Categorie: Viata sustenabila

Curs de plante comestibile cu abonament care se poate anula oricand
Cursuri online · Plante comestibile · Viata sustenabila

Curs de plante comestibile cu abonament care se poate anula oricand

Ligia Pop18 comentarii

Am tot fost rugata sa ofer cursuri online despre diverse subiecte si am facut-o, doar ca mi-am dorit sa existe un loc unde sa se afle mereu materialul creat de mine, atata timp cat exista internet si unde la orice ora se pot revedea. Am ales pentru o perioada subiectul plantelor comestibile, fiindca realizez ca tot mai multa lume cunoaste doar o parte din plantele comestibile si pe restul le folosesc doar pentru ceaiuri sau le folosesc doar pentru o perioada din an, cum ar fi urzica, care se poate consuma pana iarna tarziu daca o gasim in natura.

In timp nu vor fi video-uri doar pe aceasta tema, ci si pe diverse teme legate de sanatate, dar am inceput cu acest subiect care ma fascineaza si o perioada voi continua pe aceasta tema.

Disclaimer si nota informativa:

  • Nu declar ca detin adevarul absolut, invat si eu zilnic si sunt intr-o continua invatare.
  • Fiecare are libertatea sa puna in aplicare informatiile primite, insa pe propria raspundere si doar daca e absolut sigur ca planta pe care a gasit-o este identica cu cea prezentata in video sau in alte materiale tiparite.
  • Nu se culeg plante din zone poluate (in sol, panza freatica sau zone industriale uitate sau prezente), fiindca ele sunt toxice, indiferent daca sunt plante comestibile.
  • Nu se consuma plante cumparate de la pepiniere sau florarii, fiindca au fost tratate cu diverse erbicide sau pesticide nocive.
  • In acest articol gasiti informatii ce tin de siguranta in momentul in care culegem plantele comestibile, dar si multe alte informatii utile despre plante.

Cum functioneaza?

Asadar pe YouTube, pe langa video-urile gratis la care are acces toata lumea, exista si un playlist cu video-uri doar pentru cei care platesc lunar o taxa modica de 20 lei. Va las un screenshot ca sa vedeti butonul albastru de Join, fiindca multi nu l-au gasit. Din pacate, am aflat de la cititori ca pretul difera de la tara la tara. Nu eu il decid, ci YouTube. Eu am selectat pretul minim de 19.99 lei. Am dorit sa selectez 5 lei/luna, dar nu ma lasa decat acest pret sa-l pun. Mai mare da, dar nu mai mic.

  • Aveti acces la el prin apasarea butonului de Join sau Alatura-te, dupa care o sa va apara optiunea de plata cu cardul si datele necesare, iar ulterior veti avea acces la toate video-urile publicate pana atunci care nu sunt publice.
  • La fiecare video nou publicat de mine, veti primi prin email notificare daca activati acele notificari.
  • Pana la acest punct am adaugat 22 de video-uri si pe parcurs voi mai adauga si altele. Update: Intre timp, adica pe 27.04.2024 am adaugat 59 video-uri si inca 10 programate 🙂 Stiu, ca pe banda, insa sunt atat de multe plante si inca nu stiu nici pe jumatate din cele 6.000 specii comestibile care exista.
  • Veti avea acces la ele atata timp cat va mentineti abonamentul si in orice moment puteti sa nu mai platiti abonamentul, dar si accesul la curs v-a fi interupt.

In video-ul de mai jos, pe langa toate, mentionez rolul major al plantelor comestibile considerate buruieni, in detoxifierea de metale grele.

Nu e doar un curs, ci sunt mai multe module combinate cu acces nelimitat. Inca invat despre aceasta metoda noua de a publica video-uri si probabil voi reorganiza materialele pe viitor. Ideea principala este ca veti avea acces la aceste materiale premium si la diversele playlist-uri pe care le voi crea. Eu voi incarca mai multe video-uri pe luna si atata timp cat va mentineti abonamentul, la orice ora puteti avea acces si la module mai vechi dar si la cele noi.

