Plante comestibile · Viata sustenabila

Ce putem face cu frunzele de fag?

Frunzele tinere de fag sunt peste tot in aceasta perioada, fiindca exista multi puieti de fag la sol in padurile de foioase, din care multi trebuie rariti pentru ca sa se poata dezvolta corect. Nu toti au o sansa la dezvoltare matura, de aceea este nevoie ori sa fie transplantati, ori sa fie pur si simplu rariti. Noi profitam de acest lucru si culegem cu masura frunzele tinere pentru salate si supe delicioase atat gatite cat si raw. Gustul acrisor, citrat este specific frunzelor tinere si fragede, valabil si pentru mugurii tineri de brad consumati cruzi, care au un gust si mai puternic, dar asemanator. 

Cum am spus, culegem responsabil, nu in nestire cum e romanul „educat” sa o faca, ci in asa fel incat sa lasam padurii posibilitatea sa se dezvolte, fara sa ii aducem daune. Multumim Divinitatii pentru hrana gratis si asteptam rabdatori toamna, cand jirul sau semintele fagilor, vor fi in abundenta si cand le vom culege pentru proviziile de iarna. 

Jirul sau acele seminte generoase cu gust asemanator cu migdalele sau chiar mai bun, pe langa grasimile de calitate si omega 3, contin minerale importante si necesare pentru corpul uman, dar si pentru veverite, mistreti si alte vietati ale padurii. Abundenta lor ne bucura sa le culegem cand le va veni vremea si sa le pastram la rece, fiindca la fel ca si nucile si semintele, se rancezesc foarte repede, chiar cand nu ne dam seama, si apoi devin toxice pentru sistemul digestiv. 

Intorcandu-ne la frunzele tinere, noi le consumam si din mers sau in salate, fara sa le taiem. Sunt atat de fine si fragede, ca nu necesita mestecare intensa 🙂 de aceea multi oameni din popor din zona Transilvaniei, le prefera in salate si supe, mancaruri scazute combinate cat si preparate precum spanacul sau urzicile. Personal pana sa ajung aici acum 12 ani, n-am stiut ca se consuma si ma bucur ca am putut adauga inca o planta pe lista plantelor noastre comestibile. 

Gradina bio · Plante comestibile · Viata sustenabila

15 plante comestibile de pe langa noi

Stiu ca v-am innebunit cu acest subiect, insa mi se pare fascinant sa fim inconjurati de atat de multe plante comestibile perene pe care nu le bagam in seama. Sunt plante medicament care ajuta la sanatatea generala si sunt mult mai bogate nutritional comparat cu legumele plictisitoare din viata noastra cum ar fi rosiile, ardeii, vinetele si alte 35 de plante la care ne-am limitat ca omenire in ultimii zeci de ani. Da, sunt peste 5000 de plante comestibile de care s-a dorit sa uitam, prin inventarea supermarket-urilor si prin promovarea monoculturilor. Alaturi de acest lucru si de comoditatea noastra, indiferent daca traim la oras sau sat, ne-am departat mult de origini, si am ajuns sa nu mai fim dornici sa le invatam. Am inceput incet sa ne mai destupam la minte, insa tare greu ne este sa iesim din starea noastra de confort din ultimii ani.

Intorcandu-ma la culesul plantelor, am cateva observatii importante:

  • Atunci cand vom pleca sa culegem, vom alege pentru consum doar plantele din zone nepoluate care sa fie cel putin la 3000 m distanta de o sosea.
  • Niciodata nu consumam flori si plante cumparate de la florarii sau chiar de la tarani. Multe sunt crescute si stropite cu chimicale pentru a creste rapid si pentru a rezista mai mult.
  • Ne educam inainte si verificam pe Google cum arata aceste plante, pentru a evita confuzia cu altele.
  • Consumam cantitati mici in prima faza si marim doza in timp, fiindca nu stim ce reactie va avea corpul nostru plin de metale grele. Am auzit persoane care au dureri de cap sau au stari de voma, datorita faptului ca, consumul acestor plante pentru o perioada mai lunga le-au scos chimicalele din sistem. Asta dupa analize inainte si dupa consum, alegand in acea perioada sa nu consume alte legume din comert sau superalimente pentru detox.
  • Consumam cantitati mici, fiindca nu putem fi siguri 100% pe zona de unde le-am cules, fiindca nu se stie ce chimicale sunt in sol. Daca este dintr-o zona de munte cu altitudine mai mare, mai rar panza freatica este poluata dar nici acolo nu se stie cu adevarat ce se intampla. Oricum chimicalele coboara pe pamant si din aer, deci se recomanda mereu precautia.
  • Cand le recoltam indiferent din ce zona, chiar si din propria gradina, trebuie culese responsabil, adica sa lasam cel putin 10% din plante in urma, „de prasila”. Nu trebuie sa distrugem complet specia, trebuie sa lasam in urma plante care se pot inmulti la randul lor.

