A lucra cu mainile in pamant se stie ca este una dintre cele mai relaxante feluri de a te detensiona si a elimina starile de anxietate. Pentru cei care iubesc gradinaritul, nu uitati ca sunt articole dedicate acestui subiect pe acest site, pe care le gasiti la categoria – Gradina Bio.
Am tot fost intrebata de unde ne luam semintele, copacii, arbustii fructiferi, plantele tropicale aclimatizate. Am postat deja link-uri in acest articol scris in 2022 – Planuri pentru gradina fara sapare.
Incepand cu 2022 am inceput sa plantam si copaci tropicali aclimatizati la noi si ne bucuram ca s-au prins. Avem sperante chiar daca unii sunt micuti, insa fiecare dintre ei este deja la al doilea sau al treilea an de viata, unii au venit pe rod si la ceilalti asteptam curand sa rodeasca. In video-ul de mai jos amintesc ce copaci tropicali am plantat si in articolul de mai sus gasiti link-uri catre pepiniere. Nu pot garanta pentru niciun magazin, chiar daca am cumparat online de mai multe ori de la ei. Nu ii cunosc in mod personal ci doar am fost multumita de produse si am comandat de la ei si pentru mama sau alte rude.
Din nou o spun, plantarile de toamna (chiar tarzie, prin noiembrie, insa inainte de inghet) sunt ideale, fiindca au timp prielnic rece si multa apa pentru ca in special copacii si arbustii fructiferi, vita de vie sau alte plante sa se prinda frumos. Primavara este scurta si de multe ori este urmata de zile foarte calde, iar daca nu udati suficient si daca nu mulciti, adica sa puneti fan sau covor inalt de iarba rupta la radacina fiecarei planta, s-ar putea sa se usuce. Prin mulcire se mentine umiditatea mai mult timp, insa aveti grija sa nu acoperiti altoiul la copacii care il au. Noi asa am facut la toti copacii, chiar si cei plantati toamna si nu a trebuit vara sa ii udam prea mult sau chiar deloc fiindca au fost ploi suficiente anul trecut.
Daca in video-ul/postarea anterioara pe care o puteti gasi AICI, va povesteam despre cateva plante comestibile din flora spontana, in acest video am sa va arat varianta uscata in deshidrator pe care o voi folosi in anotimpul rece, cand aceste plante nu vor mai fi disponibile.
Pentru cei interesati sa afle mai mult despre plante, incepand din 2024, ofer un curs online despre plante comestibile. In acest articol gasiti detalii despre curs – AICI.
Voi folosi aceasta pudra in anotimpul rece presarata peste orice preparat: salate, supe, orice fel de mancare, smoothies, sandwich-uri etc. Plantele au fost uscate in cosuri acoperite cu tifon, in zone bine umbrite toata ziua, insa neaparat intr-o zona unde sunt curent de aer care circula, altfel mucegaiesc. Dupa uscare, plantele au fost maruntite in robotul de bucatarie cu lama „S” sau se pot rupe cu mana si macina in rasnita.
Plantele de mai jos sunt doar o parte din plantele adaugate in aceasta pudra. Alteori adaug si peste 50 de plante, insa pudra voastra nu trebuie sa contina toate aceste plante, ci chiar si 3-5 plante fac diferenta. Este important sa le culegeti cu mana voastra din locuri nepoluate, nu sa le cumparati de la plafar. Nu uitati proverbul „Ce-i in mana, nu-i minciuna”, fiindca pe restul produselor nu ne putem baza 100%.
