Plante comestibile de primavara preferate

16/05/202313/05/2023 Ligia PopLasă un comentariu

Natura este plina de plante vindecatoare care ne pot si hrani corpul. Aceste plante nu trebuie consumate in cantitati mari; cateva frunzulite sunt suficiente pentru a ne asigura necesarul zilnic de minerale si vitamine. Important este sa retinem ca varietatea speciilor din alimentatie fac diferenta. De ce? Fiindca unele plante contin o parte din minerale/vitamine, altele contin altele si toate se completeaza una pe alta. E bine de retinut ca toate plantele verzi contin magneziu, insa nu toate contin siliciu care ajuta la formarea si stabilizarea calciului in corp.

Da, m-ati auzit bine. Aceste plante asa cum am spus si in trecut, sunt mult mai pretioase din punct de vedere nutritional comparat cu legumele si fructele traditionale. In mare parte legumele au radacinile la suprafata, pe cand plantele din flora spontana au radacinile adanci, aducandu-si din adancul pamantului toti nutrientii pretiosi.

Acest aspect ajuta si la refacerea terenurilor abuzate si explic imediat. Acolo unde veti vedea multe papadii, coada calului, tataneasa, urzici – acel teren ne indica ca are nevoie de azot. Aceste plante au radacini adanci si reusesc sa aduca la suprafata nutrienti de calitate, de aceea frunzele lor trebuie lasate sa se descompuna pentru a hrani terenul respectiv. Oamenii de obicei le elimina complet, le arunca, le ard, le trateaza cu erbicide din dorinta de a le distruge, insa fara sa se gandeasca ca natura isi face treaba si incearca sa se refaca.

In acest video filmat mai tarziu, am aratat fiecare planta individual, ca sa fie mai clar de identificat.

E bine de stiut urmatoarele reguli de baza pe care le-am mai amintit si in alte postari pe aceasta tema de „Plante Comestibile”.

Cautati aceste plante, invatati despre ele si consumati-le doar cand sunteti siguri ca sunt plantele corecte.
Adunati responsabil, adica, culegeti doar cat aveti nevoie si nu culegeti tot, ci cel mult 10% din plantele gasite.
Asigurati-va ca zona de unde culegeti nu este o zona poluata, adica cu ape poluate, altfel plantele sunt toxice. Terenul sa fie cel putin la 3000 m distanta de o sosea.
Consumam cantitati mici in prima faza si marim doza in timp, fiindca nu stim ce reactie va avea corpul nostru plin de toxine si metale grele. Am auzit persoane care au dureri de cap sau au stari de voma, datorita faptului ca, consumul acestor plante pentru o perioada mai lunga le-au scos chimicalele din sistem. Asta dupa analize inainte si dupa consum, alegand in acea perioada sa nu consume alte legume din comert sau superalimente pentru detox.

Ce putem face cu fructele de corn?

11/10/2022 Ligia Pop

Padurea ne hraneste cu cele mai pretioase fructe care echilibreaza si scad zaharul din sange, bogate in minerale cum ar fi magneziu, fier, potasiu si calciu, cat si vitamine precum C, A, B1, B2, avand si proprietati antiinflamatoare, antibacteriene, dezinfectante, tonice si cicatrizante.

Avem bucuria sa avem mai multi copaci in curtea noastra si multi puieti pe langa. N-am vazut in viata mea asa coarne mari si copaci plini de rod care atarna cu cregile la pamant. Va dati seama ca am cules si inca culegem cat putem, fiindca nu stiu cum se face, ca strabunii locului acesta au plantat cu intelepciune copaci care fac rod in lant. Aici ma refer atat la copaci obisnuiti cum ar fi ciresi de mai, iunie, peri de vara si toamna, pruni de vara si toamna, mere de vara si toamna, cat si copacii de corn care incep prin august si altii se coc pe rand, in septembrie si ultimii in octombrie.

Intelepciunea aceasta straveche ma uimeste in multe aspecte cand vine vorba de casuta noastra de la tara, fiindca pe langa partea cu batranii copaci fructiferi care rodesc pe rand, avem tot felul de șure solide si atat de frumos imbinate cat si multe alte spatii utile pe care ei le-au folosit pentru ateliere, fan si animale, insa noi le folosim pentru storaj sau pe post de camari. Avem chiar un fost cotet de porci, pe care l-am curatat, am schimbat cateva tigle cazute si l-am dedicat doar pentru lazi etajate cu borcane si tot ce tine de partea de conserve.

Revenind la ce putem face cu coarnele, va pot oferi cateva idei:

Pasta de coarne, insa nu vom face, fiindca procesul este prea intens si nici nu ne place asa mult.
Compot simplu sau combinat cu alte fructe – ideal pentru astfel de fructe cu samburi mari. Se face ca orice compot, cu zahar de cocos/brut sau fara zahar si se sterlizeaza.
Uscarea – aproape imposibila din cauza samburilor mari.
Cornata, avand la baza reteta simpla de visinata.
Bautura fermentata de coarne sau vin din coarne. Am baut in trecut si avea gust mai mult de must putin fermentat cu un gust extraordinar.

