Retete fara foc

Salata colorata din plante comestibile

Chiar daca a inceput vara, vremea rece s-a mentinut si ne-am putut bucura pentru o perioada mai lunga de multe dintre plantele comestibile de primavara cum ar fi leurda, untisorul, toporasii, primulele etc. Mai jos va prezint o reteta colorata din plantele comestibile regasite la noi in curte. Salata poate fi facuta cu orice plante comestibile aveti, nu trebuie sa respectati intocmai reteta. Eu am folosit ce am gasit.

Cateva reguli generale:

  • Asigurati-va ca zona din care sunt culese nu este o zona poluata.
  • Culegem rand pe rand doar plante despre care stim sigur ca sunt comestibile. Nu luam gramezi mari, ci se culeg fir cu fir, ca nu cumva sa se strecoare printre ele si alte frunze letale.
  • Plantele nu se lasa in apa, asa cum sunt mentionate pe unele site-uri sau pe YouTube. Toate proprietatile se vor „scurge” in apa. Spalati-le rand pe rand.
  • Imediat dupa cules, acestea trebuie consumate fiindca proprietatile se diminueaza rapid si ideal ar fi sa beneficiem rapid de proprietatile lor.
  • Culegem cu masura, fara sa devastam toata zona si luam putin, cat avem nevoie.

Salata colorata

  • 1 legatura mare de leurda
  • 5-6 boboci de leurda
  • 1 mana bogata de untisor
  • 2 frunze tinere de capsune
  • 2-3 frunze tinere de papadie
  • cateva frunzulite de roinita (optional)
  • 2-3 lujeri de Stellaria media sau chickweed in engleza, o buruiana data de obicei la animale 🙂 si foarte scumpa in alte tari
  • cateva flori din urmatoarele plante comestibile: banuti, toporasi, primule de orice culoare, flori de untisor.

Toate se adauga intr-un bol de sticla, lemn sau plastic din amidon. Evitati inoxul care oxideaza salatele in exces. Peste ele puteti adauga diverse dressing-uri cum ar fi cel regasit aici, sau aici, ori unt sau branza vegetala razuita.

La aceasta salata asa cum am spus, se pot adauga diverse feluri de frunze comestibile (o lista o gasiti aici) cat si orice fel de dressing. Va puteti folosi imaginatia, imbunatatind-o cu tot felul de flori comestibile de sezon, spre bucuria ochilor si papilelor gustative.


Emisiunea "Ligia's Kitchen" · Gradina bio · Retete vegetariene

Iasca galbena la tigaie

Dupa cum stiti, in ultimii ani am cautat sa apreciem/folosim/ invatam plantele comestibile salbatice, printre care si ciupercile. Avem multe invatat, dar suntem tare entuziasmati de acest dar al naturii. Mai jos va prezint o ciuperca – iasca galbena sau „puiul padurii”, care nu poate fi confundata cu alta otravitoare din cauza reperelor vizuale clare – fiindca asa am inceput, cu cele care sunt de neconfundat. Am pregatit si o reteta rapida cu ea, insa va invit sa urmariti si video-ul in care explic mai multe.

Iasca galbena la tigaie

  • 1 iasca galbena nu foarte mare
  • 1.5 litri de apa filtrata
  • 4-5 catei de usturoi
  • 1-2 linguri ulei de cocos dezodorizat ideal pentru gatit (AICI detalii)
  • sare neiodata

Ciuperca proaspata se fierbe timp de 20 de minute in apa, iar la final se adauga putina sare. Apa se arunca, se clateste bine si se caleste 1-2 minute in tigaie cu 2-3 linguri de apa, ulei, sare dupa gust si usturoi zdrobit. Se poate consuma alaturi de o garnitura sau langa o salata bogata de cruditati, verdeturi sau muraturi.

Retineti, dupa ce este fiarta timp de 20 de minute si clatita bine, ciuperca se poate consuma imediat sau poate fi pusa la congelator pentru iarna. Sunt multe retete cu aceasta ciuperca minunata: snitele, combinata cu legume, dulceata, murata in otet etc. Noi am preferat aceasta varianta simpla si rapida.

Va dorim pofta buna si mult spor la invatat despre plantele comestibile!

Ingrijirea sanatatii

Este uleiul sanatos? Ce ulei sa folosim pentru gatit?

