Gradina bio

Un petec de pamant – raiul fiecaruia pe pamant

Marea majoritate a oamenilor isi doresc o casa in natura, la tara, oriunde pot respira aer curat si bea o apa vie, de izvor sau fantana. Pe langa aceasta dorinta, observand precipitarea miscarilor economice din lume, isi doresc sa fie cat mai independenti si sa nu depinda de supermarket-uri. Multi au realizat ca doresc sa aiba o viata mai sanatoasa si ca legumele si fructele din propria gradina, nu se pot compara calitativ si din punct de vedere al gustului si al nutrientilor, cu absolut nimic, nici macar cu cele cumparate de la piata. Pe langa toate, sa nu uitam de marea satisfactie pe care ti-o aduce apropierea de natura care este vitala pentru fiecare suflet in parte si pentru gasirea linistii interioare pe acest pamant. Trezirea aceasta se intampla de cativa ani la un nivel mare global si ne bucuram ca fiecare face ceva in acest sens. Toti care au ajuns sa faca acest pas mare, au spus ca li s-a umplut un mare gol pe care au incercat toata viata sa-l umple cu munca in exces, viata si comfortul asigurat de traitul la oras, petreceri, bautura, droguri si altele. A trai in natura si a te hrani din propria ta gradina, este ceea ce fiecare din noi avem nevoie pentru a trai in echilibru.

Pentru unii acest vis pare imposibil si cauta sa puna pe picioare gradini urbane, pe blocuri, in curtea scolii, pe langa blocuri. Si asta este o idee buna in lipsa de alta posibilitate. Totusi, daca locuiti in zone aglomerate si simtiti ca ati ajuns la capatul puterilor, daca aveti o depresie accentuata (toti suferim de depresie – unii mai putin, altii mai mult), daca va simtiti doborati si depasiti de toata nebunia din jur, cautati chiar si cu sacrificii sa va mutati intr-un loc linistit, sa va faceti o gradina, sa va conectati cu natura prin munca zilnica lejera, fiindca doar acolo este vindecarea si linistea sufleteasca. Recomand tuturor sa citeasca seria formata din 10 carti – Cedrii sunatori ai Rusiei. Se citeste foarte rapid si viata voastra va fi alta dupa terminarea acestor carti, asta daca doriti schimbarea si doriti sa evolutati de la stadiul la care mai toti am fost blocati atatia ani.

„Gradina padure” sau „forest garden” se poate forma oriunde indiferent de clima sau de zona si tot mai multi isi doresc sa isi faca un colt de rai. Mai jos gasiti cateva exemple dar si explicarea principiului de – forest garden – in al doilea video. Pe masura ce se experimenteaza cu aceste concepte, multe gradini sunt formate folosindu-se mai multe metode, in functie de cum prefera fiecare. Ideea generala este ca a sosit momentul sa va ganditi la modul cel mai serios la a avea o gradina si va hrani familia cu legume si fructe reale.

Migrarea spre locuri mai putin poluate, nu este o noutate si se intampla de cand e lumea si pamantul. Din anii 2000, migratia orasenilor spre sate a inceput tot mai intens sa se intample, in special dupa citirea miraculoasei serii Cedrii sunatori ai Rusiei, pe care trebuie sa o citeasca orice om care doreste sa afle secretul unei vieti si familii fericite dar sa si inteleaga cum functioneaza lumea si de cine este condusa cu adevarat. Nu are legatura prea mare cu teoriile conspirationale, totul este vazut din alta viziune mai logica, insa toate cele 10 carti sunt miraculoase si se pot citi foarte usor. Ale noastre sunt atat de subliniate si revenim la multe pasaje, ca deja copertile au inceput sa cedeze 🙂

Mutatul la tara sau in natura, a fost intr-o perioada asociata cu miscarile Hippie sau New Age, insa nu conteaza prea mult din ce miscare faci parte, fiindca toti avem aceasta dorinta de a fi mai aproape de natura in noi, intr-o proportie mai mare sau mai mica. Multe video-uri pe YouTube intr-adevar povestesc experienta multor oameni din aceste miscari, insa este important sa intelegem esenta si sa nu asociem mutatul in natura cu nicio miscare, ci doar cu dorinta launtrica a fiecarui om de isi crea un propriu colt in natura.