Gradina bio · Plante comestibile

Padurea ne hraneste – ciuperci comestibile de toamna

20/09/202221/09/2022 Ligia Pop

Mi se pare uimitor cum Mama Pamantul si Dumnezeul Creator se ingrijeste de noi, de hrana noastra, iar datoria noastra este sa ne informam si sa descoperim „mancarea gratis” din natura. Anul acesta, am fost impresionati de numarul mare de ciuperci, cum ar fi hribi (Boletus), oite (Russula), parasoli sau piciorul caprioarei (Macrolepiota procera) si altele. Sa va spun cum le-am procesat. Am optat pentru mai multe optiuni:

Prin deshidratare si transformarea lor in pudra. Doua cosuri mari de hribi si oite, s-au rezumat la 4 borcane de 400 g de pudra si bucati de ciuperci si cam asa arata.

Conservarea prin murare
Conservarea prin gatire sub forma de ghiveci/zacusca la borcan.

Nu sunt adepta mancarurilor procesate foarte mult, insa am pus si vreo 12 borcanele de zacusca, pe care eu o fac dietetica, cu foarte putin ulei de cocos dezodorizat, doar cu sare de ocna fara iod, fara sa prajesc ceapa ci doar sa o calesc putin in apa cu ulei, doar cu ardei copt si fara sa fierb zacusca pana ii ies capacele.

Mai jos sunt cateva exemplare gasite toamna aceasta. Au fost mai multe pe care le puteti vedea AICI, in postarea anterioara, insa doar la acestea le-am facut video-uri.

Plante comestibile · Viata sustenabila

Consumul de ciuperci comestibile

17/09/202218/09/2022 Ligia Pop1 comentariu

De 3 ani am inceput sa studiem si capitolul ciuperci comestibile, consumand in prima faza doar ciupercile care nu pot fi confundate cu altele. Am gasit tot felul insa mereu am vrut sa mergem la sigur si mai tot timpul le consumam gatite. Este un subiect foarte vast cu care nu putem glumi, de aceea am facut 2 cursuri cu persoane specializate si inca ii consult cand vine vorba de specii necunoscute. Razvan Cristian Tuculescu, specialist in domeniu si autor al cartii Ciupercile din Romania, ne-a ajutat enorm. Cu el am facut acest curs si inca invat din cursurile predatate pe care le consult din timp in timp. Pentru cei interesati, puteti lasa mesaj la adresa de email: laboletachecluj@gmail.com cat si numarul de mobil, folosit doar pentru Whats App +40 747 577 200.

Am gasit multe specii de ciuperci, iar cele de mai jos au fost comestibile. Doar intr-un timp scurt de cand batem padurile, am gasit o cantitate neasteptata si soiuri diverse pe care le-am cules responsabil, adica am lasat cel putin 10% din ciupercile iesite si specimenele batrane pentru propagare, insecte sau alte animale ale padurii. Am facut mancaruri din ele, am uscat si le-am transformat in pudre, am marinat sau am murat si am pus si la congelator pentru iarna. Aici gasiti categoria de Plante Comestibile de pe acest site, unde am publicat si cateva retete.

Dupa ce am tot vorbit de ciuperci, am avut cateva mesaje in care ni s-a spus ca ciupercile comestibile sunt acide si ca nu sunt recomandate pentru consum. Doar ca idee, va las doar unul dintre articolele disponibile publicului larg care sustin contrariu. Sunt carti si cursuri care mentin aceeasi ideea, adica mancarurile de ciuperci neutralizeaza acidul gastric si ajuta la alcalinizarea organismului si nu invers. Comparat cu toate mancarurile gatite care sunt acide indiferent daca sunt vegane sau traditionale, ciupercile gatite nu sunt acide.

Pe langa toate am invatat si eu de la specialisti cateva reguli:

Nu mancam niciodata ciuperci de care nu suntem 100% siguri ca sunt comestibile.
Nu mancam niciodata ciuperci care „stralucesc” si sunt fosforescente in intuneric. Cateva specii mortale au aceasta „capacitate”, de aceea multi lasa peste noapte ciupercile care s-ar putea confunda cu ele si le verifica la intuneric.
Nu mancam ciupercile gatite pe stomacul gol si niciodata seara,
Niciodata nu facem o mancare doar din ciuperci ci combinata si cu alte legume si tot timpul fierte usor,
Fierbem toate ciupercile de care stim sigur ca sunt comestibile, cu o ceapa alba. Daca ceapa se innegreste le aruncam. Asta inseamna ca sunt compromise. Acesta nu este testul magic, ci facem asta doar cu speciile de care suntem 100% ca sunt comestibile.
Nu consumam specimenele batrane, fiindca asa cum am invatat la curs, acestea pot creea probleme digestive.
Cand vine vorba de ciuperci, chiar daca in popor se practica acest lucru, cautati sa le preparati fara prajeli, rantasuri si alte nebunii care le transforma in mancaruri foarte procesate si acide, greoaie pentru organism si care pot da stari de indigestie sau reactii ciudate.
Nu consumam ciuperci aduse de localnici sau din piata, pana nu este verificat fiecare specimen. Nu uitati ca nu exista mutanti printre ciuperci, ci doar specimene de ciuperci otravitoare identice cu alte specii comestibile si care cresc printre cele comestibile. Daca nu cunosti toate detaliile distinctive, cum ar fi felul lamelelor, inelul daca trebuie sa fie prezent sau nu, mirosul, culoarea care se schimba sau nu la sectionare sau altele, poti face o greseala letala.

