Gradina bio · Viata sustenabila

Ce am putea face cu perele padurete?

Este incredibil cat de multe roade pot fi gasite toamna aceasta peste tot. Batranii spun ca atunci cand sunt atat de multe roade in copaci si paduri, vin anii grei. Uitandu-ne in jurul nostru si la ce se intampla, cu siguranta preturile vor creste, cureaua se va strange si tot mai multi oameni nu se stie daca in urmatorii ani vor avea ce pune pe masa.

Stirile acestea nu sunt o noutate de ceva timp si cred ca este momentul potrivit sa conservam cum putem fiecare strop de mancare si mai ales mancarea gratis pe care o putem culege din natura in abundenta, in special din zone mai putin poluate.

De curand am descoperit un copac extraordinar, un par care pare paduret insa care cred ca este un soi vechi romanesc. Perele sunt mici, foarte aromate si zemoase, cu un miros puternic de vanilie. Fiindca nu sunt tratate, se strica foarte repede imediat dupa ce au cazut din copac, asa ca a trebuit sa ma misc repede.

Am reusit sa usuc cateva, sa fac cateva compoturi si sa incerc un fel de sos de pere, precum cel de mere, insa nu mi-a placut rezultatul. Le prefer compot, fara zahar sau uscate, insa se innegresc foarte rapid, chiar daca se adauga lamaie. Nu ne deranjeaza culoarea, insa vom vedea daca rezista. De obicei fructele dulci absorb umiditatea rapid, asta daca nu sunt depozitate corect, adica in doze de unica folosinta, in borcane mici care nu trebuie deschise decat inainte de consum si atat. Voi ce preparati cu perele padurete?

Gradina bio · Plante comestibile

Padurea ne hraneste – ciuperci comestibile de toamna

Mi se pare uimitor cum Mama Pamantul si Dumnezeul Creator se ingrijeste de noi, de hrana noastra, iar datoria noastra este sa ne informam si sa descoperim „mancarea gratis” din natura. Anul acesta, am fost impresionati de numarul mare de ciuperci, cum ar fi hribi (Boletus), oite (Russula), parasoli sau piciorul caprioarei (Macrolepiota procera) si altele. Sa va spun cum le-am procesat. Am optat pentru mai multe optiuni:

  • Prin deshidratare si transformarea lor in pudra. Doua cosuri mari de hribi si oite, s-au rezumat la 4 borcane de 400 g de pudra si bucati de ciuperci si cam asa arata.
  • Conservarea prin murare
  • Conservarea prin gatire sub forma de ghiveci/zacusca la borcan.

Nu sunt adepta mancarurilor procesate foarte mult, insa am pus si vreo 12 borcanele de zacusca, pe care eu o fac dietetica, cu foarte putin ulei de cocos dezodorizat, doar cu sare de ocna fara iod, fara sa prajesc ceapa ci doar sa o calesc putin in apa cu ulei, doar cu ardei copt si fara sa fierb zacusca pana ii ies capacele.

Mai jos sunt cateva exemplare gasite toamna aceasta. Au fost mai multe pe care le puteti vedea AICI, in postarea anterioara, insa doar la acestea le-am facut video-uri.

Gradina bio

Dovlecei si ardei kapia deshidratati

Vara se apropie de sfarsit si cautam sa conservam cat de multe bunatati pentru la iarna. De data aceasta am facut o tura de dovlecei si ardei kapia deshidratati. Dupa uscare, i-am dat prin robot pentru a ma asigura ca ocupa cat de putin spatiu posibil in camara.

Acest amestec cat si altele, pot fi deshidratate timp de 1-3 zile (depinde de deshidrator si umiditatea din aer) si ulterior pot fi lasate asa cum sunt sau date prin robotul de bucatarie. Se mai pot usca separat sau in combinatie: rosii, usturoi, ceapa, diverse verdeturi si plante aromatice, mix de legume in genul condimentului „Delikat” cat si altele.

Cum am spus si in video, prefer vara sa usuc legumele pe care nu le gasesc iarna, cum ar fi:

  • Ardei gras si kapia,
  • Dovlecei si zucchini,
  • Rosii de gradina, de preferat rosii cherry,
  • Vinete,
  • Mix-uri de plante aromatice: oregano, rozmarin, patrunjel insa am si iarna, telina, roinita etc.

