Gradina bio · Viata sustenabila

Gradina fara sapare – strat rapid din carton si pamant

Am facut si un strat super rapid din carton si pamant, care poate fi folosit pentru plantare imediata. Este recomandat un strat de pamant de cel putin 10-20 cm. Intre timp am si plantat pe el si legumele au rasarit vesele.

Intr-un astfel de strat, puteti planta imediat rasaduri sau seminte pentru culturi mai tarzii. Eu ulterior dupa plantare l-am acoperit cu un strat fin de fan, urzica si coada soaricelului. Nu am vrut sa pun strat prea gros de fan sau iarba, ca sa dau posibilitatea semintelor sa germineze, dar in acelasi timp mi-am dorit sa pastrez umiditatea ploilor care au venit. Pe masura ce legumele vor creste voi adauga mai mult fan, asta fiindca am plantat seminte cum ar fi morcovii si sfecla rosie, kale, dar si fasole, care este mai puternica ca si planta, insa in partea de jos a stratului, in asa fel incat fasolea sa nu acapareze tot soarele si sa faca umbra la restul legumelor.

Gradina bio · Viata sustenabila

Cartofii in paie si ganduri despre gradinarit

Dupa o perioada de asteptare, cartofii plantati acum o luna au rasarit si chiar s-au dezvoltat foarte bine pana pe 15 mai cand a fost facut video-ul. Ei arata bine, insa vom vedea si la final daca vor fi rezultate 🙂 si daca cartofii de samanta au fost buni. In video-ul de mai jos discut despre mulcirea cu buruieni si parerea mea despre macerate si alte ajutoare de nadejde din natura.

Asa cum mentionez si in video, in decursul anilor s-a tot laudat metoda atat de cunoscuta de folosirea maceratelor din plante. Acum vreo 7 ani foloseam si eu, dar nu le mai gasesc rostul. Cu siguranta ca sunt bune in loc de chimicale, insa personal nu-mi pierd vremea cu ele fiindca am alte ajutoare.

Ce fac daca nu folosesc macerate pe de plante? Asa cum am mai spus, prefer mulcirea, un termen care suna groaznic, si prefer sa folosesc metoda de chop-and-drop, adica asa zisele buruieni atat de benefice, le rup de pe carari sau din alte zone si le adaug la baza plantelor, atat pentru daunatori cat si pentru a mentine umiditatea in sol, fiindca imi ud legumele doar odata pe saptamana.

Folosesc urmatoarele „buruieni” pentru a pune la baza legumelor sau copacilor, peste care pun strat generos de paie:

  • urzici,
  • tataneasa,
  • coada soricelului,
  • coada calului,
  • ferigi,
  • orice buruiana de pe cararile dintre straturi.

Apreciez buruienile foarte mult pentru munca pe care o depun pentru ocrotirea plantelor dar si pentru aducerea la suprafata din adancul pamantului a nutrientilor necesari in solul acoperitor, si chiar de multe ori le pastrez in preajma, fiindca protejeaza plantele de daunatori. Toate au un rol bine stabilit in natura, de aceea nu trebuie noi sa intervenim prea mult, chiar daca ne credem mai intelepti.  

Pe langa buruienile rupte, adaug printre straturi urmatoarele plante, atat pentru protectie si sustinere cat si pentru polenizare:

  • craite si condurasi la greu,
  • plante aromatice, preferatele ar fi busuiocul, mararul, cimbrul, roinita,
  • ceapa si usturoi in jurul fiecarui strat.
  • Adaug in straturi multe flori dar tin cont de inaltimea lor, ca sa nu acopere totusi legumele, cum ar fi domnisori, galbenele, coada soricelului, margarete etc.

Nu neg ca este important ca la legume perene sau anuale, sa se respecte o igiena si mereu sa le imbogatim solul. Trebuie sa tinem cont de multe, printre care si de faptul ca legumele anuale, au radacina apropiata de suprafata, nu foarte adanca si nu trebuie sa le sapam deloc fiindca le stricam sistemul de radacini firave. De asemenea, nu trebuie sa aiba pamantul gol in jurul lor, care necesita udare excesiva si munca in plus si folosim la baza plantelor buruinile din jur sau gazonul taiat pentru a le proteja si mentine umiditatea.