Urmeaza curand un articol cu o serie de video-uri, care va veni in completarea acestuia. Voi povesti si arata cum uscam ciupercile in deshidrator cat si alte specii de ciuperci delicioase pe care le-am gasit in aceasta perioada.

Plante comestibile · Viata sustenabila

Peste 25 de plante comestibile de pe langa noi

20/05/202220/05/2022 Ligia Pop3 comentarii

Nu cred ca ne-ar ajunge o carte sa mentionam toate cele peste 5000 de plante comestibile de langa noi, insa mai incercam sa mai completam articolul initial intitulat 15 plante comestibile de pe langa noi. Nu voi aminti plantele comune, deja cunoscute de toata lumea cum ar fi galbenelele, margaretele, frunzele de capsuni, muri sau zmeuri, crizantemele, panselutele, napii, ciubotica cucului, plamanarica, usturoiul si ceapa salbatica, rozmarinul salbatic, codita soricelului, cebarea, soparlita, cresonul, hameiul, iarba grasa, stirul, luminita, loboda, potbalul, traista ciobanului, caprita, lumanarica, si tataneasa, de la care se consuma frunzele tinere in salate si florile etc., ci voi vorbi de altele.

Mentionez din nou: de ce am consuma plante comestibile si nu soiurile de salata cunoscute? Fiindca la toate din categoria plantelor anuale pentru salata, trebuie sa consumam cantitati mari pentru a aduce in corp cateva minerale si vitamine, pe cand la plantele din flora spontana si din gradina noastra cum ar fi cele de mai jos si altele, nu trebuie sa consumam cantitati mari, fiindca sunt mult mai bogate nutritional decat plantele anuale pentru salate. In plus, toate aceste plante au proprietati de vindecare si ameliorare a bolilor, de asta ne-au fost date in asa numar mare.

Mai jos voi enumera cateva si cum am spus, nu sunt doar acestea, ci sunt mii de plante la care nu am facut inca poze si pe care inca nu le cunosc. Pe masura ce le invatam, le vom poza sau prezenta in video-uri. Ne bucuram mult ca si fetita noastra este entuziasmata de subiect, le invata foarte rapid, ajuta la cules si prepararea mancarurilor, si le mananca cu pofta.

Sa incepem! In acest video de la stanga la dreapta avem: urzica intepatoare, urzica moarta cu flori roz si albe, lipicioasa, rotunjoara cea cu flori mici mov, care are gust puternic aromat si este considerata condiment, iar la final stevia comestibila si usturoiul proaspat. Asa cum spun si in video, nu stiu daca aceasta stevie se poate consuma cruda, tind sa cred ca nu. Cu toate am facut o supa delicioasa de primavara si am impuscat doi iepuri dintr-o data (la figurativ). In loc sa le fac ceai pe cele medicinale, le-am facut supa pe care nu am fiert-o prea mult. Toate pot fi consumate fara probleme fiindca nu dau probleme digestive, poate doar daca aveti deja probleme cronice cu sistemul digestiv.

Ciorba/supa am facut-o simpla, adica am calit-o cu apa si putin ulei ceapa, morcovul si pastarnacul, adaugand toate frunzele tocate sau taiate cu foarfeca 🙂 La final dupa ce am oprit focul am completat cu o mana buna de ceapa si usturoi verde, taiate cu foarfeca de bucatarie (preferam aceasta varianta rapida). Am dres-o cu sare de ocna fara iod, mix de condimente si bors. Am facut alta data si o supa, adica varianta fara bors si cu mult patrunjel tocat.

Florile si frunzele tinere ale florii „Nu ma uita”, pot fi consumate in stare cruda in salate, limonade, ceaiuri si alte preparate.

Un numar mare de plante din flora spontana se regasesc mai jos. In prima imagine, incepand din stanga sus avem: macris, „ciupercute sau patlagina ingusta de la care se pot consuma si frunzele”, plamanarica, cebare, floare de fraguta si cretisoara. In a doua, in plus avem lipicioasa, frunze inguste de patlagina, flori de papadie, frunze tinere de coada soricelului, urzica moarta si primule. Toate pot fi consumate crude in salate, in cantitati mici normal, ca pe medicament si cat mai variate la fiecare masa.

