Cand spun „vara” ma gandesc la bogatia de legume si fructe, insa gandul mi se duce si la dudele dulci ca mierea pe care le ador. In niciun an din viata mea n-am mancat pe saturate, insa anul acesta, am avut bucuria sa mananc atat de multe dintr-un copac batran care inca rodeste cu spor, chiar si la o luna de cand a inceput sa faca primele fructe.
Fetita noastra ca sa le stranga mai usor, a pus un cearsaf vechi sub copac unde cadeau mereu si doar le rasturnam in cos, curatam putin si erau gata de mancat. Dar cand cosurile se aduna si deja ai mancat pe saturate si inca ai 7 kg ramase, incepi sa-ti pui intrebari ce ai putea face cu ele. Si asa ca am ales urmatoarele variante. O parte au fost:
Uscate in deshidrator
Facute smoothie
Congelate
Transformate in gem (nu imi plac dulceturile fiindca necesita prea mult zahar)
Gem de dude
3 kg dude
500 g indulcitor natural sau dupa gust*
3 linguri ghimbir razuit fin
500 ml apa filtrata
Toate ingredientele au fost lasate sa fiarba la foc mic, pana ce lichidul a scazut la jumatate.
Se adauga in borcane si se infileteaza strans capacele.
Borcanele se aseaza intr-o patura si se lasa acolo pana ce s-au racit complet.
Se adauga etichete cu numele si anul in care au fost facute si se duc in camara la rece.
* Indulcitorul natural poate fi ales in functie de preferinta dupa cum urmeaza: zahar invertit, zahar brut de trestie sau sfecla – dar nu folositi zahar brun fiindca este doar zahar alb colorat – zahar de cocos, suc de mere, must etc.
Chiar daca mancam putina paine, o avem mereu in casa si mancam la o singura paine si o saptamana intreaga sau chiar mai mult. In trecut am incercat diverse variante de paine cu maia, proces care din cauza timpului disponibil, mi se parea anevoios. Din acest motiv, am ales sa cumparam paine cu maia (pastrata la fermentat cel putin 4 zile) si faceam paine rar in casa. De ce paine cu maia, am scris in acest articol.
Mai jos am sa va prezint o paine mult mai rapida, care implica fermentare simpla, chiar si pentru mai multe zile, fara sa afecteze gustul painii. Se poate face cu faina alba, integrala sau combinata. Cea de mai jos, este o paine in care am folosit cam 20-30% faina din muguri de alun. Am discutat despre faina din muguri de alun aici.
Am folosit aceasta reteta care chiar mi-a placut, fiindca painea a ramas cu o consistenta buna chiar si la 2-3 zile dupa ce am facut-o, indiferent daca am folosit faina din muguri de alun sau faina integrala. Intr-adevar am pastrat-o intr-un servet de in sau saculet de in si in felul acesta am lasat-o sa respire si totodata sa nu se intareasca. N-am facut niciodata paine doar alba precum cea din video, si nu stiu cum iese.
Paine din muguri de alun fara framantare
4 cani de 250 g de faina alba bio
2 cani faina din muguri de alun sau integrala
3 cani de 200 ml de apa calduta
2 lingura drojdie uscata sau maia
2 linguri miere sau zahar brut
2 linguri sare
2 linguri otet de mere
Instructiuni pentru prima zi:
Intr-un bol mare combinam apa calda cu mierea, drojdia sau maiaua matura. O lasam pana bolboroseste, aproximativ 6-8 min.
Intr-un bol mare, adaugam: faina, apa, sarea, otetul si mixul de drojdie/maia. Toate se amesteca cu telul special de aluat (vedeti-l in poza mai jos, este o unealta extraordinara pe care am cumparat-o online). Aluatul trebuie sa fie moale, nu ca un aluat obisnuit.
Lasati-l la crescut 2-3 h sau pana se dubleaza in marime, neaparat intr-un loc cald si fara curenti de aer.
La acest punct puteti face o paine dupa instructiunile de mai jos, sau puteti pune tot aluatul in frigider, intr-o cutie de plastic cu capac (fara BPA), care nu este inchisa etans. Exista cutii care au la capac un punct de aerisire.