Un alt aspect, nu sunt pentru rotatii de culturi, fiindca, daca solul este mereu imbogatit, chiar nu este necesar, dar nici nu plantez excesiv ani la rand aceleasi plante in acelasi loc, fiindca e plictisitor, chiar daca la un punct am fost un mare fan al ambelor metode. Plante companion sunt toate, asta dupa testele mele din ultimii 10-12 ani. Toate cresc bine dac se respecta dorinta fiecarei plante (soare/umbra/semi-umbra), daca e pamantul de calitate si daca se mentine umiditatea suficient in sol, fara sa balteasca apa si fara sa ramana pamantul gol si crapat in jurul radacinilor.

Cum am spus, nu ma consider expert in domeniu, ci va povestesc din experienta mea. Mai am mult de invatat, insa acestea au functionat pentru mine si pentru alte mii de oameni cu experienta.

Gradina bio · Viata sustenabila

Gradina fara sapare – sesiuni de plantare

Sunt tare entuziasmata de straturile noastre fara sapare si v-am facut un video ca sa vedeti cum arata si cum am inceput sa plantez cartofii. Nu am facut video si poze la fiecare soi in parte, insa va voi spune mai jos ce am mai plantat.

Asadar, cum a fost cu aceste 4 straturi pregatite cam prin octombrie anul trecut, despre care am vorbit in postarile anterioare regasite la categoria – Gradina Bio?

Peste iarba groasa de padure si cosita anterior, am adaugat un strat generos de ferigi, urzici, teci de fasole, bete de porumb, iar la final un strat marisor de fan. Din loc in loc, unde nu adaugasem destul fan, a mai iesit cate o feriga sau o iarba. Le-am rupt si le-am lasat acolo peste fan, fiindca stiti ca folosesc metoda „rupe si arunca” (chop and drop), valabila pentru orice planta considerata buruiana, dar atat de necesara ca si nutrienti pentru legume.

Stratul acesta s-a aplatizat destul de mult peste iarna si prin decembrie, cand erau noapte temperaturi si de -20 C, am platat 10 catei de usturoi ca si test, in ciuda la toate gurile care spuneau ca la o altitudine mai ridicata, usturoiul nu rezista daca il plantezi toamna sau iarna. De atunci, cand am dat la o parte fanul, deja pamantul era foarte afanat si iarba care acoperea solul atat de compact, disparuse complet, chiar era muschi format. Si legat de usturoi, acesta a rezistat sub fan foarte bine si acum in aprilie, este destul de marisor, cam 30 cm.

Iarna a trecut si am asteptat cu nerabdare primavara. Iata-ne aici, cand am inceput plantarile in a doua saptamana din aprilie si cam asa au decurs lucrurile.

Pe langa cartofi, am mai plantat si altele in straturi diferite. Pe langa randul format pe care il vedeti in video, am mai facut langa groapa centrala, doua gauri pe parti, asa, in forma de cruce. Fiindca inca nu avem gard electric, am zis ca pe marginile straturilor sa punem plante aromatice precum ceapa si usturoi – plante care alunga iepurii si caprioarele. Nu suporta aceste plante si este mai bine sa protejam culturi micute mai sensibile, cum ar fi porumbul, floarea soarelui, mazarea si alte plante cu frunze delicioase pentru animalutele padurii.

In straturile de pe parti cum am spus, am plantat ceapa egipteana si galeza, ceapa dulce (arpagic romanesc netratat, de dimensiune medie, fiindca cel mare nu face ceapa mare ci doar frunze) cat si usturoi, oregano, praz peren, cherval (chervil), roinita (stiu, e invaziva) si altele. In celelalte doua straturi din mijloc, cartofi, mazare, porumb si floarea soarelui pe partea de jos spre vest, ca nu cumva sa acopere celelalte plante si sa nu primeasca soare, langa ele sau in continuare am pus fasole, mazare, morcovi de mai multe culori, mangold de mai multe culori, sfecla rosie si cateva plante perene cum ar fi salsifiu, hasmatuchi, macris, nalba rosie si alba si altele. Din nou pentru cei care n-au urmarit postarile anterioare, de aici imi iau multe plante comestibile perene uitate. Multe nu mai sunt pe stoc, insa revin toamna si toata iarna le puteti gasi.