Din timp in timp, prefer sa raspund la intrebari sub forma de articol, insa doresc sa pot ajuta cu raspunsul pe cat mai multi, in functie de cat am aflat pana la acel punct despre subiect. Astazi o sa discutam putin despre uleiul pentru prajit sau gatit. Este un subiect foarte vast si caut ca pe scurt sa ating punctele importante si sa nu repet deja ce stim mai toti.

In primul rand dupa cate am aflat in ultimii ani despre uleiuri, mai toti cautam sa evitam:

  • Uleiurile hidrogenate, regasite in margarinele cat si in alte produse cum ar fi foile de placinta, semipreparatele etc.
  • Rantasurile: baza mancarurilor in care prajeala este nelipsita, poate fi inlocuita cu calirea legumelor doar cu apa si atat. Daca doriti sa aveti o viata echilibrata, uitati de rantasuri si faina prajita in unt sau altele din categoria asta.
  • Prajelile, asta fiindca uleiul prajit este „moarte curata”, continand aldehide si acroleina, ambele fiind substante foarte toxice pentru organism, cancerigene, inflamatorii, care distrug celulele, interferand cu ADN-ul si functionarea celulara normala, care socheaza tractul digestiv etc.

Totusi daca odata pe an cineva doreste sa isi faca o pofta, oare ce ulei sa foloseasca pentru prajit sau chiar si pentru preparatele facute la cuptor? Daca ar fi sa discutam despre a praji pe aragaz intr-o cantitate mare de ulei (deepfry) sau la cuptor, putem spune ca la cuptor este mai putin nociv, insa daca are ulei, tot la categoria prajit intra. Intr-adevar la cuptor se adauga ulei mai putin si nu retin preparatele atat de mult ulei ca la prajit, insa ideal ar fi sa se foloseasca cat mai putin ulei, spre deloc si sa se puna in loc folie de copt maro (in care nu s-a folosit in productie clorul sau metalul greu numit chromium). Daca tot vorbim de alternative, eu prefer sa coc pe aragaz chiftelele, painicile sau altele care necesita coacere, intr-o tigaie de fonta bine asezonata de mai bine de 5 ani si care nu necesita deloc ulei.

Iar daca neaparat doriti sa prajiti ceva, evitati uleiurile rafinate sau presate la rece care au un punct de ardere ridicat si care contin prea mult Omega-6 si produc grasimi trans prin ardere. Aici am putea include uleiul de floarea-soarelui, de masline, de porumb, de migdale, de sofranel, de arahide, de samburi de struguri, de soia, de seminte de bumbac, de susan etc. Pentru prajit este de preferat uleiul de cocos (se comercializeaza si fara miros), fiindca este printre singurele care au punctul de ardere ideal. Si repet, pentru prajit si gatit, dupa spusele multor specialisti, uleiul de cocos folosit cu masura este o alternativa buna. Se gasesc multe variante dezodorizate pe piata, adica fara acel miros specific de cocos. Noi folosim varianta aceasta de ULEI DE COCOS DEZODORIZAT PENTRU GATIT BIO 800G.

Din punct de vedere personal, conferintele dr. Michael Klaper mi-au starnit curiozitatea si de atunci, am redus semnificativ consumul de ulei presat la rece. In salate folosim seminte, avocado sau nuci, insa cu masura si doar de 1-2 ori pe an, ulei de avocado sau de seminte de dovleac sau migdale. Salatele uleioase oricum nu erau pe placul nostru si preferam salate simple sau cu un dressing usor de digerat.

Stiu ca vor fi multi care vor incerca sa apere uleiul de masline presat la rece, dar din pacate si acesta se depune pe artere, chiar si consumat in salate doar de cateva ori pe saptamana. O sa-mi spuneti ca este un element important in dieta mediteraneana. Da, insa din 1995 se stie ca dieta mediteraneana este de fapt ideala datorita varietatii mare de legume si fructe, nu datorita uleiului de masline, cum a tot incearcat mass-media sa tot bata toba de ani buni de zile. Daca il iubiti, consumati-l intr-o cantitate mica. Personal, nu il folosesc deloc.

Stati departe de uleiurile cu un procent mare de omega-6 sau acid linoleic, zona albastra din tabelul de mai jos, mentionat in prezentarea sustinuta de Dr. Chris Knobbe – „Diseases of Civilization”.

Dr. Neal Barnard spune la fel, sa avem mare grija cu uleiul de masline si sa fie consumat cu masura, sau deloc.