Ce contin aceste video-uri comparat cu cele cu acces gratuit? Vor contine informatii generale dar si informatii rare despre plante din gradina din spatele casei si din flora spontana, pe care eu nu le-am gasit niciodata din anii ’90 incoace in cartile citite pe acest subiect din limba engleza si romana. O sa ma intrebati, pai unde le-ai gasit? La oamenii din popor sau prin intermediul cursurilor private.

Au fost persoane care au intrebat, ce informatii diferite pot fi, comparat cu cele pe care le stim deja? Foarte multe persoane consuma doar cateva plante gatite sau crude si restul doar la ceaiuri, insa nu batranii stiau peste 6.000 de plante din flora spontana care se consuma in stare cruda sau gatita, plante care in timp au fost date uitarii. Am sa va dau doar cateva exemple, ca sa va starnesc curiozitatea.

  • Stiati ca frunzele tinere de brusture se pot folosi pentru orice mancare de urzici si se pot adauga in orice preparat cu legume? Sau ca acestea se pot congela pentru iarna precum kale-ul?
  • Stiati ce alte plante din flora spontana se pot pune la mancarea de urzici, precum frunzele tinere de Albastrea de munte sau Centaurea Triumfetti, cat si din cele 3 feluri de urzici moarte dar si alte plante?
  • Stiati ca frunzele tinere de vita de vie se pot consuma in stare cruda in salate?
  • Stiati lucrurile pe care le-am amintit despre roinita in videoul public de mai jos?

Ce voi prezenta in aceste video-uri?

  • Cum sa identificam aceste plante;
  • Video-uri diferite cu plantele in diferite stadii, in diferite anotimpuri si daca se consuma in stare cruda, gatita sau in ceaiuri. Aceste video-uri se vor incarca pe parcurs.
  • Ce parti ale plantei se pot consuma mai ales gatite sau crude;
  • Ce parti ale plantei sunt comestibile in stare cruda sau gatita;
  • O parte din beneficiile nutritionale dar nu ne concentram pe asta, fiindca deja exista tone de informatii in acest sens.
  • Plus diverse detalii distinctive pentru fiecare plante sau daca pot fi conbinate cu altele.

Pentru cei care doresc sa invete sau sa identifice mai clar diverse plante, la Wikipedia gasiti o lista in ordinea alfabetica cu plantele din flora spontana din Romania.

Multumim celor care ne-au fost alaturi din 2009 incoace si celor care vor sustine si acest proiect frumos!

O poveste despre noi si ce mai gasim acum prin paduri
Plante comestibile · Viata sustenabila

O poveste despre noi si ce mai gasim acum prin paduri

Ligia Pop2 comentarii

Iarna aceasta am gasit putine bunatati comestibile in padure, insa suntem recunoscatori si pentru acestea. Poate si fiindca a fost o toamna slaba in roade, iar pasarile si animalele padurii nu prea au avut ce sa manance si ce provizii sa isi faca, si au mancat mai tot ce au gasit.

De ce spun asta? Toamna a fost saraca in roade pe toate planurile, din cauza unei furtuni cu grindina din primavara anului trecut, cand de abia se formasera florile si inceputurile de fructe pe copacii fructiferi si florile la legume. Dupa acea furtuna, 90% din florile si fructele verzi din copaci erau pe jos si multe din plantele din gradina erau la pamant.

Ne-a afectat mult fiindca ne bucuram de ele si fiindca credem ca fructele si legumele pe care le crestem fiecare pe pamantul lui, in modul cel mai natural posibil, sunt aur curat, comparat cu tot ce se gaseste de cumparat, chiar si variantele bio in care personal eu nu ma prea incred, fiindca le-am testat si am vazut ca multe sunt pline de pesticide si ingrasaminte chimice.

Chiar daca avem o batrana livada de pruni, meri si peri pe care o curatam anual cat putem, ne bucuram mult de ea iar in anii trecuti am strans lazi intregi de fructe, dulci si aromate cum n-am mai mancat de mult timp. Toamna trecuta am strans doar o mana de fructe, iar de la batrana vie am mancat doar 3-4 struguri si restul au curatat pasarile. Putinele prune galbene ramase au fost mancate de pasari si am lasat pe copaci inclusiv putinele bobite de soc, pe care le-au curatat imediat chiar daca in anii precedenti am avut foarte multe. Pentru putinele fructe ramase, n-am pus sperietori de pasari asa cum au facut altii.