Referitor la mutatul la tara, am auzit pareri diferite ale orasenilor fara experienta in gradinarit sau a celor care stiu ce inseamna sa mergi la sapa la porumb sau sa ai un solar, si am fost uimita ca inca foarte multi sunt speriati spunand ca viata la tara nu este pentru toata lumea, fiindca este multa truda si trebuie sa prasesti, sa stai toata ziua cu sapa in mana si sa te chinui sa cari apa cu galeata. Nu spun ca nu e greu, insa de ani buni de zile am aflat si noi, cei care ne temeam de munca asidiua a campului, ca exista si metode care implica mai putin munca, cu rezultate la fel de bune.

Nu voi sta sa detaliez, ci doar in mare voi mentiona cateva metode, chiar daca unele se suprapun. Nu le stiu pe toate, le mai incurc si eu si sigur mai exista si altele. Ideea centrala este ca exista speranta si poti la tara sa ai sa spunem 1 ha de pamant, pe care sa-l cultivezi fara sa cazi de oboseala la finalul fiecarei zile sau fara sa tot tai/cosesti iarba in fiecare saptamana.

  • Permacultura: metoda prin care nu intervi intr-un teren cu arat anual sau sapat, ci fiecare planta are ca rol sa se sustina una pe alta. Unii isi fac straturi inaltate sau straturi simple fara sapare si acolo planteaza legume companion, cat si plante aromatice care pazesc de daunatori, dar si plante pe diverse inaltimi, in asa fel incat solul sa fie acoperit pentru a-i mentine umiditatea. Sunt multe principii ce definesc permacultura, insa unul dintre ele ar fi inlocuirea partiala a legumelor anuale cu cele perene. AICI gasiti detalii.
  • Forest garden (gradina padure): la fel, nu se intervine, lasi natura sa isi poarte de grija si plantezi fara sa indepartezi radacinile, pe principiul ca unele plante (tataneasa, papadia, etc.) aduc la suprafata nitrogenul (azotul natural) si mineralele din adancul pamantului, substante vitale pentru dezvoltarea tuturor plantelor si ca radacinile trebuie sa ramana in pamant, pentru a nu deranja ecosistemul creat de fungi si microorganisme, vital pentru toate plantele. Daca spre exemplu am plantat un rasad puternic, adica pregatit dinainte in ghiveciul lui langa o planta considerata buruiana, doar rupem frunzele si le lasam pe sol, fara sa indepartam radacina buruienii (metoda se numeste „chop-and-drop”), sau se poate pune la gramada de compost.
  • Metoda „no-digging” (fara sapare), unde se planteaza in fan sau folosind paturi de compost, asa cum sunt prezentate in video-ul de mai jos.

Si sa nu uitam ca sunt atat de multe detalii ce tin de gradinarit si noi zilnic ne-am luat angajamentul sa invatam cat putem. Mai jos sunt alte detalii de luat in seama, pe langa tona de informatii disponibila pe internet si in cartile de specialitate. In acest articol am mentionat doar o parte, insa avem acces la informatii si ar fi pacat sa nu ne instruim.

  • Sa folosesti din gradina padure, bogatia de plante si flori comestibile. AICI am scris putin pe acest subiect.
  • Sa inveti sa iti creezi bariere naturale pentru animalele salbatice, in asa fel incat si ele sa fie integrate in acest ecosistem, dar fara sa faca ravagii printre culturi. Un exemplu ar fi un gard viu din mure si zmeura cu tepi, amestecat cu trandafiri salbatici si liliac, presarat cu napi, hosta, trifoi; acesta ar fi o bariera naturala din care si noi si animalele putem manca, dar care, dupa ce tufele vor ajunge la maturitate, nu va permite animalelor salbatice sa treaca prin el cu usurinta pentru a manca din recoltele dinauntru.
  • Cum am spus si mai sus, inlocuirea partiala a legumelor si fructelor anuale cu cele perene cum ar fi: sparanghelul, capsunele, ceapa egipteana, unele soiuri de spanac, kale, fenicul, hosta, napi, plante aromatice etc.
  • Sa folosesti metode de aparare naturala pentru legume si pomi fructiferi. Spre exemplu, la baza copacilor fructiferi sa plantezi narcise, usturoi sau alte plante aromatice, pentru a le feri de caprioare. De asemenea sunt multe plante sau flori care protejeaza legumele si aici putem aminti de galbenele, limba mielului, menta sau busuiocul plantate pe langa rosii sau alte legume.
  • Plantarea in fan, dar fara sapare, dupa cum veti vedea in al doilea video de mai jos.
  • Si daca ne-am duce mai departe am putea invata despre plantele companion sau plantele care nu trebuie plantate impreuna sau despre faptul ca nu trebuie sa rotim plantatiile atata timp cand punem mereu compost.
  • Sa aduci impreuna mai multe vegetale si diverse perene comestibile, plus o varietate de plante aromatice, precum in video-ul de mai jos.