Frunzele tinere de fag, de care am povestit in acest articol.

Nasturium, nasturasi sau condurul doamnei – frunzele si florile se pot consuma crude sau gatite. Au un gust piperat si se consuma in cantitati mici pentru incepatori.

Salvia de vara – specie invaziva in Transilvania, dar pe care am adus-o totusi in gradina noastra si o mentinem ca sa nu se inmulteasca in nestire. Florile doar putin desfacute se pot folosi la tincturi, ceaiuri, iar cele desfacute la bauturi probiotice, limonade etc.

Hosta sau crinul de august, de la care se pot consuma florile in stare cruda in salate si lujerii tineri, gatiti precum sparanghel sau doar trasi la tigaie cu putina apa si ulei. Este o planta perene care se inmulteste foarte rapid, trebuie divizata fiindca se sufoca radacinile, cam odata la 2-3 ani dupa ce planta a devenit foarte stufoasa. E atat de spornica, ca alte popoare precum chinezii, o cultiva serios, fiindca o adora si o folosesc des in preparatele lor.

Monarda sau menta indiana. Se consuma frunzele si florile in salate, limonade, ceaiuri sau alte preparate.

Florile de hibiscus de toate culorile, inclusiv cel urias, pot fi consumate in salate, limonade, ceaiuri sau diverse preparate.

Urzica moarta, atat de comuna in varianta cu flori albe, galbene si roz. Toate pot fi consumate in stare cruda si aici ma refer la frunze si flori, iar plantele mai mature pot fi gatite precum spanacul sau urzicile obisnuite.

Mugurii de brad culesi cu masura, in asa fel incat sa-i lasam si copacul sa se dezvolte, pot fi consumati cruzi in salate sau alte preparate. Au un gust acrisor care aduce putin de lamaie. Stiu ca se fac siropuri din ei, insa cruzi sunt bogati in vitamina C si multe minerale pretioase.

Dalia are flori si bulbi comestibili. Bulbii pot fi consumati precum cartofii iar florile se pot consuma crude.

Petalele de mac sunt un deliciu in preparate sarate sau dulci, ideal in stare cruda.

Aceste flori minunate de vara numite albastrele, care de fapt sunt de diverse culori cum ar fi roze, albe si acest mov intens. De la ele se pot consuma petalele si se pot folosi pentru decorarea salatelor, branzeturilor, deserturilor etc.

Trifoiul, o planta atat de bogata nutritional de la care folosim frunzele si florile albe sau mov.

Florile de paulownia pot fi consumate in salate, valabil si pentru frunzele tinere sau gatite in orice preparat. Din florile aromate, se pot face limonade si bauturi probiotice delicioase.

Crinul de vara, o planta invaziva de la care se consuma tot, atat de indragita de chinezi si plantata in culturi imense. Frunzele tinere pot fi adaugate in salate, bulbii care au gust de cartofi si florile pot fi consumate in salate sau limonade – toate pot fi gatite in orice preparat.

Mahonia, planta cu frunze mereu verzi sau grena toamna, are fructele ideale pentru dulceturi. Florile galbene speciale primavare, o fac sa fie o planta incantatoare, iar frunzele care nu se usuca ii dau un plus de frumusete in toate anotimpurile.

Negrilica, o planta minune pentru sanatatea noastra. Semintele sunt aur curat iar florile se pot adauga in salate sau ceaiuri.

Florile de salcam, atat de indragite de copii si adulti, sunt delicioase in salate, preparate dulci, limonade, si socate.

Frunzele si mitisorii de mesteacan, pot fi consumate in ceaiuri, insa din frunzele tinere se pot face si supe sau se pot adauga in salate.

Geranium este atat de apreciat pentru ceaiuri, insa florile pot fi consumate in salate sau preparate dulci.

Florile de dovleac, atat de folosite in bucataria gurmanda sub forma de floare umpluta cu branzeturi si prajita ulterior. Noi n-am consumat niciodata in acea varianta si nu o pot recomanda, insa le-am consumat crude in salate sau tot crude, umplute cu crema de branza de caju.

Florile de soc din care se pot face vestitele socate si dulceturi sau se pot consuma crude, iar din fructe se pot face dulceturi (atentie, fructele trebuie fierte, altfel pot fi toxice pentru sistemul digestiv).

De la limba mielului se pot folosi crude frunze tinere cu gust de castravete si florile.

Lista poate continua, fiindca sunt mii de plante pretioase, care sunt asa cum am tot spus si medicament!

Plante comestibile · Viata sustenabila

Plante considerate buruieni pentru congelator

11/05/202209/05/2022 Ligia Pop2 comentarii

Anul acesta am hotarat sa ne facem rezerve la congelator din mai multe plante considerate „buruieni” din flora spontana, in mai multe etape ale anului si pe masura ce ies si pot fi consumate. Pot fi spalate, insa noi stam intr-o zona mai putin poluata si preferam sa nu le spalam daca nu au pamant pe ele, pentru a beneficia de microorganisme si bacterii prezente pe plante, necesare pentru producerea de B12.