Pe langa aceste 4 straturi, fiindca mi-am promis ca voi incepe cu pasi mici, chiar daca am spatiu sa ma extind si sa fac mai multe straturi, am mai pregatit de asta toamna inca 4 straturi intr-un alt loc mai insorit, fiindca vreau sa verific zonele din gradina unde le va merge la plante cel mai bine. Mai jos vedeti cum le-am pregatit, de data aceasta fara paie ci doar cu cartoane la baza si plante de toate felurile pe deasupra, mai ales plante bogate in azot precum urzici, codita soricelului, coada calului, tataneasa si alte plante gasite in abundenta la noi. Asta iarna am pus doar pe aceste straturi si putina cenusa de lemn, ca sa fie stinsa de zapezi si ploi, fiindca n-am vrut sa o pun direct pe plante si sa existe pericolul de arsuri la frunze si tulpini, asa cum am auzit pe la altii. Noi oricum nu ardem plastice sau chimicale in sobe, deci a fost o cenusa curata si naturala, chiar din lemn adunat de pe proprietate, mai exact crengi cazute sau taiate de la prunii batrani, care fac dupa parerea noastra cel mai bun lemn de foc. N-am pus cenusa pe straturile destinate plantarii de cartofi, fiindca schimba pH-ul si n-am vrut sa-mi compromit din prima cultura mea mica.

In aceasta primavara pe straturile din video, ar fi trebuit sa adaug un strat generos de pamant, insa fiindca nu avem compost sau pamant disponibil undeva, am carat 2 roabe de pamant scos la suprafata de cartite. Oricum se spune ca e si cel mai bun pamant, asa ca l-am gasit intr-o zona pe proprietate si a fost perfect pentru straturile mele. Si chiar daca acestea au fost relativ inguste, tot din lipsa de pamant si timp, am pus strat de 20 cm de pamant doar pe mijloc, chiar daca multi spun ca 10 cm ar fi suficient, fiindca oricum am plantat acolo plante care nu au nevoie de prea mult pamant, cum ar fi dovlecei de vara si dovleci placintari. Dupa plantarea semintelor, am acoperit pamantul cu un strat mic de paie, pentru a pastra umiditatea, fiindca eu nu voi uda gradinile mele, si pe masura ce plantele vor creste, voi mai adauga fan si alte plante rupte de prin alte parti, bogate in azot, minerale si alti nutrienti valorosi. Dupa plantare, au fost 3 zile de ploaie buna, deci la fix a fost totul.

Din cele 4 straturi, am plantat pe parti dovlecei de vara si dovleci placintari de toamna, fiindca ei se intind foarte mult, iar intr-o alta zona total separata, napi rosii si albi, fiindca daca nu pun bariere sau sa ii plantez cat de departe, chiar daca sunt plante preistorice inalte si cu superbe flori galbene, tot sunt invazive. Vreau sa ii pot controla usor si totusi sa fie intr-o zona unde ii pot lasa se inmulteasca in voie, atat cat le permit si sa nu imi acapareze gradina de legume anuale sau chiar si cea de plante perene.

Acum am lasat totul in mana Mamei Natura si a Divinitatii, chiar daca am tendinta sa stau cu frica ca soriceii de camp imi vor manca semintele plantate, caut sa ma las in grija Lor. Daca totusi vor fi devorate, voi fi nevoita sa plantez pe viitor rasaduri mai mari. Deocamdata nu avem o sera si nici spatiu pentru a face rasadurile in micuta casuta batraneasca, insa pe viitor visez si la un asemenea spatiu. Facem totul cu pasi mici, fiindca si asa exista presiunea si dorinta de a face multe, de a reabilita locul, de a planta copaci in zonele unde au fost pasuni in trecut, total golase in prezent, de a lasa in acelasi timp natura sa se regenereze si repopuleze cu speciile alungate din cauza deforestarii si altele. Cautam sa nu ne lasam coplesiti de situatie, chiar daca simt tensiunea chiar si acum cand scriu.