Va dorim spor la invatat si la gradinarit!

Emisiunea "Ligia's Kitchen" · Gradina bio · Retete vegetariene

Iasca galbena la tigaie

Dupa cum stiti, in ultimii ani am cautat sa apreciem/folosim/ invatam plantele comestibile salbatice, printre care si ciupercile. Avem multe invatat, dar suntem tare entuziasmati de acest dar al naturii. Mai jos va prezint o ciuperca – iasca galbena sau „puiul padurii”, care nu poate fi confundata cu alta otravitoare din cauza reperelor vizuale clare – fiindca asa am inceput, cu cele care sunt de neconfundat. Am pregatit si o reteta rapida cu ea, insa va invit sa urmariti si video-ul in care explic mai multe.

Iasca galbena la tigaie

  • 1 iasca galbena nu foarte mare
  • 1.5 litri de apa filtrata
  • 4-5 catei de usturoi
  • 1-2 linguri ulei de cocos dezodorizat ideal pentru gatit (AICI detalii)
  • sare neiodata

Ciuperca proaspata se fierbe timp de 20 de minute in apa, iar la final se adauga putina sare. Apa se arunca, se clateste bine si se caleste 1-2 minute in tigaie cu 2-3 linguri de apa, ulei, sare dupa gust si usturoi zdrobit. Se poate consuma alaturi de o garnitura sau langa o salata bogata de cruditati, verdeturi sau muraturi.

Retineti, dupa ce este fiarta timp de 20 de minute si clatita bine, ciuperca se poate consuma imediat sau poate fi pusa la congelator pentru iarna. Sunt multe retete cu aceasta ciuperca minunata: snitele, combinata cu legume, dulceata, murata in otet etc. Noi am preferat aceasta varianta simpla si rapida.

Va dorim pofta buna si mult spor la invatat despre plantele comestibile!

Gradina bio · Retete fara foc · Retete vegetariene

Sos de leurda proaspata

Iubim plantele comestibile regasite in paduri si profitam de aceasta bogatie, consumandu-le cu recunostinta. Avem multe retete preferate cu plante din flora spontana culese din gradina noastra pe care nu apuc sa le public, fiindca se mananca rapid, dar acum am reusit sa facem o poza inainte sa dispara preparatul. Chiar daca pozele nu sunt extraordinar de artistice asa cum v-am invatat din cartile noastre 🙂 am zis ca merita sa fac postarea si sa va prezint unul dintre sosurile indragite de noi.

Bulbii de leurda au venit in pamantul ce l-am adus de la padure, pentru a completa nivelul de sol din gradina noastra. Suntem foarte recunoscatori pentru acest motiv, fiindca asa avem si salata sau untisor, plus multe alte flori de padure. Cresc in abundenta la umbra si s-au inmultit mult in ultimii ani. Am tot dat la rude si prieteni alaturi de mai toate plantele care cresc in abundenta la noi, si tot avem suficient.

Tot de la padure am adus oregano salbatic, gasit intamplator. S-a inmultit frumos si am reusit sa divizam o radacina mare, in asa fel incat l-am platat in mai multe zone. Salvia si macrisul au fost seminte, cumparate din supermarket pe care le-am plantat acum multi ani. Una dintre plantele de salvie a murit, insa au ramas rasadurile ei pe care le-am plantat cu grija in alte parti. Am avut bucuria anul trecut sa primim cateva plante de salvie in dar, fiindca folosim atat pentru mancat cat si pentru ceaiuri si smudging impreuna cu pelin si alte plante aromatice. Stiu ca pentru smudging este de preferat salvia alba, insa urmeaza sa facem rost si de aceasta planta. Daca va intereseaza subiectul, chiar daca nu l-am dezbatut suficient pe acest site cat si in cartile mele, aici gasiti un articol pe tema plantelor comestibile pe care le putem gasi gratuit in natura.

Sos de leurda

  • 1 legatura mare de leurda proaspata
  • 2-3 crengute mici de oregano proaspat
  • 1 frunza de salvie
  • 2-3 frunze de macris
  • 1 ceapa verde mica
  • 100 ml apa filtrata
  • sare neiodata dupa gust

Frunzele se taie cu o foarfeca, pentru a evita procesarea indelungata. Dupa acest pas, toate ingredientele se proceseaza in blender timp de maxim 1-2 minute, pentru a pastra nutrientii intacti. Sosul se poate adauga peste orice mancare traditionala, orice salata, legume la abur sau mancare de legume. Noi am mancat cu conopida, broccoli, morcovi si kale facute la abur. Un deliciu!