Am fost intrebata daca nu este prea devreme pentru a le pune la congelator, insa intrebarea mea este, preferati sa cumparati din comert cine stie ce vi se pune in punga de legume, sau mai bine va puneti singuri plante netratate si mai ales cu un continut triplu de nutrienti fata de legumele obisnuite? Chiar daca vor scade din nutrienti in timp ce stau la congelator, acest amestec home-made tot va fi mai calitativ decat ce gasim in supermarket-uri, iar fibra, o parte din clorofila, minerale si vitamine tot vor fi pastratate prin congelare.

Stevia romaneasca spre exemplu, va face floare in curand si trebuie culeasa cat de repede iasa. Usturoiul verde, de la care culegem frunzele, deja a inceput sa se ingalbeneasca. Alte plante ar fi patlagina ingusta si lata, cat si bobocii celei late, care trebuie culese fiindca vor inflori iar frunzele nu vor mai fi fragede. Noi tot anul le consumam pe ultimele tipuri de frunze, chiar daca sunt mai tari ca si textura. Si urzicile la fel, devin atoase, insa fiindca am tot anul in cantitati mari, inclusiv in decembrie, tot prefer sa pun cateva rezerve sub forma de frunze congelate, uscate sau pudra. Si pot discuta pe acest subiect pana maine, insa ma limitez la video-ul de mai jos, in care va spuneam ce am pus saptamana trecuta la congelator. Acestea ar fi dupa cum urmeaza:

Urzici,
Urzica moarta cu flori rosii, albe si galbene,
Mult usturoi verde care s-a insamantat singur,
Stevie romaneasca,
Frunze tinere de coada soricelului,
Varfuri tinere de lipicioasa,
Loboda verde,
Rotunjoara,
Frunze de patlagina lata si ingusta, cat si boboceii lor cu gust de ciuperci.

Plante comestibile · Viata sustenabila

Ce putem face cu frunzele de fag?

06/05/202206/05/2022 Ligia Pop1 comentariu

Frunzele tinere de fag sunt peste tot in aceasta perioada, fiindca exista multi puieti de fag la sol in padurile de foioase, din care multi trebuie rariti pentru ca sa se poata dezvolta corect. Nu toti au o sansa la dezvoltare matura, de aceea este nevoie ori sa fie transplantati, ori sa fie pur si simplu rariti. Noi profitam de acest lucru si culegem cu masura frunzele tinere pentru salate si supe delicioase atat gatite cat si raw. Gustul acrisor, citrat este specific frunzelor tinere si fragede, valabil si pentru mugurii tineri de brad consumati cruzi, care au un gust si mai puternic, dar asemanator.

Cum am spus, culegem responsabil, nu in nestire cum e romanul „educat” sa o faca, ci in asa fel incat sa lasam padurii posibilitatea sa se dezvolte, fara sa ii aducem daune. Multumim Divinitatii pentru hrana gratis si asteptam rabdatori toamna, cand jirul sau semintele fagilor, vor fi in abundenta si cand le vom culege pentru proviziile de iarna.

Jirul sau acele seminte generoase cu gust asemanator cu migdalele sau chiar mai bun, pe langa grasimile de calitate si omega 3, contin minerale importante si necesare pentru corpul uman, dar si pentru veverite, mistreti si alte vietati ale padurii. Abundenta lor ne bucura sa le culegem cand le va veni vremea si sa le pastram la rece, fiindca la fel ca si nucile si semintele, se rancezesc foarte repede, chiar cand nu ne dam seama, si apoi devin toxice pentru sistemul digestiv.

Intorcandu-ne la frunzele tinere, noi le consumam si din mers sau in salate, fara sa le taiem. Sunt atat de fine si fragede, ca nu necesita mestecare intensa 🙂 de aceea multi oameni din popor din zona Transilvaniei, le prefera in salate si supe, mancaruri scazute combinate cat si preparate precum spanacul sau urzicile. Personal pana sa ajung aici acum 12 ani, n-am stiut ca se consuma si ma bucur ca am putut adauga inca o planta pe lista plantelor noastre comestibile.

Gradina bio · Plante comestibile · Viata sustenabila

15 plante comestibile de pe langa noi

17/04/202218/06/2022 Ligia Pop3 comentarii

Stiu ca v-am innebunit cu acest subiect, insa mi se pare fascinant sa fim inconjurati de atat de multe plante comestibile perene pe care nu le bagam in seama. Sunt plante medicament care ajuta la sanatatea generala si sunt mult mai bogate nutritional comparat cu legumele plictisitoare din viata noastra cum ar fi rosiile, ardeii, vinetele si alte 35 de plante la care ne-am limitat ca omenire in ultimii zeci de ani. Da, sunt peste 5000 de plante comestibile de care s-a dorit sa uitam, prin inventarea supermarket-urilor si prin promovarea monoculturilor. Alaturi de acest lucru si de comoditatea noastra, indiferent daca traim la oras sau sat, ne-am departat mult de origini, si am ajuns sa nu mai fim dornici sa le invatam. Am inceput incet sa ne mai destupam la minte, insa tare greu ne este sa iesim din starea noastra de confort din ultimii ani.