Multi imi veti spune ca totusi uleiul de cocos contine grasimi saturate, insa va recomand sa urmariti video-ul de mai jos, in care dr. Mark Hyman sustine ca grasimile saturate ajuta la echilibrarea colesterolului, plus alti medici care sustin acest lucru. Din nou, mass-media, impinsi de sume mari de bani si asta din anii ’60 si pana in prezent, de companii care vindeau uleiul de soia sau alte uleiuri vegetale mai ieftine, au incercat sa discrediteze uleiul de cocos, iar altii din lipsa de informare s-au alaturat.

Personal am inceput sa ma indoiesc si de accentul acesta pus pe problema colesterolului ridicat, si de legatura cu bolile cardiace, din nou un lucru super mediatizat si care m-a facut sa-mi pun semne de intrebare. De fapt, de mai tot ce a fost super mediatizat mi-am dat seama ca este ceva putred la mijloc si ca se incearca sa se acopere un adevar de fapt.

Din 2004 am inceput sa studiez intens si am descoperit informatiile la diversi medici si oameni de stiinta, ca de fapt nu colesterolul este cauza bolilor de inima, ci din contra faptul ca se umbla la colesterol si se scade dramatic prin medicamente este prima cauza a bolilor cardiace si a infarctelor miocardice. Pe langa toate, cantitatea limita de testosteron la barbati, consumul de zahar si lactate, lipsa sulfului un un rol decisiv in sanatatea aparatului cardiac – toate distrug lent calitatea vietii unei persoane cu probleme cardiace. Este din nou un subiect vast care va face subiectul altui articol.

Multe ar mai putea fi spuse, insa pentru cei care n-ati auzit de acest subiect pana acum, sunt sigura ca v-am trezit curiozitatea ca intotdeauna si va invit pe voi sa studiati mai aprofundat acest subiect. Echilibrul este ideal in toate, indiferent de alimentatia pe care o aveti fiecare si este important sa cautam sa invatam unii de la altii cand vine vorba de lucruri constructive si care ne pot imbunatatii calitatea vietii.

Gradina bio · Retete fara foc · Retete vegetariene

Sos de leurda proaspata

Iubim plantele comestibile regasite in paduri si profitam de aceasta bogatie, consumandu-le cu recunostinta. Avem multe retete preferate cu plante din flora spontana culese din gradina noastra pe care nu apuc sa le public, fiindca se mananca rapid, dar acum am reusit sa facem o poza inainte sa dispara preparatul. Chiar daca pozele nu sunt extraordinar de artistice asa cum v-am invatat din cartile noastre 🙂 am zis ca merita sa fac postarea si sa va prezint unul dintre sosurile indragite de noi.

Bulbii de leurda au venit in pamantul ce l-am adus de la padure, pentru a completa nivelul de sol din gradina noastra. Suntem foarte recunoscatori pentru acest motiv, fiindca asa avem si salata sau untisor, plus multe alte flori de padure. Cresc in abundenta la umbra si s-au inmultit mult in ultimii ani. Am tot dat la rude si prieteni alaturi de mai toate plantele care cresc in abundenta la noi, si tot avem suficient.

Tot de la padure am adus oregano salbatic, gasit intamplator. S-a inmultit frumos si am reusit sa divizam o radacina mare, in asa fel incat l-am platat in mai multe zone. Salvia si macrisul au fost seminte, cumparate din supermarket pe care le-am plantat acum multi ani. Una dintre plantele de salvie a murit, insa au ramas rasadurile ei pe care le-am plantat cu grija in alte parti. Am avut bucuria anul trecut sa primim cateva plante de salvie in dar, fiindca folosim atat pentru mancat cat si pentru ceaiuri si smudging impreuna cu pelin si alte plante aromatice. Stiu ca pentru smudging este de preferat salvia alba, insa urmeaza sa facem rost si de aceasta planta. Daca va intereseaza subiectul, chiar daca nu l-am dezbatut suficient pe acest site cat si in cartile mele, aici gasiti un articol pe tema plantelor comestibile pe care le putem gasi gratuit in natura.

