Gradina bio · Viata sustenabila

Ce am putea face cu perele padurete?

Este incredibil cat de multe roade pot fi gasite toamna aceasta peste tot. Batranii spun ca atunci cand sunt atat de multe roade in copaci si paduri, vin anii grei. Uitandu-ne in jurul nostru si la ce se intampla, cu siguranta preturile vor creste, cureaua se va strange si tot mai multi oameni nu se stie daca in urmatorii ani vor avea ce pune pe masa.

Stirile acestea nu sunt o noutate de ceva timp si cred ca este momentul potrivit sa conservam cum putem fiecare strop de mancare si mai ales mancarea gratis pe care o putem culege din natura in abundenta, in special din zone mai putin poluate.

De curand am descoperit un copac extraordinar, un par care pare paduret insa care cred ca este un soi vechi romanesc. Perele sunt mici, foarte aromate si zemoase, cu un miros puternic de vanilie. Fiindca nu sunt tratate, se strica foarte repede imediat dupa ce au cazut din copac, asa ca a trebuit sa ma misc repede.

Am reusit sa usuc cateva, sa fac cateva compoturi si sa incerc un fel de sos de pere, precum cel de mere, insa nu mi-a placut rezultatul. Le prefer compot, fara zahar sau uscate, insa se innegresc foarte rapid, chiar daca se adauga lamaie. Nu ne deranjeaza culoarea, insa vom vedea daca rezista. De obicei fructele dulci absorb umiditatea rapid, asta daca nu sunt depozitate corect, adica in doze de unica folosinta, in borcane mici care nu trebuie deschise decat inainte de consum si atat. Voi ce preparati cu perele padurete?

Gradina bio · Plante comestibile

Padurea ne hraneste – ciuperci comestibile de toamna

Mi se pare uimitor cum Mama Pamantul si Dumnezeul Creator se ingrijeste de noi, de hrana noastra, iar datoria noastra este sa ne informam si sa descoperim „mancarea gratis” din natura. Anul acesta, am fost impresionati de numarul mare de ciuperci, cum ar fi hribi (Boletus), oite (Russula), parasoli sau piciorul caprioarei (Macrolepiota procera) si altele. Sa va spun cum le-am procesat. Am optat pentru mai multe optiuni:

  • Prin deshidratare si transformarea lor in pudra. Doua cosuri mari de hribi si oite, s-au rezumat la 4 borcane de 400 g de pudra si bucati de ciuperci si cam asa arata.
  • Conservarea prin murare
  • Conservarea prin gatire sub forma de ghiveci/zacusca la borcan.

Nu sunt adepta mancarurilor procesate foarte mult, insa am pus si vreo 12 borcanele de zacusca, pe care eu o fac dietetica, cu foarte putin ulei de cocos dezodorizat, doar cu sare de ocna fara iod, fara sa prajesc ceapa ci doar sa o calesc putin in apa cu ulei, doar cu ardei copt si fara sa fierb zacusca pana ii ies capacele.

Mai jos sunt cateva exemplare gasite toamna aceasta. Au fost mai multe pe care le puteti vedea AICI, in postarea anterioara, insa doar la acestea le-am facut video-uri.

Plante comestibile · Viata sustenabila

Consumul de ciuperci comestibile

De 3 ani am inceput sa studiem si capitolul ciuperci comestibile, consumand in prima faza doar ciupercile care nu pot fi confundate cu altele. Am gasit tot felul insa mereu am vrut sa mergem la sigur si mai tot timpul le consumam gatite. Este un subiect foarte vast cu care nu putem glumi, de aceea am facut 2 cursuri cu persoane specializate si inca ii consult cand vine vorba de specii necunoscute. Razvan Cristian Tuculescu, specialist in domeniu si autor al cartii Ciupercile din Romania, ne-a ajutat enorm. Cu el am facut acest curs si inca invat din cursurile predatate pe care le consult din timp in timp. Pentru cei interesati, puteti lasa mesaj la adresa de email: laboletachecluj@gmail.com cat si numarul de mobil, folosit doar pentru Whats App +40 747 577 200.

Am gasit multe specii de ciuperci, iar cele de mai jos au fost comestibile. Doar intr-un timp scurt de cand batem padurile, am gasit o cantitate neasteptata si soiuri diverse pe care le-am cules responsabil, adica am lasat cel putin 10% din ciupercile iesite si specimenele batrane pentru propagare, insecte sau alte animale ale padurii. Am facut mancaruri din ele, am uscat si le-am transformat in pudre, am marinat sau am murat si am pus si la congelator pentru iarna. Aici gasiti categoria de Plante Comestibile de pe acest site, unde am publicat si cateva retete.

Dupa ce am tot vorbit de ciuperci, am avut cateva mesaje in care ni s-a spus ca ciupercile comestibile sunt acide si ca nu sunt recomandate pentru consum. Doar ca idee, va las doar unul dintre articolele disponibile publicului larg care sustin contrariu. Sunt carti si cursuri care mentin aceeasi ideea, adica mancarurile de ciuperci neutralizeaza acidul gastric si ajuta la alcalinizarea organismului si nu invers. Comparat cu toate mancarurile gatite care sunt acide indiferent daca sunt vegane sau traditionale, ciupercile gatite nu sunt acide.

