca ati incercat si voi faina din muguri de alun sau alte feluri de faina. Stiu ca sunt tot felul de variante, cum ar fi din pseudocereale, de castane, naut, ghinde, nuci etc. Fiecare foloseste ce gaseste insa eu apelez la variantele cele mai simple si naturale pregatite de noi, fiindca in fainurile din comert nu ma incred deloc si asa cum am zis, prefer sa cunosc sursa sau chiar sa o pregatesc eu din ingrediente reale.