Avem o bogatie de pasari variate si le consideram foarte pretioase pentru echilibrul naturii locale. Am realizat ca si ele sunt flamande si n-am intervenit, din contra, iarna asta am ajutat cat am putut cu grane lasate la discretie pentru ele. Realizati ca in natura pasarile au un rol de echilibrare, si fara ele ar napusti in gradinile noastre tot felul de insecte care ar distruge mai tot, cum ar fi omizi care pot manca complet frunzele unui copac, plosnite care inteapa fiecare fruct si leguma de ajung sa se strice inainte de a fi coapte, gandaci de colorado in exces cat si multi alti daunatori care pot face ravagii.

Si uite asa s-a derulat toamna noastra saraca in roade, cand am fost nevoiti sa cumparam de la un sat vecin 2 saci de mere romanesti, uratele si zbarcite, pe care le preferam in locul celor perfecte de pe piata si le apreciem foarte mult, plus dovleci placintari si altele de-ale gurii. Pai o sa-mi spuneti ca pietele si supermarket-urile sunt inca pline. Nu zic nu, insa scopul nostru de prin 2005 incoace a fost sa devenim cat mai independenti de piata si supermarket. A fi prezenti saptamanal intr-un supermarket, pentru noi nu este o optiune. Rar mergem, cred ca de 2 ori pe an, iar la piata tot cam asa, preferand sa ne luam de la producatorii locali fructe si legume care nu cresc la noi. Am avut mereu o rezerva de alimente uscate, pe care le cumparam online la cantitati mari, adica cate 25 kg odata, valabil si pentru detergenti naturali si altele necesare casei. Ne-am limitat la cat mai putin si e tot mai bine de la an la an.

Pe langa toate, ne bucuram cand padurea ne hraneste, fiindca gasim tot felul de bunatati de-ale gurii, de la plante comestibile si medicinale, ciuperci si fructe de padure. Le stim pe fiecare cum apar in diverse luni si ne-am facut un soi de calendar de cules bunatati. Nu ne putem baza 100% pe acestea, asa cum a fost si anul trecut si acum, cand au fost destul de putine, atat ciuperci cat si fructe de padure. Plante comestibile insa sunt cu duiumul, asa ca nu ne facem griji. Am scris postari despre ele in categoria „Plante Comestibile”, unde gasiti multe articole pe tema asta.

Revenind la perioada iernii, inca se mai pot gasi diverse bunatati: urechiuse (le puteti vedea in poza de mai sus, sunt niste ciuperci maro care pot fi mancate si crude), pleurotus, macese, ienupar (ienibahar), porumbele pentru cei care traiesc la campie, jir daca a mai ramas fiindca este iubit de animale iarna, macris, urzici si altele. Uitati-va la acest scurt video si vedeti ce am gasit noi la o mica plimbare.

Update la „pastrarea merelor peste iarna in ferigi”
Viata sustenabila

Update la „pastrarea merelor peste iarna in ferigi”

Ligia Pop10 comentarii

Dupa ce am facut video-ul despre metoda veche de a pastra merele pe pat de ferigi despre care puteti citi AICI, au fost multe „guri” care mi-au spus ca asa ceva nu se poate si ca se vor strica mai toate sau le vor manca rozatoarele. Ei bine, suntem in februarie si am asteptat dorind sa urmaresc cat vor rezista si in ce stadiu vor fi dupa geruri indelungate.