Conectarea zilnica cu Natura si Divinitatea, faptul ca lucrez cu mainile goale in pamant si imi permit sa simt energia pamantului, m-au ajutat personal si in acest sens, pe partea de gestionarea de tensiuni, frici, furii si altele. Este un subiect separat, insa am simtit ca trebuie sa amintesc si acest lucru.

Va doresc mult spor si voua, celor care in urma citirii postarilor mele legate de Gradina Bio, ati facut pasi majori spre natura, cei de la oras v-ati luat o bucata de pamant si ati inceput sa va plantati mancarea voastra vie, altii v-ati mutat complet la sat sau departe de oameni, ati facut schimbari drastice fiindca si vremurile o cer, dar si fiindca ati simtit aceasta chemare. Ma bucur enorm de fiecare marturie si mesaj de la voi si va doresc inca odata multa putere si spor in toate!

Gradina bio

Planuri pentru gradina fara sapare – partea II

Aceasta postare este continuarea articolelor de mai jos:

Ca sa continui procesul de invatare, incepand din 24 februarie am facut cursul online – Gradina padure a celor de la Seminte pentru Viitor si sunt fascinata de tot ce am invatat nou. Gradina padure si permacultura nu sunt concepte noi pentru noi, dupa cum stiti, insa mereu trebuie aprofundate, perfectionate si mai ales puse in practica.

Pe langa toate, descopar la fiecare curs cu stupoare ca ne-am indepartat atat de mult de origini, ca am uitat, ca ne-am lasat dusi departe cu toata convenienta magazinelor, ca n-am mai fost curiosi sa invatam de la inaintasii nostri ce plante sunt comestibile din flora spontana, reducandu-ne doar la cateva specii plictisitoare cum ar fi rosiile, ardeii, vinetele, cateva grane plus altele, considerate acide in orice stare si chiar se recomanda limitarea consumului lor.

Dintr-o statistica prezentata in curs, ni se spune ca exista pe pamant 50.000 de plante comestibile iar noi consumam doar 30 sau chiar si mai putine. Unde ne-am pierdut? Sau poate asta a fost intentia, ca totul sa fie inversat si sa fim incurajati sa cumparam din magazine, ingnorand plantele gratuite oferite de natura, mult mai bogate in nutrienti comparat cu cruditatile din zilele noastre, despre care oricum se stie ca sunt mai slab nutritional ca acum 50-100 de ani, datorita poluarii excesive din sol, aer si panza freatica.

In Italia spre exemplu, in 1991, asa cum scrie si in articolul de mai jos, din peste 5.599 de plante comestibile existente acolo, aproximativ 96 de plante mai erau folosite in diverse preparate. Vedeti articolul acesta de mai jos, de care am aflat tot in curs si care sustine cele de mai sus.

Dupa numeroase studii si totodata, dupa parerea generala a medicilor cu care a lucrat, dr. Joel Wallach spune: „Urmarind cauzele deceselor oamenilor si ale animalelor, personal am efectuat 17. 500 autopsii si am ajuns la urmatoarea concluzie: Fiecare om sau animal decedat pe cale naturala a murit din cauza hranei sarace, adica din cauza deficientei de substanțe nutritive. Organismului le sunt necesare 90 de suplimente nutritive: 60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi de baza si proteine si 3 acizi grasi. In total 90 suplimente in dieta zilnica.”

Stiati spre exemplu ca frunzele tinere de fag, se pot consuma primavara sub forma de salata sau in supa sau mancare precum spanacul, culese logic cu moderatie fara sa nenorocim copacul? Acestea au un gust acrisor dulceag, iar toamna, nucile lui numite jir, sunt culese, uscate pentru a fi consumate ca atare in timpul iernii, sau se poate face faina din ele.

De ce credeti ca m-am apucat sa scriu aceste postari, chiar daca unele guri au sarit ca arse ca nu este domeniul meu si sa nu ma bag? Oameni buni, totul are legatura. Oare de ce credeti ca imbatranim prematur, de ce se lipesc de noi diverse afectiuni? Raspunsul este simplu – este un cumul de factori aditionali pe langa alimentatia saraca – precum poluare pe toate planurile, radiatii electromagnetice, apa moarta si plina de metale grele erbicide, pesticide, cloruri si alte nebunii, trimisa prin tevi ruginite si murdare, care se absoarbe prin piele la fiecare dus si care nu se elimina prin fierbere cand facem mancare cu ea ci din contra, se concentreaza si lista poate continua.