Aluatul poate fi pastrat 14 zile in frigider si in acest timp, luati de fiecare data cat este necesar pentru o paine. Gustul nu se schimba chiar daca sta 14 zile, decat daca drojdia/maiaua sau faina nu este de calitate.
Cand doriti sa faceti painea, se procedeaza dupa cum urmeaza:
Am luat jumatate din aluat cu mainile bine infainate, am impachetat-o in patru si am format aluatul in forma unei paini. Nu adaugati faina decat foarte putina sau deloc, fiindca puteti stricati aluatul si painea va deveni ca piatra. Daca aveti mainile bine date cu faina, veti putea lucra usor cu aluatul.
Am rasturnat aluatul intr-un vas Banettone bine dat cu faina – sau in orice forma aveti – si l-am lasat la crescut aprox. 40 min, sau pana s-a dublat in marime.
Oala de fonta se baga la incalzit in cuptor, cu cel putin cu 20 min. inainte de a fi nevoie de ea.
Am pus o folie de copt maro (fara chimicale) pe o suprafata plata si am rasturnat aluatul. Am procedat precum in video-ul de mai sus, adica cu grija am luat aluatul transferat in folia de copt si l-am pus in oala incinsa de fonta. I-am pus capacul si am dat-o la cuptor.
Aproximativ 25 min. se coace cu capacul pus si 10 minute fara capac, pentru a forma crusta. Din experienta va spun ca daca painea este mai mare, necesita o coacere mai indelungata, chiar si pana la 45 min. in prima etapa si inca 30 min. cu capacul dat la o parte.
Nota: daca nu aveti oala de fonta e mai dificil, fiindca painea are nevoie de umiditate. Trebuie adaugat un vas cu apa in cuptor, in timp ce se face painea. Aici gasiti reteta in engleza pentru detalii.
Acesta este telul minune de care va spuneam. Este foarte rigid si special de aluat si de abia l-am gasit online. Faceti o cautare pe Google de tel pentru aluat si vedeti ce iese. Daca nu il gasiti, puteti folosi si o lingura de lemn, insa este mai dificil si trebuie sa va chinuiti putin sa omogenizati aluatul.
Si painea poate arata cam in cele doua poze ale mele sau precum cea din video daca se foloseste in mare parte faina alba. Stiu, o sa-mi spuneti ca e crapata fiindca am incercat sa trasam un fluture 🙂 Nu ma declar specialista in paine cu maia, mai am mult de invatat de aceea nu am asteptari. Cum iese, asa o mancam. Painea de mai jos a fost exceptionala ca si textura si gust si asta conteaza. Intr-adevar am lasat-o mai mult de 14 zile si era cam fermentata, foarte putin acrisoara precum painea cu maia matura.
Dupa cum stiti, in ultimii ani am cautat sa apreciem/folosim/ invatam plantele comestibile salbatice, printre care si ciupercile. Avem multe invatat, dar suntem tare entuziasmati de acest dar al naturii. Mai jos va prezint o ciuperca – iasca galbena sau „puiul padurii”, care nu poate fi confundata cu alta otravitoare din cauza reperelor vizuale clare – fiindca asa am inceput, cu cele care sunt de neconfundat. Am pregatit si o reteta rapida cu ea, insa va invit sa urmariti si video-ul in care explic mai multe.
Ciuperca proaspata se fierbe timp de 20 de minute in apa, iar la final se adauga putina sare. Apa se arunca, se clateste bine si se caleste 1-2 minute in tigaie cu 2-3 linguri de apa, ulei, sare dupa gust si usturoi zdrobit. Se poate consuma alaturi de o garnitura sau langa o salata bogata de cruditati, verdeturi sau muraturi.
Retineti, dupa ce este fiarta timp de 20 de minute si clatita bine, ciuperca se poate consuma imediat sau poate fi pusa la congelator pentru iarna. Sunt multe retete cu aceasta ciuperca minunata: snitele, combinata cu legume, dulceata, murata in otet etc. Noi am preferat aceasta varianta simpla si rapida.
Va dorim pofta buna si mult spor la invatat despre plantele comestibile!