Usturoi si ceapa salbatica cand sunt in sezon, frunzele si bulbul,
Leurda, frunzele si bulbul daca aveti din abundenta,
Patlagina ingusta si late, florile in stadiu imbobocit si semintele,
Lipicioasa, frunzele si lujerii,
Cebare, doar frunzele,
Cicoarea, frunzele si florile,
Tepisori mov, frunzele si florile,
Stir, frunzele si lujerii,
Sunatoare, frunzele si florile,
Nasturel, frunzele,
Trifoi alb si rosu, frunzele, florile si lujerii,
Galbenele, frunzele si florile,
Crinii portocalii de vara, petelele si frunzele tinere,
Trandafiri (doar din propria gradina sau salbatici), petalele,
Semintele de pepene si ardei, rasnite complet,
Fag, frunzele tinere,
Mac rosu, petelale,
Rasinoase – doar pinii lor,
Albastrele, florile,
Toporasi, frunzele si florile,
Iarba grasa sau grasita, frunzele si lujerii,
Roinita, frunzele, florile si lujerii,
Oregano salbatic (sovarv), frunzele si florile,
Papadie, frunzele si florile,
Codita soricelului, frunzele si florile,
Urzica foarte multa, frunzele si semintele,
Ciulini, frunzele si florile,
Brusture, frunzele tinere,
Nalba, frunzele si florile, ,
Caprita, frunzele si lujerii,
Monarda, frunzele si florile,
Susai, frunzele si florile,
Urzica moarta alba, galbena si roza, frunzele, florile si lujerii,
Capsuni, zmeur si mur – frunzele si florile,
Macris, florile si lujerii,
Inima pamantului sau Prunela Bulgaris,
Knautia arvensis,
Persicaria maculosa,
Pulmonaria officinalis,
Luminita noptii,
Plus altele.
Atentie:
– Din aceasta pudra, indiferent daca contine 3 plante sau 50, se consuma doar o lingurita pe zi, fiindca are un continut concentrat de nutrienti.
– Fiecare planta in parte poate fi consumata in cantitati mici in stare cruda. Nu uitati ca sunt plante concetrate, nu putem consuma cantitati mari, precum o salata obisnuita despre care se stie ca e foarte scazuta in nutrienti.
– Cand le consumati crude dar si pudra, mestecati bine si integrati fiecare imbucatura, cu recunostinta si multumire ca inca avem acces la ele.
Daca doriti sa descoperiti si mai multe retete si sfaturi utile, va invit sa achizitionati cele 8 carti tiparite pe care le-am scris pana in prezent, care pot fi gasite in majoritatea librariile din tara, la Raw Vegan Mall cu autograf, in supermarket-uri si la toate librariile mari online, precum eMag, Libris, Carturesti etc. Cartile pot fi livrate si international de catre magazinul Carturesti.
Toate cartile cu retete si sfaturi sunt dedicate in special celor care au o alimentatie traditionala, din dorinta de a ii ajuta sa isi imbunatateasca calitatea vietii, fara sa fie obligati sa renunte la obiceiurile alimentare initiale.
Am incercat de curand un noi soi de grau romanesc, pentru a vedea daca germineaza si m-am gandit sa fac si un video in acest sens. In trecut am incercat multe soiuri de grau, si chiar si cele bio nu germinau mai deloc sau foarte putin, ori mucegaiau in mare parte. De curand am cumparat grau de la BiofarmLand, care practica agricultura biologica in Romania de mai bine de 19 ani si acest soi germineaza foarte frumos. Puteti incerca orice fel de grau, nu trebuie neaparat sa fie bio, insa pentru mine acestuia i-a mers cel mai bine, cu procent cat mai mic de mucegai.
Urmeaza si un video in care va arat si mixul de germeni pus la germinat intr-o sita, asta fiindca multi m-ati rugat sa arat si o varianta simpla de germinare, accesibila pentru toata lumea.
Pentru cei care auziti pentru prima data de iarba de grau, va invit sa cititi si postarile de mai jos care o sa va ajute.
Mai jos puteti vedea coperta cartii mele Retete cu germeni si vlastari, care poate fi gasita online sau la librarii. Aceasta reprezinta un ghid de germinare a peste 15 seminte, dar care cuprinde si peste 50 de retete delicioase si simple cu germeni si vlastari.
Update: AICI gasiti o postare in care am mentionat cum s-au pastrat.
Asa cum spuneam si in postarea anterioara pe care o puteti citi AICI, procedura este simpla si ciudata pentru multi, insa eficienta. Nu este ceva inventat de mine, ci o metoda transmisa din generatie in generatie si ne-am dorit sa o incercam si noi, chiar daca am incercat in acelasi timp si varianta traditionala, adica depozitarea merelor in ladite in pivnita. Experimentul l-am inceput acum o luna, cand din cauza frigului, frunzele dar si merele au inceput sa cada din copac. In acelasi timp am pus mere in pivnita dar si in ferigi. Cele din pivnita, chiar daca avem pisici care patruleaza, deja au fost atacate de soareci si mancate sau gustate pe alocuri. De cele din ferigi nu s-a atins nimeni si sunt in stare buna, chiar daca au fost nopti cu 0 sau -1 grade. Dupa spusele localnicilor, rezista si iarna, insa vom vedea.