Nu putem sa disperam, fiindca deja e cam tarziu. Trebuie sa luam masuri acolo unde putem. In primul rand, hrana noastra este saraca in nutrienti, iar noi am fost dresati sa cumparam totul din piata sau de la magazine si am uitat sa ne plantam hrana sau sa culegem hrana gratis din natura. Trebuie sa facem ceva la nivel personal daca dorim schimbari si acesta este si scopul acestor articole.

Si multi au intrebat, bine, bine, dar voi ce faceti in acest sens? Noi oraseni si oameni de birou, am hotarat sa iesim din zona noastra de confort si sa ne educam si pe partea aceasta. Sa invatam cat de multe plante comestibile, sa le cautam in natura si sa le integram in alimentatia zilnica. Sa lucram la realizarea unei „gradini padure” si sa ne bucuram de roadele pamantului. De abia asteptam sa iasa mai multe frunze, ca sa putem sa ne bucuram de mai multe specii comestibile. Puteti gasi link-uri la cateva articole si pe aceasta tema in articolul Natura ne ofera o multime de plante medicinale.

Intorcandu-ne la ale noastre si la continuarea articolului Planuri pentru gradina fara sapare I, nu voi mai intra in detalii prea multe si chiar daca ma voi repeta cateodata, voi mentiona cele de mai jos. Va recomand sa cititi si articolele de mai sus, ca sa intelegeti acest articol. Nu pretind ca e tot ce trebuie sa se stie despre acest subiect, fiindca vom invata cat vom trai, insa este un inceput si aceste informatii vor ajuta pe cei care sunt la inceput de drum, bulversati de atatea informatii contradictorii. In articolele de mai sus, am cautat sa sumarizez cat am putut de mult tot ce am invatat, insa cum am spus, e doar inceputul. Vor mai fi articole pe aceasta tema si vom impartasii cat putem din cele invatate pe parcurs.

Suntem constienti ca va fi intens, ca vor fi multe lucruri de facut, insa dorim sa nu ne lasam coplesiti. Vom face cat vom putea, nu vom dori sa facem totul si sa cosmetizam totul, dar nici sa fie dezastru in gospodarie, cu zone aglomerate de tot felul de lucruri de care poate intr-o zi ne vom folosi. Vrem sa fie ordine si cand ne uitam in jur, ochiul sa se odihneasca admirand natura curata si nu sa dam cu ochiul de plastice, magazii darapanate si maldare de gunoaie inghesuite pe unde se poate. Mereu am admirat gospodariile ingrijite si ne dorim si noi la fel.

Cateva reguli pe care le vom respecta in gradina noastra pe langa cele mentionate in articolele precedente:

  • Vom merge mult pe ideea de plante companion, incepand cu „Three Sisters” – adica porumb, fasole si dovlecei sau dovleci.
  • Am plantat si vom continua sa plantam pe langa legume, flori si plante aromatice anuale si perene, cu scopul sa se sustina reciproc si sa lupte contra daunatorilor.
  • Plantele inalte, precum porumbul, napii, floarea soarelui vor fi plantati la soare dar spre nord, ca sa nu umbreasca plantele de talie mai mica.
  • Solul de langa legume va fi mereu acoperit de plante rupte, paie, frunze – folosind la greu metoda chop-and-drop, pentru a pastra umezeala in sol dar si pentru a aduce „buruieni” cu nutrienti necesari solului.
  • Chop-and-drop si pentru buruienile care vor aparea pe parcurs. Radacinile vor ramane in pamant.
  • Pe langa metoda de a rupe plante pline de azot si alti nutrienti necesari legumelor cum ar fi tataneasa, coada calului, urzica, coada soricelului si altele, vom folosi si macerate din plante cum ar fi cele din urzici si alte plante folositoare.
  • Vom folosi contra daunatorilor solutii naturale pe baza de: sapun vegetal, usturoi, ardei iute, plante aromatice, ulei de neem si altele.
  • Ne vom proteja in prima instanta de de „invadatori” precum iepuri, caprioare si altii, folosind un gard protectiv in jurul plantelor, format din plante diverse mentionate in articolul anterior, iar in mijloc vor fi legumele.
  • Nu va fi nevoie de rotatia culturilor, fiindca vom imbunatatii mereu solul cu nutrienti de la buruienile rupte sau din putrezirea paielor, cartonului si a plantelor de la exterior.
  • Nu vom folosi pesticide, erbicide si chimicale.
  • Vom folosi doar fertilizatori naturali, cei disponibili in natura asa cum am scris si mai sus.
  • Vom evita udatul, adica rasadurile si plantele la baza vor avea protectie (pamanatul nu va fi gol pe langa ele) si nu vor fi lasate in bataia soarelui. Vom acoperi cu plante si buruieni rupte, frunze si speram ca strat gros de paie.
  • Intr-un cuvant, vom cauta sa nu fim robii muncii pamantului si sa lasam natura sa isi urmeze cursul, cu putin ajutor din partea noastra. Realizez ca nu va fi chiar mic ajutorul, mai ales la inceput, insa spre asta tindem.

Pe langa toate, ne vom ocupa si de livada, care este destul de marisoara. Vom cauta sa curatam si in timp sa cosmetizam copacii batrani, dar sa si „educam” copacii tineri. Ne dorim o livada scunda, aerisita si cu acces usor la fructe. E mult pana acolo, insa ne place sa visam si sa facem planuri.

Citim cat putem de mult si cartea noastra preferata cand vine vorba de ingrijirea livezii, este scrisa de Michael Phillips si se numeste „The Holistic Orchard”. El a mai scris si cartea „The Apple Grower – a guide for the organic orchardist” si ambele sunt de mare ajutor, fiindca prezinta tot felul de tratamente naturale pentru copaci si arbusti fructiferi. Pe langa ea, ar mai fi si “The Vegetable Growers’ Guide to Companion Planting: The Role of Flowers, Herbs & Organic Thinking”. Avem o lista lunga de carti citite pe tema gradinaritului organic si pentru a le gasi pe cele in engleza, puteti sa accesati acest website. Nu sunt toate, insa cartile mai vechi si rare pot fi gasite mai usor aici.

Cu acestea fiind spuse, cu toate ca am putea face inca mii de completari, va las pe voi sa aprofundati subiectul si sper ca v-am starnit curiozitatea celor care cititi pentru prima oara despre acest subiect.

Gradina bio

Planuri pentru gradina fara sapare – partea I

Asa cum mentionam si in aceste doua articole Un petec de pamant – raiul fiecaruia pe pamant si Gradina fara sapare, cat si continuarea acestui articol in postarea Planuri pentru gradina fara sapare II, am inceput la casuta noastra de la tara, un micut proiect de gradina fara sapare cu multe plante companion, care va fi o combinatie cu diverse elemente din permacultura, forest garden, lasagna garden si altele.

Chiar daca iubesc sa gradinaresc de la o varsta frageda, avand beneficiul la oras chiar de mic copil sa am o gradina mare, totusi cand vine vorba de gradina fara sapare si toate conceptele noi, suntem la inceput, avem multe de invatat si in masura timpului disponibil, o sa va mai povestim cum merg lucrurile. Vom incepe cu pasi mici, fiindca si asa stim ca va fi destul. Este deja o livada batrana care necesita multa munca, cat si multe plante medicinale. Pe langa toate, am plantat toamna trecuta peste 100 de copaci fructiferi si cam 70 de arbusti si vita de vie, plus multe plante aromatice perene.

Chiar daca ar fi ideal, nu vom putea fi zilnic acolo si nu vom avea pentru inceput un solar in care sa ne incepem rasadurile, chiar daca visam la un solar ingropat in pamant precum cel de mai jos numit Walipini, care nu necesita incalzire iarna. Este o poza gasita pe internet, ca sa va dati seama cum arata o astfel de sera care poate produce tot anul.