Iubim plantele comestibile regasite in paduri si profitam de aceasta bogatie, consumandu-le cu recunostinta. Avem multe retete preferate cu plante din flora spontana culese din gradina noastra pe care nu apuc sa le public, fiindca se mananca rapid, dar acum am reusit sa facem o poza inainte sa dispara preparatul. Chiar daca pozele nu sunt extraordinar de artistice asa cum v-am invatat din cartile noastre 🙂 am zis ca merita sa fac postarea si sa va prezint unul dintre sosurile indragite de noi.
Bulbii de leurda au venit in pamantul ce l-am adus de la padure, pentru a completa nivelul de sol din gradina noastra. Suntem foarte recunoscatori pentru acest motiv, fiindca asa avem si salata sau untisor, plus multe alte flori de padure. Cresc in abundenta la umbra si s-au inmultit mult in ultimii ani. Am tot dat la rude si prieteni alaturi de mai toate plantele care cresc in abundenta la noi, si tot avem suficient.
Tot de la padure am adus oregano salbatic, gasit intamplator. S-a inmultit frumos si am reusit sa divizam o radacina mare, in asa fel incat l-am platat in mai multe zone. Salvia si macrisul au fost seminte, cumparate din supermarket pe care le-am plantat acum multi ani. Una dintre plantele de salvie a murit, insa au ramas rasadurile ei pe care le-am plantat cu grija in alte parti. Am avut bucuria anul trecut sa primim cateva plante de salvie in dar, fiindca folosim atat pentru mancat cat si pentru ceaiuri si smudging impreuna cu pelin si alte plante aromatice. Stiu ca pentru smudging este de preferat salvia alba, insa urmeaza sa facem rost si de aceasta planta. Daca va intereseaza subiectul, chiar daca nu l-am dezbatut suficient pe acest site cat si in cartile mele, aici gasiti un articol pe tema plantelor comestibile pe care le putem gasi gratuit in natura.
Sos de leurda
1 legatura mare de leurda proaspata
2-3 crengute mici de oregano proaspat
1 frunza de salvie
2-3 frunze de macris
1 ceapa verde mica
100 ml apa filtrata
sare neiodata dupa gust
Frunzele se taie cu o foarfeca, pentru a evita procesarea indelungata. Dupa acest pas, toate ingredientele se proceseaza in blender timp de maxim 1-2 minute, pentru a pastra nutrientii intacti. Sosul se poate adauga peste orice mancare traditionala, orice salata, legume la abur sau mancare de legume. Noi am mancat cu conopida, broccoli, morcovi si kale facute la abur. Un deliciu!
Preparare:
Dovleceii impreuna cu boia si piperul se calesc timp de 2 minute, dupa care se scot din vas. Se adauga smantana de caju, impreuna cu pasta de tomate, sarea, patrunjelul, busuiocul si usturoiul zdrobit. Se adauga dovleceii si se mai lasa timp de 1 minut sa se patrunda, la foc mic. Preparatul este gata si se serveste alaturi de orezul negru fiert si mult busuioc.
Toate ingredientele se proceseaza in blender, pana devin pasta, precum smantana. Este ideal sa nu ramana urme de nuci caju ci sa fie o crema fina si delicata. In frisca obtinuta, se adauga fructe congelate cat si frunzulite tocate marunt de roinita. Se da la congelator timp de o jumatate de ora sau pana ce tortul s-a inghetat partial.
Consum si pastrare:
Ideal ar fi sa fie consumat cat de repede, insa spre exemplu, daca nu se poate consuma tot, se poate pastra timp de o saptamana in congelator. Imediat dupa decongelare, care poate dura si 10-15 minute, poate fi consumat. Tortul isi va pastra forma fara probleme.
Precizare 1:
Daca folositi caju raw pentru frisca, atunci lasati-l la inmuiat timp de 5-6 h. Daca folositi caju din comert, pe care scrie „caju crud”, nu este nevoie sa il lasati la inmuiat fiindca nu este crud, ci a fost lasat in apa fiarta in prealabil, pentru a putea fi scoasa coaja mai usor. Eu chiar si o parte din nucile sau semintele raw prefer sa le las la inmuiat in cantitate mare si sa le usuc ulterior la 40C in deshidrator, in special cand am nevoie de faina sau pulpa de la laptele vegetal, de caju sau de migdale, o usuc in deshidrator si ulterior o folosesc pe post de faina de nuci.