Gradina bio · Surse utile

Plantele comestibile – mancare gratis

Daca ar fi sa scriu despre plante comestibile, cred ca mi-ar trebui o viata, insa ma voi rezuma doar la un articol scurt si va las pe voi sa aprofundati subiectul. Un website in romaneste cu care ati putea incepe ar fi acesta; apoi sunt multe carti si surse pe internet de unde va puteti documenta.

Din 1991 am gasit in biblioteca familiei mele o carte despre plantele comestibile si am inceput sa o citesc. Parintii mei inca din anii 1980 erau interesati de tot ce inseamna naturist si biblioteca noastra avea tot felul de manuscrise, unele scrise de mana sau batute la masina, mentineau legaturi cu medici si terapeuti din tara care se ocupau de acest subiect si cu care schimbau materiale. Pot sa spun ca ma consider norocoasa din acest punct de vedere, dar ma bucur fiindca Divinitatea mi-a trezit interesul catre acest subiect inca de la varsta de 11 ani.

In Romania plantele comestibile cresc in abundenta, fiindca este un pamant fertil si binecuvantat, plante care in alte tari se vand in magazine bio sau organice la preturi foarte mari, sau sunt crescute cu grija in ghivece sau plantatii speciale, pe cand la noi cresc peste tot si nu sunt pretuite. Cam asa este plantata si pretuita papadia in Germania si in alte tari. Am gasit poza pe Facebook, fotograful este Dirk Prüfer.

Cineva imi spunea odata, toate plantele consumate de animale sunt folositoare si pentru om. Ce refuza animalul nu este comestibil pentru om. Sau alte vorbe intelepte: pe ciuperca otravitoare nu va sta niciodata o insecta sau apa pe care o bea calul este buna si pentru tine, fiindca el nu va bea niciodata o apa care nu este potabila.

Se stie ca plantele salbatice sau vegetalele perene, sunt mult mai bogate in nutrienti decat legumele bio. Datorita continutului mare de minerale, vitamina, omega 3-6-9 (unele din ele), au capacitatea sa ajute la eliminarea metalelor grele din corpul nostru si sa ne intareasca corpul cu tot ce avem nevoie, asta fiindca au proprietatea sa scoata la suprafata mineralele care nu exista la suprafata acelui sol si daca frunzele sunt lasate sa se descompuna, imbogatesc pamantul de sus (topsoi), facandu-l bun si pentru alte culturi.

Profitati de aceasta bogatie, fiindca mama Pamant ne ofera mancare gratis, prezenta peste tot, chiar si in parcurile publice, dar totusi cautati sa le culegeti din zone mai putin poluate, niciodata de pe langa drumuri si sosele aglomerate. Noxele masinilor contin metale grele, care sunt nocive pentru fiecare celula din corp.

Sfaturi pentru incepatori si avansati

  • Cineva imi spunea ca in padure, trebuie sa te porti cu respect, ca si cum ai fi intr-o biserica. Mama pamant per ansamblu este un organism viu, care simte intentiile si oamenii. Suna ciudat pentru unii, insa dupa multe studii facute de japonezi cat si de altii, cam asa este. De aceea, este important sa ne purtam intotdeauna cu respect, sa cerem permisiunea de a culege, sa culegem responsabil si intotdeauna trebuie sa lasam curat. Noi luam saculeti de gunoi curati si strangem ce gasim, punem in portbagaj si le depozitam la primul cos de gunoi sau tomberon.
  • Culegeti responsabil. Nu devastati planta, si culegeti doar 10% din tot lotul de plante.
  • Culegeti plantele intr-un cosulet aerisit, nu in pungi de plastic. Daca nu aveti, folositi o punga de hartie sau o punga din plasa fina, prin care poate trece aerul usor. De ce, fiindca pana acasa, plantele „transpira” si chiar se altereaza. Nu uitati ca acestea tin mai putin comparat cu plantele cumparate de la piata. Ele trebuie consumate imediat sau congelate.
  • Invatati aparitia plantelor comestibile in functie de anotimpuri.
  • Cautati plantele companion. Adica in preajma unei plante, de cele mai multe ori sunt si alte plante comestibile.
  • Cultivati plantele comestibile in gradina proprie. Noi spre exemplu am adus de la padure leurda, untisor, roinita, toporasi, ciubotica cucului, urzica moarta, rozmarin etc.
  • Evitati pentru inceput plantele care pot fi confundate usor intre ele, fiindca unele sunt letale. De exemplu, frunzele de lacramioare care sunt otravitoare, pot fi confundate cu cele de leurda, care au un miros puternic de usturoi. Poza de mai jos care se refera la leurda si alte plante cu care se poate confunda, a fost gasita pe Facebook, fara sursa.
  • Cautati plantele dupa denumirea latina, nu populara, fiindca pot fi confuzii.