Intorcandu-ma la culesul plantelor, am cateva observatii importante:

Atunci cand vom pleca sa culegem, vom alege pentru consum doar plantele din zone nepoluate care sa fie cel putin la 3000 m distanta de o sosea.
Niciodata nu consumam flori si plante cumparate de la florarii sau chiar de la tarani. Multe sunt crescute si stropite cu chimicale pentru a creste rapid si pentru a rezista mai mult.
Ne educam inainte si verificam pe Google cum arata aceste plante, pentru a evita confuzia cu altele.
Consumam cantitati mici in prima faza si marim doza in timp, fiindca nu stim ce reactie va avea corpul nostru plin de metale grele. Am auzit persoane care au dureri de cap sau au stari de voma, datorita faptului ca, consumul acestor plante pentru o perioada mai lunga le-au scos chimicalele din sistem. Asta dupa analize inainte si dupa consum, alegand in acea perioada sa nu consume alte legume din comert sau superalimente pentru detox.
Consumam cantitati mici, fiindca nu putem fi siguri 100% pe zona de unde le-am cules, fiindca nu se stie ce chimicale sunt in sol. Daca este dintr-o zona de munte cu altitudine mai mare, mai rar panza freatica este poluata dar nici acolo nu se stie cu adevarat ce se intampla. Oricum chimicalele coboara pe pamant si din aer, deci se recomanda mereu precautia.
Cand le recoltam indiferent din ce zona, chiar si din propria gradina, trebuie culese responsabil, adica sa lasam cel putin 10% din plante in urma, „de prasila”. Nu trebuie sa distrugem complet specia, trebuie sa lasam in urma plante care se pot inmulti la randul lor.

Sa incepem cu cateva si nu cred ca voi putea in doar o postare sa le enumar pe toate. Voi mai posta si alte articole cu tema asta. Cu siguranta mai am multe de invatat despre fiecare, insa prefer sa merg la sigur si sa va spun cat stiu eu la acest punct despre acea planta, in loc sa fac presupuneri. La randul meu am invatat de la altii care le consuma de ani de zile, iar dupa un an sau mai mult de consum, pot sa spun ca niciodata nu ne-au creat stari sau senzatii ciudate la nivel digestiv. Am tinut mereu cont de sfaturile de mai sus, preluate de la specialisti in domeniu, din carti si cursurile pe care le-am facut si, va indrum si pe voi sa faceti la fel. Informati-va, studiati bine subiectul si consumati plante doar dupa ce sunteti siguri ca le-ati identificat corect.

Primule – frunzele tinere si florile se consuma in salate tot anul.

2. Salata de padure sau untisorul (Ranunculus ficaria) – frunzele si florile se pot consuma proaspete sau gatite. Da, si florile in stare cruda se pot adauga in salate sau la preparate dulci. Personal am o problema cu mancatul florilor intregi, deci doar petalele le folosesc de la toate plantele comestibile. Din frunze se pot face si supe delicioase sau ceaiuri medicinale.

3. Evening primrose sau luminita noptii, o planta perena care poate fi consumata in intregime tot anul. Suna ciudat, insa si asta iarna scoteam radacinile lor din pamant, care sunt precum patrunjelul si pe care le fierbeam ca pe cartofi si le adaugam in preparate diverse. Planta sta toata iarna in pamant si se pot vedea frunzele, precum in imaginile de mai jos. Primavara si vara, frunzele tinere si florile se pot consuma crude sau gatite. Petalele le adaugam in salate si limonade, cat si alte bauturi de vara.

4. Magnolia alba si mov, de la care se pot consuma doar florile in stare cruda, murate sau gatite. Se pot face limonade si bauturi enzimatice.

5. Forsythia sau florile de aur, pot fi consumate crude in salate sau in limonade, inghetate, bauturi enzimatice, deserturi etc.

6. Lalelele – se consuma doar petalele de la cele rosii, atat in stare cruda cat si gatite.

7. Toporasii – florile si frunzele tinere se pot consuma in salate si diverse preparate. Se pot face tincturi sau alte minunatii din flori.

8. Florile copacilor fructiferi – acestea pot fi folosite in salate, ceaiuri sau pentru infrumusetarea altor preparate.

9. Leurda – intreaga planta poate fi consumata in stare proaspata si unele parti murate. Frunzele, florile si bulbul se pot consuma crude. Personal chiar daca este un camp intreg de leurda, nu scot niciodata bulbii fiindca mi se par pretiosi de lasat in pamant pentru culturile viitoare. Am transplantat, dar nu am consumat bulbii. La final dupa ce au trecut florile, fac un soi de seminte care seamana cu caperele si pot fi murate precum acestea.