Sos de leurda

  • 1 legatura mare de leurda proaspata
  • 2-3 crengute mici de oregano proaspat
  • 1 frunza de salvie
  • 2-3 frunze de macris
  • 1 ceapa verde mica
  • 100 ml apa filtrata
  • sare neiodata dupa gust

Frunzele se taie cu o foarfeca, pentru a evita procesarea indelungata. Dupa acest pas, toate ingredientele se proceseaza in blender timp de maxim 1-2 minute, pentru a pastra nutrientii intacti. Sosul se poate adauga peste orice mancare traditionala, orice salata, legume la abur sau mancare de legume. Noi am mancat cu conopida, broccoli, morcovi si kale facute la abur. Un deliciu!

Cresterea copiilor · Surse utile

Invatati-va copiii sa respecte si sa iubeasca natura

Invatati-va copiii sa respecte natura si sa inteleaga scopul fiecarei plante, copac, insecte, vietati. Cum putem face asta? Exemplul propriu este cel mai important adica, copiii trebuie sa ne vada pe noi ca respectam si apreciem natura, prin toate actiunile pe care le facem in aer liber. Aici putem aminti pe langa a invata rolul fiecarei plante, copac, vietate, si munca in ingrijirea gradinii, si plimbarile responsabile in aer liber, cand putem sa ii invatam ca este important sa nu aruncam gunoaie si sa fim dispusi sa ajutam natura, adica sa curatam gunoaiele lasate de altii. Stiu ca suna rau pentru multi, insa unul dintre rolurile noastre pe pamant este sa instruim pe altii in acest sens si aici nu ma refer doar la familia noastra, ci in general, si in acelasi timp sa ajutam la „vindecarea naturii”. 

Indiferent cat de arhaici ar fi unii oameni de pe pamant, natura intotdeauna a fost un loc in care multi se simt bine, in echilibru, de aceea este important sa ducem campanii de educare oriunde putem. A fi responsabil cu natura si a ii acorda respectul care i se cuvine, sunt lucruri de bun simt pe care trebuie sa punem accentul intr-o civilizatie moderna. Romania mai are mult de invatat la acest capitol, insa tinand cont de vremurile de ascensiune pe care le traim, avem sperante ca in viitorul apropiat, mama natura va fi respectata cu adevarat.

Pentru multi este un concept nou, insa pentru noi Terra sau Mama Natura este ca o fiinta vie si avem o datorie fata de ea. Datoria aceasta nu vine din obligativitate, ci din dragoste pentru ea si pentru tot ce a fost creat si lasat pentru bucuria noastra. Unele practici naturale precum cele de mai jos, ne ajuta sa mentinem acest respect dar si sa-i aratam dragostea noastra:

  • La intrarea in padure, cautam sa fim multumitori Divinitatii sau Sursei Creatoare pentru frumusetea si energia locului.
  • Participam la curatarea naturii, adica cautam sa avem saculeti de gunoi la noi pe care ii umplem cu gunoaiele lasate de altii.
  • Imbratisam copacii si ne conectam cu energia lor vindecatoare. Le multumim ca sunt strajerii planetei si ne cerem iertare in locul celor care ii taie fara mila. Suna diferit pentru multi oameni, insa cautati studii ce au scos in evidenta energia vindecatoare pe care o transmit si faptul ca ei simt actiunile noastre. Multi oameni de stiinta din Japonia au eliberat in ultimii ani multe studii pe aceasta tema.
  • Identificam plante comestibile si medicinale, le studiem si culegem responsabil, adica nu devastam toate plantele, ci luam cu masura, 10% din intreaga colonie, in asa fel incat planta sa poata sa traiasca si sa se dezvolte ulterior, sa ramana si pentru alte animale, insecte, albine etc. Aici gasiti detalii despre acest subiect.
  • Fetita noastra de obicei identifica scorburi, texturi interesante pe copaci sau plante, conuri, roci, paturi de muschi si betisoare interesante.
  • Ne luam timp sa stam jos si sa ne conectam cu padurea printr-o meditatie sau rugaciune, multumind din nou Creatorului pentru beneficiul de a avea inca paduri si spatii verzi. Spun asta, gandindu-ma la volumul de paduri distruse in ultimii ani.
  • Am mai putea continua si cu alte activitati frumoase, fiindca sigur exista. Mai jos am gasit o grafica interesanta pe Facebook, nu ii stiu sursa, poate ma ajutati voi.

Cum puteti sa ajutati copii sa iubeasca si sa respecte natura?