Cum se procedeaza?
Se alege un loc ingradit in gradina, unde nu vin iepuri sau caprioare. Se pune direct pe pamant un strat inalt de 20-30 cm cel putin de ferigi de camp, nu din acelea de padure de care stim toti. Cele de camp sunt inalte si lemnoase si nu se topesc pe timp de iarna complet, ci raman tijele lemnoase si frunzele uscate.
Stratul de ferigi trebuie sa aiba pe parti niste lemne de sustinere, fiindca vom pune direct pe ferigi mere in prima faza doar pe un strat, adica nu le vom pune inca suprapuse. Nu le acoperim pana nu se anunta mai frig, sau pana nu se termina culesul merelor. Ni s-a spus ca un strat de mere este suficient si din timp in timp sa venim sa sortam merele care se mai strica. Este important sa punem doar mere culese cu mana, nu din cele gasite deja pe pamant.
Dupa ce culesul merele se apropie de sfarsit, se pot pune si suprapuse, dar se adauga inca un strat de ferigi – insa nu asa de mare ca cel pentru baza – si un strat generos de frunze uscate adunate de prin curte. Chiar daca va ninge mai mult sau mai putin pe viitor, se da la o parte stratul de zapada si frunzele si se iau merele oricand dorim. E important ca dupa aceea, sa punem frunzele la loc, chiar daca sunt amestecate cu zapada.
Padurea ne hraneste cu cele mai pretioase fructe care echilibreaza si scad zaharul din sange, bogate in minerale cum ar fi magneziu, fier, potasiu si calciu, cat si vitamine precum C, A, B1, B2, avand si proprietati antiinflamatoare, antibacteriene, dezinfectante, tonice si cicatrizante.
Avem bucuria sa avem mai multi copaci in curtea noastra si multi puieti pe langa. N-am vazut in viata mea asa coarne mari si copaci plini de rod care atarna cu cregile la pamant. Va dati seama ca am cules si inca culegem cat putem, fiindca nu stiu cum se face, ca strabunii locului acesta au plantat cu intelepciune copaci care fac rod in lant. Aici ma refer atat la copaci obisnuiti cum ar fi ciresi de mai, iunie, peri de vara si toamna, pruni de vara si toamna, mere de vara si toamna, cat si copacii de corn care incep prin august si altii se coc pe rand, in septembrie si ultimii in octombrie.
Intelepciunea aceasta straveche ma uimeste in multe aspecte cand vine vorba de casuta noastra de la tara, fiindca pe langa partea cu batranii copaci fructiferi care rodesc pe rand, avem tot felul de șure solide si atat de frumos imbinate cat si multe alte spatii utile pe care ei le-au folosit pentru ateliere, fan si animale, insa noi le folosim pentru storaj sau pe post de camari. Avem chiar un fost cotet de porci, pe care l-am curatat, am schimbat cateva tigle cazute si l-am dedicat doar pentru lazi etajate cu borcane si tot ce tine de partea de conserve.
Revenind la ce putem face cu coarnele, va pot oferi cateva idei:
Pasta de coarne, insa nu vom face, fiindca procesul este prea intens si nici nu ne place asa mult.
Compot simplu sau combinat cu alte fructe – ideal pentru astfel de fructe cu samburi mari. Se face ca orice compot, cu zahar de cocos/brut sau fara zahar si se sterlizeaza.
Uscarea – aproape imposibila din cauza samburilor mari.
Cornata, avand la baza reteta simpla de visinata.
Bautura fermentata de coarne sau vin din coarne. Am baut in trecut si avea gust mai mult de must putin fermentat cu un gust extraordinar.
Pentru cei interesati sa afle mai mult despre plante, incepand din 2024, am inceput sa ofer un curs online despre plante comestibile. In acest articol gasiti detalii despre curs – AICI.
Ligia Pop 