Chiar daca am crescut la oras, in copilarie am avut bucuria sa am o gradina mare, frumoasa si mereu plina de rod pentru intreaga familie. Asta datorita bunicilor mei de aur, care pe langa pasiunea lor pentru gradina si cresterea florilor se ingrijeau intotdeauna si de hranirea sufletului, a spiritului si a intelectului.
Intotdeauna au stiut cum sa mentina frumusetea gradinii noastre, traditie urmata de mama si de mine. Personal, chiar daca iubesc gradinaritul am enorm de multe de invatat si chiar stiu foarte putin, comparat cu tot bagajul lor de cunostinte adunat din carti si dobandit de la oameni cu experienta.
Pe zi ce trece realizez tot mai mult ca natura este totul pentru mine fiindca doar in ea gasesc un echilibru si o perfectiune care ma lasa fara cuvinte. Chiar daca iubesc natura atat de mult, ocupatia zilnica nu imi lasa intotdeauna suficient timp pentru a ma reintoarce atat cat imi doresc catre ea. Totusi in ultimii ani m-am straduit sa am o gradinita de legume si foarte multe flori, care nu necesitau multa ingrijire si apa, asta fiindca eram mereu pe drumuri.
Intotdeauna ne-a placuta abundenta si frumusetea gradinilor englezesti si la acest punct gradina noastra este ca un mini parc mai mult decat o gradina de legume, cu alei serpuite si rondele de flori si legume imprejmuite de pietre de rau, multi pomi fructiferi si spre bucuria lui Sophie, foarte multe fructe de padure de la coacaze albe, rosii, negre si pana la capsuni, agrise, zmeura, afine si soc.
Pe langa acestea, intotdeauna am avut multe plante aromatice pe care le folosim la mancare si in anotimpul rece la ceaiuri. In gradina noastra puteti gasi salvie, menta de 3 feluri, roinita, lamaita, rozmarin, busuioc rosu si alb, dar si multe plante salbatice precum coada calului, codita soricelului, galbenele, albastrele, toporasi, urzici de camp, salata de padure, leura, papadie, tataneasa, fragi si zmeura de padure de la care folosim atat frunzele cat si fructele, aronia (scorut negru), catina de gard (goji), napi albi si rosii, stir, nalba, iarba grasa sau purslane etc. Insa la noi nu veti gasi mereu ardei, rosii, vinete si alte plante mai sensibile care necesita ingrijire maxima.
Intotdeauna am avut ceapa, usturoi, patrunjel, telina, cimbru, busuioc cat si multe plante cu frunze verzi pentru sucuri. Nu am vrut sa depind de piata sau supermarket si am preferat sa plantez cat mai multe soiuri nepretentioase cum ar fi mangold sau sflecla elvetiana colorata si verde, kale de 3-5 feluri, broccoli si conopida, varza rosie si alba, gulii albe si rosii, spanac perenial, trifoi rosu si alb, lucerna, grau, sfecla rosie si sfecla furajera, mustar si alte plante verzi pe care nici nu le stiu cum se numesc in romaneste.
V-as povesti mai mult, insa scopul acestui articol este sa va povestesc putin despre experienta noastra cu cateva plante si pomi fructiferi. Asa cum stiti, timpul nu mi-a permis intotdeauna sa ma ocup atat cat mi-as dori de gradina si de multe ori din intamplare sau din greseli am descoperit multe lucruri pretioase care ne-au fost de folos dupa aceea.
1. Ceapa verde si usturoiul
De 3 ani de zile nu le-am mai scos din pamant si indiferent daca e sub 25°C grade afara, noi avem ceapa verde in special, iar primavara si toata vara, avem ceapa verde continuu. Secretul a fost odata sa nu le scot din pamant si al doilea, daca avem nevoie sa rupem doar frunzele mature si sa lasam 1-2 frunze mici in mijloc. In felul acesta ceapa si usturoiul au facut continuu frunze proaspete pentru noi.
2. Primul rod la copacii fructiferi
Am invatat ca nici un copac fructifer tanar cu mult rod, nu trebuie lasat sa „isi dea toata puterea” pentru a coace toate acele fructe. A fost o experienta dureroasa in sensul ca am pierdut un cais foarte pretios, pe care l-am asteptat 4 ani sa creasca frumos. Fiindca nu am stiut, in primul an de rod i-am lasat toate fructele pe ramuri in loc sa le raresc. Am fost foarte uimiti de cat de multe fructe a facut, era caisa langa caisa. Asa cum mi s-a spus mai tarziu de un horticultor cu experienta, copacul si-a consumat toata energia pentru a ajuta acele fructe sa creasca. A mai trait pana toamna si dupa aceea s-a uscat lent. Mi-a parut enorm de rau dupa el, insa nu mai avea nici o sansa.
3. Plante pentru frunze lasate in pamant 1 an si 5 luni
Am lasat in pamant timp de mai bine de un an plantele de kale, varza rosie si alba, broccoli, sfecla rosie si furajera, mangold. Ce s-a intamplat cu ele? Au rezistat perfect peste iarna, chiar si la sub 27°C. Am avut mereu frunze verzi si dupa un an, aproximativ in luna mai sau iunie au facut flori si seminte, ele continuand sa aiba frunze pentru suc. Intr-adevar pe la mijlocul lunii iunie deja incepeau sa se usuce, dar asta dupa 1 an si 4-5 luni. Intotdeauna cand s-a dezghetat pamantul am rasadit alte seminte din fiecare, ca sa ma asigur ca voi avea rasaduri mari in mai sau mai repede pentru a ne pregati din nou plante puternice pentru iarna.
4. Patrunjel verde timp de 2 ani
Am invatat sa cumpar seminte de la batranele sau de la tarani in loc sa cumpar seminte ambalate, destul de scumpe pentru cateva seminte si pe deasupra si sensibile. Semintele adunate de oameni sunt cele mai pretioase, de la plante puternice. In fiecare primavara cumpar 90% din seminte de la ei si rezultatul a fost intotdeauna pe masura. Patrunjelul spre exemplu l-am luat de la o batranica acum 2 ani. L-am pus in pamant si acum dupa 2 ani, inca este verde si foarte viguros. Peste iarna a pierit o parte din el, insa tot am avut un cerc mare plin de frunze mici si pline de viata. In fiecare primavara am curatat frunzele topite de ger cat si buruienile care erau printre el. Culmea e ca acest cerc cu patrunjel se afla la o umbra intensa si saracul tot verde a fost si a ramas.
5. Legumele sensibile le-am plantat langa plante aromatice
Legumele mai sensibile le-am plantat intotdeauna alaturi de plante aromatice. Spre exemplu, anii trecuti si anul acesta am plantat vreo 15 cuiburi de rosii. Alaturi de ele am menta, galbenele, busuioc, cimbru si din spusele celor cu experienta, plantele care atrag daunatorii sunt ferite in felul acesta de ei.
6. Rosii iesite din seminte aruncate la intamplare
Daca tot suntem la capitolul rosii, am sa va povestesc ce s-a intamplat intr-un an. Am uscat toamna aproximativ 70 kg de rosii delicioase, mari si foarte zemoase. Toata zeama cu sute de seminte, cred ca din instinct am aruncat-o in straturi. Urmatorul an a fost anul rosiilor, adica toata gradina era plina de rosii. Plina este un cuvant bland, fiindca erau efectiv cate 30 de rasaduri de rosii la un loc si asa erau in toata gradina din loc in loc. O nebunie superba de rosii pe care le-am impartit la prieteni si le-am lasat si la noi. Am avut atat de multe rosii ca de abia am putut sa le facem fata.