Fetitei noastre i-am dat un coltisor in gradina, unde are libertatea sa-si planteze ce doreste. In decursul anilor, vazandu-ne pe noi ca suntem interesati de plante comestibile si plantele medicinale, a inceput si ea sa experimenteze. Anul trecut a cules plante medicinale diverse cum ar fi: sunatoare, cimbrisor de camp, ciubotica cucului, tei, menta si multe din familia aceasta pe care le adora, tataneasa, codita soricelului, petale de trandafir, levantica, salvie, roinita etc. Ea a ajuns sa le identifice singura si foarte sigura pe ea, si-a realizat primul mix de ceai. Le-a pus la uscat la umbra si cand au fost complet uscate, le-a pus intr-un saculet de bumbac si ulterior le-a maruntit. Povestea noastra ar putea continua, si puteti vedea aici un articol despre joaca in natura. 

Ideea generala este ca trebuie sa ii invatam cat putem de multe, fiindca acesta este scopul nostru, adica sa le fim ghizi, pe langa ghizii spirituali pe care deja ii au. Avem si noi foarte multe de invatat de la copiii care ne-au fost dati si este o calatorie frumoasa, unde fiecare invatam unii de la altii. Ne bucuram ca avem acces si la alte informatii, carti, Google, YouTube. Cautati si voi informatii legate de vietati, plante, copaci si rolul acestora. Mai jos va dau doar doua exemple. Primul text este preluat de la David Attenborough Fans iar al doilea l-am gasit pe Facebook, fara sursa.

Foto: Raoul Pop

Despre gandacii de mai sus

  • „Eu sunt un gandac de foc, numit în mod obișnuit ‘jandarm’.
  • Nu sunt toxic pentru oameni sau animale.
  • Nu ar trebui să mă mănânci oricum, nu am niciun gust.
  • De asemenea, nu mănânc frunze sau alte plante și legume.
  • Mănânc flori rămase sau insecte moarte. De aceea mă găsești adesea în colțuri, unde praful și restul florii sunt aruncate de vânt.
  • Nu-mi plac alte insecte și, prin urmare, am un miros ușor puternic. Omul o poate simți doar dacă este lângă mine la 2 cm distanță. Pisicile și câinii nu mă mănâncă.
  • Dacă îți plac casele fără țânțari, lasă-mă să trăiesc lângă tine. Unde sunt, nu există țânțari.
  • Vrei să mă îndepărtezi de apartamentul tău sau de casa ta de vacanță, pune-mă în altă parte dacă există o grămadă de lemn în apropiere. Aici ma simt bine, dar te rog, nu ma omori!”

Sau despre oniscidele, pe care le consider extrem de importante pentru sanatatea solului, despre care se stie ca elimina metalele grele de la suprafata solului. Multi oameni le omoara, le pun chimicale sau clor, crezand din nestiinta ca sunt daunatori. Acestea se regasesc sub orice piatra, lemn sau obiect umed.

„Oniscidele, mai bine cunoscute sub numele de „porci”, sunt un subgrup de crustacee izopode terestre, al căror rol în creație nu este altul decât acela de a elimina de pe uscat metalele grele precum mercurul, cadmiul și plumbul, extrem de nocive pentru oameni și alte ființe vii precum plantele, contribuind astfel la curățarea solului, a apelor subterane și confirmând odată că totul în natură are un motiv de a exista.” Detalii stiintifice despre cele de mai sus gasiti aici.

„Dacă îi vedeți, nu îi ucideți! Acesti „șerpi” sunt de fapt șopârle apode, anguis colchica, care se hrănesc cu limacși și alte insecte dăunătoare din grădină. Sunt absolut inofensivi, foarte lenți în mișcare, nu mușcă pentru a se apăra, iar luna mai este luna în care se împerechează. Am găsit perechea aceasta în grădină, absolut întâmplător și i-am deranjat fără să vreau. Știați că pot trăi peste 40 de ani? Sunt niște ființe discrete, care nu vă vor deranja, așa că vă rog să nu le faceți rău.
În România, specia este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993.” Text si poza preluate de la Asociatia ALMA. 

Cum am spus, faceti-va un obicei sa invatati tainele naturii alaturi de copiii vostri. Fiti mereu deschisi la noi informatii si cautati sa fiti la curent cu ce descoperiri apar. Pe langa toate, copiii sunt fascinati si de roci si mereu dornici sa invete despre pietrele descoperite. Natura este un loc minunat unde toti putem invata si pentru a cuprinde tot, ne trebuie mai multe vieti, insa sa acumulam cat mai mult acum si sa ne bucuram de fiecare moment petrecut alaturi de cei dragi.