Cum am procedat? Am taiat in felii nu foarte groase 5 dovlecei, alegand doar dovlecei mici fara seminte. Am taiat 3 ardei kapia in bucati. Acestea nu trebuie sa fie foarte mici, fiindca devin invizibile dupa uscare 🙂 – lucru valabil la ambele legume.

Le-am uscat timp de o zi si o noapte, dupa care a venit o zi ploioasa. Imediat au absorbit umezeala si am asteptat inca o zi in care le-am lasat in bataia soarelui. Dupa ce am simtit ca sunt complet uscate, le-am dat prin robot. Nu le-am maruntit complet, asa cum se vede in imaginea de mai sus. Daca le-as fi lasat intregi, ar fi ocupat mai mult spatiu, insa maruntindu-le in robot, au incaput intr-un borcan de 800 g. Din acest amestec pot folosi de 2-3 ori, fiindca odata hidratate, se vor dubla/tripla in cantitate. Nu le depozitez in borcane mai mari, cateodata folosesc chiar mai mici, fiindca odata deschise, intra aerul, absorb umiditate si trebuie consumate intr-un timp scurt.

Daca preparati ceva gatit, o supa sau o mancare scazuta care contine lichid, nu trebuie hidratate inainte, dar daca preparati o supa raw, trebuie hidratate cel putin 10-15 minute inainte de a fi folosite.

Gradina bio

Inmultirea busuiocului

Busuiocul este o planta indragita in familia noastra si fiindca parca in niciun an nu am mancat suficient, am hotarat sa gasim o modalitate sa avem continuu o planta verde. Ne place si uscat, insa frunzele verzi mancate in stare cruda sunt preferatele noastre.

Cu plantele de busuioc am experimentat de peste 10 ani, insa imediat cum le plantam in gradina, intr-o noapte erau mancate de limacsi. Deja obosisem sa ocrotesc aceste plante cu tot felul de praguri pentru limacsi din nisip, bucati de coji de oua, cafea, borax, banda de cupru si altele, dar nicio varianta nu mergea. Busuiocul meu rezista sau se dezvolta bine doar in ghiveci de lut. Stiu ca sunt diverse soiuri si cel romanesc este mai rezistent, le-am incercat pe toate, dar nimic. Cred ca si pH-ul pamantului nu ma ajuta, fiindca niciodata in gradina noastra nu am vazut o planta de busuioc asa mare precum cea din video. Cum am spus, doar in ghivece rezista, la fel ca si anul acesta, cand am schimbat gradina si tot asa succes limitat am avut.

Ca sa il inmultesc, am taiat ramurele si le-am tinut 2 saptamani in apa. Plantele au facut radacini maricele, rezistand cu bine dupa plantare, chiar si la vreme foarte calda. Pentru urmatoarele plante am pregatit ghivece din lut ars, fiindca mi se par cele mai naturale. Ne bucuram ca putem sa avem in sfarsit o „plantatie” de busuioc 🙂 din care sa mancam in voie.

Gradina bio

Gradina fara sapare – recoltarea cartofilor

Continuand seria filmuletelor despre experimentul cu gradina fara sapare, in video-ul de mai jos o sa va aratam pe scurt cum au crescut cartofii sub fan, fara sa fie udati deloc, fara sa fie musuroiti, poate doar cu fan, fara gandaci de colorado de care n-am avut parte sau alte probleme legate de cartofi. Nu uitati ca fanul a fost pus din toamna direct in faneata, adica pe o iarba deasa si inalta, fara ca pamantul sa fie aerat cu furca speciala, fara carton si altele, ci doar un strat gros de ferigi, urzici, coada soricelului si alte plante din zona, peste care am pus si un strat de fan de vreo 20 cm.

Aceste straturi pana in primavara au aratat precum cele de mai jos si cam pe 10 aprilie aprilie cand am plantat cartofii, erau perfecte pentru plantat. Ma gandeam sa va pun doar video-ul cu recoltarea catorva cuiburi de cartofi, insa pentru cei care n-au apucat sa le vada, le voi enumera pe toate mai jos.