Pe langa toate am invatat si eu de la specialisti cateva reguli:

  • Nu mancam niciodata ciuperci de care nu suntem 100% siguri ca sunt comestibile.
  • Nu mancam niciodata ciuperci care „stralucesc” si sunt fosforescente in intuneric. Cateva specii mortale au aceasta „capacitate”, de aceea multi lasa peste noapte ciupercile care s-ar putea confunda cu ele si le verifica la intuneric.
  • Nu mancam ciupercile gatite pe stomacul gol si niciodata seara,
  • Niciodata nu facem o mancare doar din ciuperci ci combinata si cu alte legume si tot timpul fierte usor,
  • Fierbem toate ciupercile de care stim sigur ca sunt comestibile, cu o ceapa alba. Daca ceapa se innegreste le aruncam. Asta inseamna ca sunt compromise. Acesta nu este testul magic, ci facem asta doar cu speciile de care suntem 100% ca sunt comestibile.
  • Nu consumam specimenele batrane, fiindca asa cum am invatat la curs, acestea pot creea probleme digestive.
  • Cand vine vorba de ciuperci, chiar daca in popor se practica acest lucru, cautati sa le preparati fara prajeli, rantasuri si alte nebunii care le transforma in mancaruri foarte procesate si acide, greoaie pentru organism si care pot da stari de indigestie sau reactii ciudate.
  • Nu consumam ciuperci aduse de localnici sau din piata, pana nu este verificat fiecare specimen. Nu uitati ca nu exista mutanti printre ciuperci, ci doar specimene de ciuperci otravitoare identice cu alte specii comestibile si care cresc printre cele comestibile. Daca nu cunosti toate detaliile distinctive, cum ar fi felul lamelelor, inelul daca trebuie sa fie prezent sau nu, mirosul, culoarea care se schimba sau nu la sectionare sau altele, poti face o greseala letala.

Urmeaza curand un articol cu o serie de video-uri, care va veni in completarea acestuia. Voi povesti si arata cum uscam ciupercile in deshidrator cat si alte specii de ciuperci delicioase pe care le-am gasit in aceasta perioada.

Gradina bio

Dovlecei si ardei kapia deshidratati

Vara se apropie de sfarsit si cautam sa conservam cat de multe bunatati pentru la iarna. De data aceasta am facut o tura de dovlecei si ardei kapia deshidratati. Dupa uscare, i-am dat prin robot pentru a ma asigura ca ocupa cat de putin spatiu posibil in camara.

Acest amestec cat si altele, pot fi deshidratate timp de 1-3 zile (depinde de deshidrator si umiditatea din aer) si ulterior pot fi lasate asa cum sunt sau date prin robotul de bucatarie. Se mai pot usca separat sau in combinatie: rosii, usturoi, ceapa, diverse verdeturi si plante aromatice, mix de legume in genul condimentului „Delikat” cat si altele.

Cum am spus si in video, prefer vara sa usuc legumele pe care nu le gasesc iarna, cum ar fi:

  • Ardei gras si kapia,
  • Dovlecei si zucchini,
  • Rosii de gradina, de preferat rosii cherry,
  • Vinete,
  • Mix-uri de plante aromatice: oregano, rozmarin, patrunjel insa am si iarna, telina, roinita etc.

Cum am procedat? Am taiat in felii nu foarte groase 5 dovlecei, alegand doar dovlecei mici fara seminte. Am taiat 3 ardei kapia in bucati. Acestea nu trebuie sa fie foarte mici, fiindca devin invizibile dupa uscare 🙂 – lucru valabil la ambele legume.

Le-am uscat timp de o zi si o noapte, dupa care a venit o zi ploioasa. Imediat au absorbit umezeala si am asteptat inca o zi in care le-am lasat in bataia soarelui. Dupa ce am simtit ca sunt complet uscate, le-am dat prin robot. Nu le-am maruntit complet, asa cum se vede in imaginea de mai sus. Daca le-as fi lasat intregi, ar fi ocupat mai mult spatiu, insa maruntindu-le in robot, au incaput intr-un borcan de 800 g. Din acest amestec pot folosi de 2-3 ori, fiindca odata hidratate, se vor dubla/tripla in cantitate. Nu le depozitez in borcane mai mari, cateodata folosesc chiar mai mici, fiindca odata deschise, intra aerul, absorb umiditate si trebuie consumate intr-un timp scurt.

Daca preparati ceva gatit, o supa sau o mancare scazuta care contine lichid, nu trebuie hidratate inainte, dar daca preparati o supa raw, trebuie hidratate cel putin 10-15 minute inainte de a fi folosite.

Gradina bio

Inmultirea busuiocului

Busuiocul este o planta indragita in familia noastra si fiindca parca in niciun an nu am mancat suficient, am hotarat sa gasim o modalitate sa avem continuu o planta verde. Ne place si uscat, insa frunzele verzi mancate in stare cruda sunt preferatele noastre.

Cu plantele de busuioc am experimentat de peste 10 ani, insa imediat cum le plantam in gradina, intr-o noapte erau mancate de limacsi. Deja obosisem sa ocrotesc aceste plante cu tot felul de praguri pentru limacsi din nisip, bucati de coji de oua, cafea, borax, banda de cupru si altele, dar nicio varianta nu mergea. Busuiocul meu rezista sau se dezvolta bine doar in ghiveci de lut. Stiu ca sunt diverse soiuri si cel romanesc este mai rezistent, le-am incercat pe toate, dar nimic. Cred ca si pH-ul pamantului nu ma ajuta, fiindca niciodata in gradina noastra nu am vazut o planta de busuioc asa mare precum cea din video. Cum am spus, doar in ghivece rezista, la fel ca si anul acesta, cand am schimbat gradina si tot asa succes limitat am avut.

Ca sa il inmultesc, am taiat ramurele si le-am tinut 2 saptamani in apa. Plantele au facut radacini maricele, rezistand cu bine dupa plantare, chiar si la vreme foarte calda. Pentru urmatoarele plante am pregatit ghivece din lut ars, fiindca mi se par cele mai naturale. Ne bucuram ca putem sa avem in sfarsit o „plantatie” de busuioc 🙂 din care sa mancam in voie.