10. Papadia – toata planta este considerata comestibila si in categoria plantelor minune. Poate fi consumata indiferent de anotimp in toate stadiile. Bobocii se pot mura, frunzele tinere mai putin amare se pot consuma primavara dar si cele mai mature tot restul anului, florile se pot consuma in salate sau se poate face sirop din ele, iar din radacina se face cafea sau se gateste in cantitati mici, ca orice legume radacinoasa, in combinatie cu alte legume.

11. Paralute, nasturasi sau banuti (Bellis perennis)- frunzele si florile primaveratice pitice prezente peste tot, mai ales in Ardeal, pot fi consumate crude in salate.

12. Liliacul de orice culoare – este folosit pentru limonade, siropuri si florile se pot presara in salate.

13. Florile de caprifoi (Lonicera caprifolium) – florile pot fi consumate in cantitati mici in bauturi fermentate, in limonade si ceaiuri.

14. Florile de bujor de gradina pot fi consumate in stare cruda in limonade, bauturi probiotice, deserturi si salate. Nu am folosit si cules niciodata bujor de campie, fiind si protejat de lege, dar si fiindca nu cred ca este comestibil. Florile lor grena inchis, au alt miros, alta textura.

15. Macesul – florile de maces pot fi folosite crude in salate dar si la ceaiuri, bauturi probiotice si enzimatice, limonade si preparate. Nu culegeti tot, ca sa aveti si macese la toamna.

Daca va plac pozele facute la noi in gradina de Raoul, puteti descarca si voi poze gratis la diverse marimi sau doar puteti viziona si alte poze facute de el. Aici este profilul lui.

Gradina bio · Plante comestibile · Viata sustenabila

Urzica – o planta pentru consumul zilnic

13/04/202218/06/2022 Ligia Pop1 comentariu

Despre urzica de la care se consuma tot, s-a scris asa de mult, ca deja nu are rost sa fac un articol lung pe acest subiect. Este bogata intr-un lung sir de minerale si vitamine, recunoscuta pentru regenerarea si purificarea sangelui cat si alte beneficii pe care le aduce sanatatii. Este o planta atat de comuna, incat mai toata lumea cauta sa se scape de ea, chiar o considera invaziva, distructiva. Chiar daca este o planta de care greu te scapi, fiecare gradina trebuie sa aiba o zona in care sa existe urzici, tinute sub control si pe care sa le consumam tot anul. Multi spun ca doar varfurile tinere se pot consuma, altii spun ca si semintele sa le consumam.

Noi cautam sa o folosim si sa o consumam tot anul, fiindca este o planta minune pe care trebuie sa o folosim cat putem de mult. Cum o folosim noi?

Cand iese prima data dar si in timpul anului, se poate consuma cruda in salate. Nu pisca, insa pe masura ce creste, daca se intoarce frunza invers, se poate taia si folosi pentru salate.
Sub forma de mancarica traditionala de urzici,
Toata planta sub forma de ceaiuri tot anul, radacina cu masura.
Cu ceaiul obtinut se hraneste si regenereaza radacina parului cat si firul de par, si este folosit de cei care au probleme cu caderea parului.
Frunzele se usuca in deshidratorul solar sau cel electric si se transforma in pudra. Iarna se poate folosi in mancare, smoothies, salate de vlastari si altele,
Semintele se consuma cu masura in salate, smoothies si supe,
Planta intreaga, rupta, se adauga la baza legumelor, arbustilor si copacilor fructiferi, pentru imbunatatirea solului si pentru un aport de azot si minerale pretioase.
Se pot face decocturi din urzici, care ajuta la inlaturarea daunatorilor cat si la hranirea plantelor.
Culegem planta in mod special cu mainile goale pentru efectul lor terapeutic si o masam in zonele unde exista probleme cu incheieturile sau febra musculara, chiar daca arde intens pentru cateva ore. Se spune ca piscaturile acelea dar si sucul plantei, sunt pe langa toate, benefice local si pentru mai toate durerile reumatice.

La casuta noastra de la tara, avem zone unde creste tot anul. Am observat-o chiar si pana in decembrie si ne-am bucurat ca era proaspata si de un verde intens. Aici este o mica captura recenta si acesta e doar inceputul culturii pentru acest an.

Mai jos va dau una dintre retetele noastre preferate cu urzici proaspete. Stiu ca suntem invatati sa o gatim, insa se poate consuma si proaspata cand este tanara. Nu am o poza la salata, fiindca s-a oxidat foarte rapid si nu avea un aspect interesant 🙂

Salata de urzici cu napi (2 portii)

2 maini bune de urzici proaspete
3 napi mari, carnosi
½ cana migdale si caju copt in cuptor
Dressing: 2-3 linguri caju, apa cat cuprinde pentru ca sosul sa fie lichid, 2-3 catei de usturoi si 2-3 rosii uscate in ulei.