Pana vom planta in solar mai este si pana atunci, de la distanta in timpul anotimpului rece, ne vom planui gradina pentru urmatorul an. Va dau exemplu ca sa vedeti cum am planuit 2 straturi. De ce ceapa pe margini? Fiindca inca nu este ingradit si suntem vizitati de caprioare, iepuri si alte vietati curioase, gata sa guste orice frunza noua aparuta.

Plantele cu miros puternic sau altele care nu le sunt pe plac, le tin departe si aici am putea enumera doar cateva:

  • Nasturium
  • Rucola
  • Salvia
  • Pelin
  • Lavanda
  • Oregano
  • Columbine
  • Cimbrul
  • Codita soricelului
  • Roinita (invaziva)
  • Hreanul (invaziv)
  • Leusteanul
  • Patrunjelul
  • Hasmtuchi
  • Mararul
  • Coriandrul
  • Mustarul
  • Rozmarinul
  • Busuiocul
  • Muscari
  • Narcisele
  • Crizantemele
  • Macii
  • Lumanarica
  • Sunatoarea
  • Valeriana
  • Patlagina
  • Spanz sau Hellebores
  • Goldenrod – o familie mare de plante (invazive)
  • Usturoiul si leurda (ultima necesita umbra)
  • Ceapa si toate soiurile din aceasta familie (chives si altele)
  • Geranium salbatic (invaziva)
  • Vinca Major Vareiagata (invaziva)
  • Toate soiurile de menta (invaziva)
  • Tataneasa (invaziva).

Ce ne-am pus in gand sa plantam? Tinand cont ca in articolul Gradina fara sapare mentionam ca vom planta doar legume nepretentioase, fara sa ne chinuim sa plantam rosii, ardei, vinete care au cele mai multe probleme si daunatori. Pe langa cele sadite de noi, ne vom baza mult pe plantele din flora spontana deja existente acolo, copaci fructiferi, plante aromatice etc. Vrem sa avem din belsug pentru mancat si pus pentru iarna sub forma de conserve, uscate, murate sau doar conservate in sare mare de ocna (verdeturile, frunzele de vita tinere etc).

Asadar, am sa va fac o lista cu ce ne-am dori noi sa plantam. Nu vom plata tot odata, ci dupa cum am spus, o vom lua cu pasi marunti. Vom alege plante perene in mare parte dar vom avea si plante anuale. Multe plante perene din cele de mai jos, sunt deja in pamant de asta toamna, transplantate de la gradina noastra din oras unde totul devenise foarte aglomerat in ultimii anii.