Precizare 2:
De multe ori am fost intrebata de ce nu dau un timp exact de cogelare. Din pacate, nu pot sa stiu ce congelator aveti si totul depinde de felul in care este setat acesta. Un tort raw poate sa fie gata in jumatate de ora sau in doua ore, intervalul difera de la congelator la congelator. Noi avem doua frigidere si pot vedea diferenta intre ele. La unul putem seta digital temperatura si ingheata imediat un tort raw, iar la altul este cu rotita analoaga, ca la orice frigider si in el, acelasi tort ingheata partial in 2 ore.
O reteta super rapida si de efect, pe care o facem din timp in timp.
Ingrediente:
2 morcovi
1/2 telina
2 cartofi
pesmet cat este necesar
2 linguri de psyllium
sare fina neiodata dupa gust
mix de condimente preferate care sa cuprinda si enibahar
2-4 fire de ceapa verde tocata
2-3 fire de patrunjel tocat
seminte variate, pentru tavalit la final
Preparare:
Legumele se fierb la aburi, se scurg bine de apa si se dau prin robot. Se adauga pesmet cat cere compozitia si psyllium ca sa se lege putin, cat si restul ingredientelor. Daca este nevoie, adaugati mai mult psyllium, fiindca depinde mult si de temperatura din casa sau de conditiile in care a fost pastrat psyllium-ul. La final se dau prin seminte diverse (precum cele de in, susan sau mac) si se aseaza frumos pe un platou.
Am incercat multe variante a acestei retete in decursul celor 10 ani de incercari; am descoperit-o anume pe aceasta acum cativa ani. Este extraordinar de buna la gust si in combinatie cu rosiile, ardeii sau castravetii sau adaugata in salate, este de vis. Nu este gretoasa, cum sunt unele branzeturi vegetale si foarte satioasa. Imi place mult ca isi pastreaza forma, din cauza agar-agarului. Nu este o reteta proprie, ci una adaptata care mi se pare foarte buna conform gusturilor noastre romanesti. Se incadreaza la categoria vegana, nu raw vegana, fiindca algele agar-agar trebuie fierte putin, altfel nu se dizolva si nu se transforma in gelatina.
Ingredientele pentru branza se proceseaza intr-un blender puternic pana devin precum o smantana, adica in maxim 2 minute. Nu trebuie sa existe bucati maruntite de caju, ci trebuie sa fie toate transformate in pasta. Opriti blenderul, lasati compozitia in el si pregatiti-va pentru urmatorii pasi.
Se pregatesc doua caserole, de preferat de sticla sau din amidon vegetal fara BPA, in care veti rasturna la final compozitia.
Intr-un vas diluati algele agar-agar in 150 ml apa rece. Puneti vasul pe foc si lasati-l sa clocoteasca de cateva ori si dupa aceea luati-l de pe foc, amestecand continuu. Se va transforma intr-un gel tot mai dens.
Porniti din nou blenderul si incorporati usor gelul de agar-agar la continutul lui. Dupa ce totul este omogenizat, turnati imediat compozitia (nu o lasati la racit, fiindca se va intari in cupa blenderului) in caserole. Miscati putin caserola pentru a nivela continutul.
Lasati-o sa se raceasca si dupa aceea puneti caserolele la frigider.
In 1-2 h de racire, veti putea sectiona branza vegetala si o veti putea consuma.
Pastrare:
Se pastreaza la frigider si se consuma in decurs de o saptamana, dar chiar si dupa aceasta perioada, va fi la fel de buna ca in prima zi.
Idei:
Fiti inventivi si adaugati de fiecare data alte condimente precum salvie, rozmarin, turneric, mix de condimente romanesti sau garam masala etc. Daca doriti sa fie mai ferma, adaugati data viitoare si mai mult agar-agar. Experimentati si veti vedea ca veti reusi sa faceti cea mai buna branza vegetala.