Urzicile se toaca marunt, napii se dau pe razatoare si dressingul se pregateste in blender. Se amesteca toate si se consuma imediat, fiindca se oxideaza repede. Pentru a prevenii oxidarea, se adauga din prima peste napii razuiti zeama de la jumatate de lamaie.

In timp ce scriam postarea, am primit un email si cu acest articol plin de informatii despre aceasta planta. Ce sa mai, urzica este o planta extraordinara de care trebuie sa profitam din plin si fara rezerve, fiindca ne poate fi de mare folos!

Plante comestibile · Viata sustenabila

Mugurii si frunzele de alun sunt comestibile

31/03/202216/01/2023 Ligia Pop1 comentariu

Stiati ca mugurii si frunzele de alun sunt comestibile?

„Mugurii nedesfăcuți sau cu frunzele abia ieșite pot fi culeși în martie-aprilie și pot fi folosiți în amestec cu alte plante sălbatice la piureuri, mâncăruri de legume, pâine, salate si diverse preparate reci. De asemenea, pot aromatiza sarea, băuturile alcoolice și pot fi uscați și combinați cu alte plante, drept condiment. Gustul lor este ușor amărui.
Frunzele tinere se pot consuma asemănător formei de consumare a mugurilor, adică adăugate în salate ori gătite împreună cu alte legume.
Florile masculine erau folosite încă de pe vremuri în inmultirea fainii, ele fiind uscate în prealabil și apoi transformate în pulbere pe care oamenii o adăugau la făina din cereale. Nefiind o făină panificabilă, idealul este ca cea provenită de la florile masculine ale alunului să nu depășească aproximativ 40% din conținutul total al făinii.” (Sursa)

Noi deja ne-am facut rezerve dupa cum vedeti in poza de mai jos. A trebuit sa imprejmuim o parte din terenul de la tara si ca sa facem loc pentru gard, am fost nevoiti sa taiem din tulpinile la cativa aluni. Alunii oricum sunt invazivi si trebuie controlati sau rariti, fiindca au tendinta sa se faca tufe neproductive in loc de copaci. Asa cum am invatat de curand de la cursul celor de la Seminte pentru Viitor, lemnul lor este folosit ca si lemn de foc sau pentru mulch, fiindca chiar trebuie rariti anual. Spre exemplu la alun mereu vor fi lastari noi si din aceeasi radacina vor creste sa spunem 4-6 crengi (cei netaiati pot sa ajunga si la zeci de crengi care se sufoca una pe alta). Vom lasa o creanga sau doua si restul vom taia pentru scopul amintit.

Sunt intr-adevar si aluni care cresc ca un singur copac si am inteles ca sunt mai productivi, insa nu avem acel soi, ci foarte multi din acest soi care cresc in nestire. Asa cum am spus, vazand atatea crengi taiate pline de muguri, am profitat de ocazie si am cules cat am putut de mult. Mugurii plini de polen i-am cules ori individual ori in grup, insa asa cum se vede, am separat crengutele si frunzele. Acestea le-am lasat la uscat pe o masa, intinse intr-un strat subtire, departe de sursa de caldura si intr-o camera uscata.

Urmeaza sa le macin intr-un robot de bucatarie in prima faza, dupa aceea in cupa blenderului pentru faina, cea pentru macinat grane si dupa aceea o voi da prin sita. Nu toate blendere au optiunea aceasta, aveti grija ca va puteti arde blenderul, fiindca multe au nevoie si de lichid la procesare. Fiindca doresc sa fac faina din ele, logic ca nu voi pune apa si voi folosi metoda uscata.

Faina obtinuta o voi folosi in combinare cu faina alba bio de kamut sau cea din arpacas bio de spelt – o noua incercare pe care n-am testat-o inca. Nu facem paine sau produse de panificatie mereu ci chiar exagerat de rar, fiindca consumam cat putem de mult paine sau produse cu maia, insa este bine sa avem la indemana o faina de calitate si cat mai naturala. AICI gasiti reteta de paine fara framantare in care am folosit faina din muguri de alun. A iesit extraordinar de aromata si va indemn si pe voi sa incercati aceasta reteta atat de simpla si rapida.

Aici avem faina – varianta mai mare, adica mugurii uscati sunt dati doar printr-un robot de bucatarie cu lama S.

Aici avem faina – varianta mai fina, adica mugurii uscati dupa ce au fost dati printr-un robot de bucatarie cu lama S, faina mare obtinuta a fost data si printr-o moara de cereale.

Astept sa-mi povestiti daca ati incercat si voi faina din muguri de alun sau alte feluri de faina. Stiu ca sunt tot felul de variante, cum ar fi din pseudocereale, de castane, naut, ghinde, nuci etc. Fiecare foloseste ce gaseste insa eu apelez la variantele cele mai simple si naturale pregatite de noi, fiindca in fainurile din comert nu ma incred deloc si asa cum am zis, prefer sa cunosc sursa sau chiar sa o pregatesc eu din ingrediente reale.