Plantele comune regasite peste tot

Lista ar fi foarte lunga, insa voi mentiona cateva. La site-ul dat mai sus, veti gasi poze si detalii pentru fiecare planta in parte, cat si detalii despre ce parti ale plantei sunt comestibile. N-am sa scriu la toate, doar la cateva, si va las pe voi sa va informati.

  • Papadia, toata planta e comestibila in forma cruda sau gatita.
  • Ferigile tinere, mare grija ca nu toate speciile sunt comestibile.
  • Leurda, toata planta.
  • Toporasii, petalele de lalea, florile de primule, ciubotica cucului, florile de untisor (se consuma si frunzele) si florile de leurda etc.
  • Macrisul
  • Grasita
  • Trifoi
  • Lucerna
  • Stevia
  • Susaiul
  • Stirul
  • Caprita
  • Nasturelul

Cateva dintre sursele de inspiratie 1, 2, 3, 4.

Gradina bio · Ingrijirea sanatatii · Retete fara foc

Sirop de papadie (varianta la rece)

De cand eram mica, am vazut in biblioteca familiei mele o carte care a fost foarte pretuita si pusa mereu la loc de vaza, si anume cartea Mariei Treben, biologul de renume international care pe mine m-a facut sa vad plantele medicinale cu alti ochi. In cartea ei, recomanda papadia, cu efectele ei miraculoase si ingredientele sale active, precum complexul de B-uri, steroli, flavonoidele, zincul si potasiul cat si alte minerale. Stim ca frunzele se pot folosi la salate, insa ce facem cu florile? Ei bine, se poate face siropul sau mierea de papadie. Acesta ajuta in ameliorarea mai multor afectiuni, si in plus are un rol de purificare a organismului:

  • afectiunile hepatice sau biliare
  • durerile reumatice
  • artrita
  • purificarea sangelui
  • detoxifierea ficatului si a rinichilor

Personal, folosim frunzele in sucurile verzi sau in salate, insa ne place mai mult siropul de papadie si am facut mai multe variante, cea prin fierbere cu zahar brut, care tine si iarna, reteta recomandata in cartea Mariei Treben, cat si cea prin presare la rece. Va prezint mai jos varianta la rece, fiindca cea prin fierbere o stie mai toata lumea.

Sirop de papadie la rece

  • Porții: 10
  • Dificultate: easy
  • Imprimare

Ingrediente:

  • 500 g flori de papadie
  • 1 mana buna de urzica proaspata
  • 1 mana buna de toporasi (optional)
  • 500 g miere lichida
  • zeama si coaja razuita de la 2 lamai bio

Preparare:

Florile de papadie se culeg dintr-o zona nepoluata, nu de la marginea drumului, unde sunt pline de praf si noxe de la vehicule. Acestea se culeg dupa ce au inflorit si imediat dupa cules, se pun la macerat, altfel se vor inchide daca dau de racoare, chiar si cand sunt culese. Urzica este recomandata pentru a potenta proprietatile siropului, iar toporasii, i-am pus noi fiindca i-am gasit si aduc un plus de aroma, insa nu e obligatoriu. Daca nu aveti lamai bio, folositi doar zeama lamailor din comert.

Ingredientele se acopera cu mierea si se amesteca cu o lingura de lemn. Se lasa la macerat 14-18 zile, intr-un borcan de sticla. Odata sau de doua ori pe zi, se agita borcanul. Dupa macerare se filtreaza si se pastreaza siropul in sticle mici la frigider timp de o luna.

Mai jos sunt eu la cules de papadii, intr-un loc drag sufleului meu, satul Pelisor din jud. Sibiu, unde ne petrecem mare parte din timp pentru noul nostru proiect despre care puteti citi aici. Cosul pana la final s-a umplut, am strans cam 1 kg de flori minunate de papadie, toporasi si varfuri de urzica.

In the orchard of the parochial house in Magarei, after picking a basket of dandelions to make syrup.