Gradina bio

Inmultirea busuiocului

Busuiocul este o planta indragita in familia noastra si fiindca parca in niciun an nu am mancat suficient, am hotarat sa gasim o modalitate sa avem continuu o planta verde. Ne place si uscat, insa frunzele verzi mancate in stare cruda sunt preferatele noastre.

Cu plantele de busuioc am experimentat de peste 10 ani, insa imediat cum le plantam in gradina, intr-o noapte erau mancate de limacsi. Deja obosisem sa ocrotesc aceste plante cu tot felul de praguri pentru limacsi din nisip, bucati de coji de oua, cafea, borax, banda de cupru si altele, dar nicio varianta nu mergea. Busuiocul meu rezista sau se dezvolta bine doar in ghiveci de lut. Stiu ca sunt diverse soiuri si cel romanesc este mai rezistent, le-am incercat pe toate, dar nimic. Cred ca si pH-ul pamantului nu ma ajuta, fiindca niciodata in gradina noastra nu am vazut o planta de busuioc asa mare precum cea din video. Cum am spus, doar in ghivece rezista, la fel ca si anul acesta, cand am schimbat gradina si tot asa succes limitat am avut.

Ca sa il inmultesc, am taiat ramurele si le-am tinut 2 saptamani in apa. Plantele au facut radacini maricele, rezistand cu bine dupa plantare, chiar si la vreme foarte calda. Pentru urmatoarele plante am pregatit ghivece din lut ars, fiindca mi se par cele mai naturale. Ne bucuram ca putem sa avem in sfarsit o „plantatie” de busuioc 🙂 din care sa mancam in voie.

Gradina bio

Gradina fara sapare – recoltarea cartofilor

Continuand seria filmuletelor despre experimentul cu gradina fara sapare, in video-ul de mai jos o sa va aratam pe scurt cum au crescut cartofii sub fan, fara sa fie udati deloc, fara sa fie musuroiti, poate doar cu fan, fara gandaci de colorado de care n-am avut parte sau alte probleme legate de cartofi. Nu uitati ca fanul a fost pus din toamna direct in faneata, adica pe o iarba deasa si inalta, fara ca pamantul sa fie aerat cu furca speciala, fara carton si altele, ci doar un strat gros de ferigi, urzici, coada soricelului si alte plante din zona, peste care am pus si un strat de fan de vreo 20 cm.

Aceste straturi pana in primavara au aratat precum cele de mai jos si cam pe 10 aprilie aprilie cand am plantat cartofii, erau perfecte pentru plantat. Ma gandeam sa va pun doar video-ul cu recoltarea catorva cuiburi de cartofi, insa pentru cei care n-au apucat sa le vada, le voi enumera pe toate mai jos.

Retete vegetariene

Ce am putea face cu dudele?

Cand spun „vara” ma gandesc la bogatia de legume si fructe, insa gandul mi se duce si la dudele dulci ca mierea pe care le ador. In niciun an din viata mea n-am mancat pe saturate, insa anul acesta, am avut bucuria sa mananc atat de multe dintr-un copac batran care inca rodeste cu spor, chiar si la o luna de cand a inceput sa faca primele fructe.

Fetita noastra ca sa le stranga mai usor, a pus un cearsaf vechi sub copac unde cadeau mereu si doar le rasturnam in cos, curatam putin si erau gata de mancat. Dar cand cosurile se aduna si deja ai mancat pe saturate si inca ai 7 kg ramase, incepi sa-ti pui intrebari ce ai putea face cu ele. Si asa ca am ales urmatoarele variante. O parte au fost:

  • Uscate in deshidrator
  • Facute smoothie
  • Congelate
  • Transformate in gem (nu imi plac dulceturile fiindca necesita prea mult zahar)

Gem de dude

  • 3 kg dude
  • 500 g indulcitor natural sau dupa gust*
  • 3 linguri ghimbir razuit fin
  • 500 ml apa filtrata
  1. Toate ingredientele au fost lasate sa fiarba la foc mic, pana ce lichidul a scazut la jumatate.
  2. Se adauga in borcane si se infileteaza strans capacele.
  3. Borcanele se aseaza intr-o patura si se lasa acolo pana ce s-au racit complet.
  4. Se adauga etichete cu numele si anul in care au fost facute si se duc in camara la rece.

* Indulcitorul natural poate fi ales in functie de preferinta dupa cum urmeaza: zahar invertit, zahar brut de trestie sau sfecla – dar nu folositi zahar brun fiindca este doar zahar alb colorat – zahar de cocos, suc de mere, must etc.

Muraturi · Retete fara foc

Muraturi – radacinoase si ghimbir

Am incercat de curand o reteta interesanta de muraturi, mai exact morcovi razuiti si ghimbir. N-am stiut daca imi va placea, insa suna interesant, tinand cont ca avem nevoie zilnic de probiotice si doar muraturile proaspete ne pot acoperi acest necesar si nu cele vechi, in care probioticele nu prea rezista. Despre acest subiect am scris aici cat si aici.

Muraturi de radacinoase

  • 10 morcovi potriviti
  • 4 radacini pastarnac
  • 4 radacini patrunjel
  • 1 radacina de ghimbir, cam de 5 cm
  • saramura
  1. Toate radacinoasele se dau pe razatoare fina sau se proceseaza in robot.
  2. Se pregateste o saramura din apa cu sare: 1 lingura de sare la un litru de apa. Daca 1 litru nu este suficient, pregatiti mai mult. Depinde mult cat de proaspete si zemoase sunt radacinoasele.
  3. Radacinoasele se adauga intr-un borcan pe masura si se adauga saramura, in asa fel incat sa fie tot continutul acoperit complet cu apa.
  4. La gura borcanului am pus o ceasca cu apa, ca sa preseze compozitia in jos si pe masura ce a fermentat si a scos apa, am adaugat saramura pentru a acoperi tot continutul.
  5. Se lasa la temperatura camerei si dupa ce au fermentat (depinde de temperatura din casa voastra), se pune in frigider si se consuma in decurs de o saptamana.
Gradina bio · Viata sustenabila

Gradina fara sapare – strat rapid din carton si pamant

Am facut si un strat super rapid din carton si pamant, care poate fi folosit pentru plantare imediata. Este recomandat un strat de pamant de cel putin 10-20 cm. Intre timp am si plantat pe el si legumele au rasarit vesele.

Intr-un astfel de strat, puteti planta imediat rasaduri sau seminte pentru culturi mai tarzii. Eu ulterior dupa plantare l-am acoperit cu un strat fin de fan, urzica si coada soaricelului. Nu am vrut sa pun strat prea gros de fan sau iarba, ca sa dau posibilitatea semintelor sa germineze, dar in acelasi timp mi-am dorit sa pastrez umiditatea ploilor care au venit. Pe masura ce legumele vor creste voi adauga mai mult fan, asta fiindca am plantat seminte cum ar fi morcovii si sfecla rosie, kale, dar si fasole, care este mai puternica ca si planta, insa in partea de jos a stratului, in asa fel incat fasolea sa nu acapareze tot soarele si sa faca umbra la restul legumelor.