Se stie ca raw foodistii din intreaga lume consuma ideal 75% raw si restul gatit in functie de preferinte, de aceea, m-am gandit ca din timp in timp sa va prezint si retete gatite usoare si delicioase. Astazi o sa va recomand una dintre supele noastre favorite, supa de dovleac placintar cu lapte de cocos. Pe langa gustul de neinlocuit, ce motive ar fi sa consumam acest aliment ieftin si sanatos?
Pulpa de dovleac este o sursa bogata de minerale precum cupru, calciu, potasiu si fosfor.
Dovleacul contine vitamine din grupul B – complex precum folati, niacin, vitamina B-6 (piridoxin), thiamin si acid pantothenic. Consumul de dovleac acopera 8 % din necesarul zilnic de vitamina B2 sau riboflavina. Se stie ca vitamina B2 ajuta organismul să gestioneze mai bine infectiile de origine bacteriana.
Este ideal pentru persoanele anemice, fiindca contine vitamina B9 sau acidul folic, care are un rol de baza si in absorbtia altor nutrienti.
Este printre cele mai sarace legume in calorii din lume, adica per 100 g, doar 26 calorii, fara sa contina grasimi saturate.
Culoarea galbena, ne atrage atentia ca are un continut mare de antioxidanti care impiedica aparitia bolilor cardiovasculare si betacaroten, care are proprietati antiinflamatorii si antioxidante. Betacarotenul este o provitamina ce va fi convertita de catre organism in vitamina A. 100 g de dovleac asigurand 70% din necesarul zilnic de vitamina A.
Contine multe vitamine antioxidante, precum vitamina A, vitamina C si vitamina E.
Are un continut mare de apa si fibre solubile, aceasta combinatie fiind ideala pentru curatarea tractului intestinal si prevenirea constipatiei. O cana cu dovleac acopera un sfert din doza zilnică recomandata de fibre solubile.
Regleaza zaharul din sange, fiindca are un continut mic de zahar natural si cantitate mare de fibra. Aproximativ 8 grame de zahar la o cescuta de dovleac, insa la aceeasi cantitate,are 7grame de fibre. Continutul ridicatde fibreajuta corpul sadigerezaharurile dindovleacmailent, prevenind astfel transportul imediat in sange.
Craciunul se apropie cu pasi rapizi si m-am gandit sa va ofer cateva idei referitoare la meniul din aceasta zi speciala. Va voi recomanda si preparate gatite vegane, fiindca toti raw foodistii din lume consuma si un procent stabilit de fiecare de mancare gatita cand mai bland. De asemenea, chiar daca consumati produse de origine animala, decizie care va apartine si pe care vi-o respect, puteti completa meniul vostru traditional cu aceste retete sanatoase si pline de enzime care va vor ajuta sa digerati mai usor chiar si preparatele traditionale.
Asadar, va urez inca de pe acum un Craciun de vis, cu multa lumina, bucurie sufleteasca si momente unice alaturi de cei dragi!
O puteti folosi la salata numita beuf (chiar daca e fara beuf adica carne de vita :-), preparata din legume fierte sau crude (marinate) si muraturi. Aceasta maioneza o puteti folosi si la alte preparate cum ar fi salata de vinete traditionala, la salatele de cruditati razuite etc. Mai jos v-am dat mai multe variante ca sa aveti de unde alege. Daca vreti si mai multa inspiratie, va invit sa aruncati o privire peste cartea de bucate online care cuprinde peste 200 de retete sau cartile mele tiparite, care cuprind foarte multe retete speciale care nu vor fi disponibile niciodata pe site.
Daca doriti sa descoperiti si mai multe retete si sfaturi utile, va invit sa achizitionati cele 8 carti tiparite pe care le-am scris pana in prezent, care pot fi gasite in majoritatea librariile din tara, la Raw Vegan Mall cu autograf, in supermarket-uri si la toate librariile mari online, precum eMag, Libris, Elefant, Carturesti etc. Pentru cei din Republica Moldova, cartile mele sunt disponibile aici. Cartile pot fi livrate si international de catre magazinul Carturesti.
Toate cartile cu retete si sfaturi sunt dedicate in special celor care au o alimentatie traditionala, din dorinta de a ii ajuta sa isi imbunatateasca calitatea vietii, fara sa fie obligati sa renunte la obiceiurile alimentare initiale.
Ligia Pop 