Tot ce pot sa spun este ca nu este metoda mea preferata. Unele soiuri de mere cum ar fi „bot de iepure” au avut gust mai bun dupa mai multe geruri, altele si-au schimbat textura, in special merele golden. Merele culese cu mana s-au pastrat cel mai bine, asa cu mi s-a spus, insa fiindca am pus si mere care cazusera de la sine, acestea nu au rezistat mai deloc. O mica parte au fost mancate de rozatoare mici, insa din tot patul am gasit doar in jur de 2% mancate sau stricate (din cele culese de mana). Intr-un final am selectat tot ce era de mancat si pentru conservare (am facut otet si am sterilizat restul merelor razuite) si am desfintat patul. Era oricum stratul de zapada de peste 40 cm si nu-mi mai venea sa tot scormonesc prin zapada dupa ele. Am inregistrat video-ul de mai jos in care discut mai multe despre acest subiect.

Pastrarea merelor pentru iarna in ferigi
Gradina bio · Viata sustenabila

Pastrarea merelor pentru iarna in ferigi

Ligia Pop1 comentariu

Update: AICI gasiti o postare in care am mentionat cum s-au pastrat.

Asa cum spuneam si in postarea anterioara pe care o puteti citi AICI, procedura este simpla si ciudata pentru multi, insa eficienta. Nu este ceva inventat de mine, ci o metoda transmisa din generatie in generatie si ne-am dorit sa o incercam si noi, chiar daca am incercat in acelasi timp si varianta traditionala, adica depozitarea merelor in ladite in pivnita. Experimentul l-am inceput acum o luna, cand din cauza frigului, frunzele dar si merele au inceput sa cada din copac. In acelasi timp am pus mere in pivnita dar si in ferigi. Cele din pivnita, chiar daca avem pisici care patruleaza, deja au fost atacate de soareci si mancate sau gustate pe alocuri. De cele din ferigi nu s-a atins nimeni si sunt in stare buna, chiar daca au fost nopti cu 0 sau -1 grade. Dupa spusele localnicilor, rezista si iarna, insa vom vedea.

Cum se procedeaza?

Se alege un loc ingradit in gradina, unde nu vin iepuri sau caprioare. Se pune direct pe pamant un strat inalt de 20-30 cm cel putin de ferigi de camp, nu din acelea de padure de care stim toti. Cele de camp sunt inalte si lemnoase si nu se topesc pe timp de iarna complet, ci raman tijele lemnoase si frunzele uscate.

Stratul de ferigi trebuie sa aiba pe parti niste lemne de sustinere, fiindca vom pune direct pe ferigi mere in prima faza doar pe un strat, adica nu le vom pune inca suprapuse. Nu le acoperim pana nu se anunta mai frig, sau pana nu se termina culesul merelor. Ni s-a spus ca un strat de mere este suficient si din timp in timp sa venim sa sortam merele care se mai strica. Este important sa punem doar mere culese cu mana, nu din cele gasite deja pe pamant.

Dupa ce culesul merele se apropie de sfarsit, se pot pune si suprapuse, dar se adauga inca un strat de ferigi – insa nu asa de mare ca cel pentru baza – si un strat generos de frunze uscate adunate de prin curte. Chiar daca va ninge mai mult sau mai putin pe viitor, se da la o parte stratul de zapada si frunzele si se iau merele oricand dorim. E important ca dupa aceea, sa punem frunzele la loc, chiar daca sunt amestecate cu zapada.

Mere galbene viermanoase
Gradina bio · Viata sustenabila

Mere galbene viermanoase

Ligia Pop6 comentarii

Da, m-ati auzit bine. Preferam merele viermanoase si cu interiorul mancat sau atacat de diverse insecte, fiindca asa stim ca un mar nu a fost stropit cu chimicale si este in mare parte natural. Uitati-va aici cum arata merele culese de noi, care sunt cele mai bune mere pe care le-am mancat vreodata.

Le vom pune si la pastrat pentru iarna in gradina, pe un strat generos de ferigi de camp lemnoase, asa cum am invatat de la batrani si voi prezenta asta intr-un video viitor. Stiu ca suna ciudat si multi prefera varianta „in ladite la beci”, insa prind miros de beci si totodata se deshidrateaza mult mai repede. Sub ferigi spun localnicii ca se pastreaza bine, nu ingheata, nu se ofilesc si se pot pastra pana la primavara. Dar pana atunci, va las cu acest scurt video despre merele pe care le adoram.