  • Multe plante aromatice: fenicul, marar, cimbru, maghiran, patrunjel, salvie, oregano sau sovarv, levantica, menta cat mai multe soiuri, menta indiana, nasturium, musetel, leurda si roinita, calomfir, plus multe altele.
  • Multe plante in mare parte comestibile care vor avea si rol protector pentru daunatori dar si pentru polenizare in special. Dorim sa avem un spatiu prietenos pentru albine, fluturi, hummingbird moths si alte insecte care se hranesc cu polen. Acestea ar putea fi: craitele, galbenelele, nalba, nasturium, floarea soarelui, mazarea salbatica, napi, limba mielului, papadii, trifoi, vetrice, echinaceea si codita soricelului pe care le avem, plus altele. Aici gasiti o lista cu o parte din ele cat si aici. Voi mai completa mai jos cu alte plante comestibile considerate buruieni.
  • Fructe de padure: capsune si zmeura care rodesc de doua ori pe an, mure sunt din belsug, agrise rosii si albe, coacaze albe, rosii si negre, coarne si macesi avem deja, catina (veti avea nevoie de doua plante, una dintre ele avand rol polinizator), lonicera, aronia, porumbele, merisoare, mahonia etc.
  • Copaci fructiferi cat de multi se poate, dar in asa fel incat in fiecare luna sa avem fructe. Am decis sa cumparam soiuri vechi romanesti, rezistenti la inghet, seceta si cat mai multe boli. Avem deja pruni, meri, peri, nuci, corni si aluni, castane. Pe langa toate am luat pentru incercare si 2 soiuri tropicale care rezista la inghet cum ar fi paw-paw si kaki. Avem emotii cu cei tropicali, ii protejam cat putem si vedem ce va fi.
  • Vita de vie de mai multe soiuri, aleasa in asa fel incat sa fie rezistenta la inghet, seceta si cat mai multe boli.
A photograph by Raoul Pop
  • Ceapa uscata, ceapa perena egipteana, ceapa perena galeza, ceapa de tuns perena si praz peren,
  • Usturoi verde pentru salate si capatani uscate pentru iarna,
  • Kale de mai multe soiuri si altele din familia verzei: conopida, broccoli, varza rosie si alba etc.
  • Castraveti, dovlecei, zucchinii, dovleci de toamna,
  • Ridichi de primavara si toamna,
  • Napi si cat mai multe radacinoase, cum ar fi si brusturele care este din belsug acolo. Radacina lui pe timp de iarna se poate recolta si se fierbe sau caleste in tigaie, plus multe altele.
  • Bob, fasole, mazare, naut, linte,
  • Gulii rosii si albe,
  • Sfecla rosie sau de alte culori,
  • Morcovi, pastarnac si telina,
  • Mai multe soiuri de macris,
  • Loboda rosie si alba,
  • Rubarb,
  • Limba mielului,
  • Stevia pentru supa dar si soiul pentru sucuri,
  • Swiss chard si alte plante pentru frunze pe care le folosim in salate, sucuri sau mancaruri gatite pentru vara sau iarna,
  • Porumb soi vechi romanesc pentru fiert,
  • Asparagus despre care stim ca este peren cat si alte plante perene rezistente,
  • Cat si multe plante comestibile sau medicinale perene sau anuale pe care inca nu le avem. Le-am luat de la Seminte pentru viitor si acestea ar fi doar o parte din plantele interesante aflate pe lista:
    • salsifiu cultivat pentru radacini,
    • crizantema comestibila,
    • cebare cu frunze comestibile dupa inghet,
    • angelica norvegiana de la care se consuma semintele, frunzele tinere si radacina,
    • crusatea – „plantă perenă, foarte amară, inflorescență comestibilă,
    • plantă capcană „dead end trap” pentru molia verzei”,
    • hasmatuki – „plantă bianuală care se autoînsămânțează ușor, pentru frunze primăvara devreme”,
    • gusa porumbelului de la care folosim frunzele,
    • skirret – „legumă perenă uitată în vestul Europei, utilizata înaintea răspândirii păstârnacului. Se consuma: rădăcina (cu gust asemanator păstârnacului), frunzele tinere, semințele, răsadul în excess pentru că se autoînsămânțează.”
    • Crosne – plantă perena, alternativa a cartofului care pot fi consumati cruzi sau gatiti.
  • Lista poate continua, insa spre asta dorim sa ajungem. Va las mai jos o definitie a gradinii padure la care visam cat si acest link dar si acest link, ca si informatii de inceput. Nu uitati ca informatii in plus sunt din belsug pe Google si YouTube.

O sa ma intrebati de unde ne luam semintele, rasadurile sau copaceii. Ei bine, de la batranele din piata si online de prin alte tari sau de la urmatoarele surse, de unde ne luam semintele romanesti si plantele rare perene, chiar si rasaduri in sezon. Poate nu toate sunt surse ideale, insa eu ma bucur ca exista si acestea. La multi am gasiti seminte rare de soiuri vechi romanesti sau plante comestibile din flora spontana, pe care nu le gasesti prin alte parti. In plus, semintele au putere, adica le poti ulterior recolta semintele de la plantele mature. Semintele din supermarket, nu pot genera seminte pentru viitoare generatii de plante. Sunt facute intentionat slabe sau modificate genetic, ca sa te forteze sa le cumperi anual.

Sunt diverse banci de seminte in tara care ofera cateva seminte gratuite pe an la toti cei care cer. De asemenea, participa la diverse targuri locale si trebuie urmariti. Mai jos cateva link-uri cu site-uri de unde am cumparat copacei care sau prins, chiar si in perioada de seceta. Nu pot garanta pentru nimeni, insa noi am avut o experienta buna si ne-au ajutat si cu sfaturi.

Va urma si partea II.