Sa incepem cu cateva si nu cred ca voi putea in doar o postare sa le enumar pe toate. Voi mai posta si alte articole cu tema asta. Cu siguranta mai am multe de invatat despre fiecare, insa prefer sa merg la sigur si sa va spun cat stiu eu la acest punct despre acea planta, in loc sa fac presupuneri. La randul meu am invatat de la altii care le consuma de ani de zile, iar dupa un an sau mai mult de consum, pot sa spun ca niciodata nu ne-au creat stari sau senzatii ciudate la nivel digestiv. Am tinut mereu cont de sfaturile de mai sus, preluate de la specialisti in domeniu, din carti si cursurile pe care le-am facut si, va indrum si pe voi sa faceti la fel. Informati-va, studiati bine subiectul si consumati plante doar dupa ce sunteti siguri ca le-ati identificat corect.

  1. Primule – frunzele tinere si florile se consuma in salate tot anul.

2. Salata de padure sau untisorul (Ranunculus ficaria) – frunzele si florile se pot consuma proaspete sau gatite. Da, si florile in stare cruda se pot adauga in salate sau la preparate dulci. Personal am o problema cu mancatul florilor intregi, deci doar petalele le folosesc de la toate plantele comestibile. Din frunze se pot face si supe delicioase sau ceaiuri medicinale.

3. Evening primrose sau luminita noptii, o planta perena care poate fi consumata in intregime tot anul. Suna ciudat, insa si asta iarna scoteam radacinile lor din pamant, care sunt precum patrunjelul si pe care le fierbeam ca pe cartofi si le adaugam in preparate diverse. Planta sta toata iarna in pamant si se pot vedea frunzele, precum in imaginile de mai jos. Primavara si vara, frunzele tinere si florile se pot consuma crude sau gatite. Petalele le adaugam in salate si limonade, cat si alte bauturi de vara.

4. Magnolia alba si mov, de la care se pot consuma doar florile in stare cruda, murate sau gatite. Se pot face limonade si bauturi enzimatice.

5. Forsythia sau florile de aur, pot fi consumate crude in salate sau in limonade, inghetate, bauturi enzimatice, deserturi etc.

6. Lalelele – se consuma doar petalele de la cele rosii, atat in stare cruda cat si gatite.

7. Toporasii – florile si frunzele tinere se pot consuma in salate si diverse preparate. Se pot face tincturi sau alte minunatii din flori.

8. Florile copacilor fructiferi acestea pot fi folosite in salate, ceaiuri sau pentru infrumusetarea altor preparate.

9. Leurda – intreaga planta poate fi consumata in stare proaspata si unele parti murate. Frunzele, florile si bulbul se pot consuma crude. Personal chiar daca este un camp intreg de leurda, nu scot niciodata bulbii fiindca mi se par pretiosi de lasat in pamant pentru culturile viitoare. Am transplantat, dar nu am consumat bulbii. La final dupa ce au trecut florile, fac un soi de seminte care seamana cu caperele si pot fi murate precum acestea.

10. Papadia – toata planta este considerata comestibila si in categoria plantelor minune. Poate fi consumata indiferent de anotimp in toate stadiile. Bobocii se pot mura, frunzele tinere mai putin amare se pot consuma primavara dar si cele mai mature tot restul anului, florile se pot consuma in salate sau se poate face sirop din ele, iar din radacina se face cafea sau se gateste in cantitati mici, ca orice legume radacinoasa, in combinatie cu alte legume.

11. Paralute, nasturasi sau banuti (Bellis perennis)- frunzele si florile primaveratice pitice prezente peste tot, mai ales in Ardeal, pot fi consumate crude in salate.

12. Liliacul de orice culoare – este folosit pentru limonade, siropuri si florile se pot presara in salate.

13. Florile de caprifoi (Lonicera caprifolium) – florile pot fi consumate in cantitati mici in bauturi fermentate, in limonade si ceaiuri.

14. Florile de bujor de gradina pot fi consumate in stare cruda in limonade, bauturi probiotice, deserturi si salate. Nu am folosit si cules niciodata bujor de campie, fiind si protejat de lege, dar si fiindca nu cred ca este comestibil. Florile lor grena inchis, au alt miros, alta textura.

15. Macesul – florile de maces pot fi folosite crude in salate dar si la ceaiuri, bauturi probiotice si enzimatice, limonade si preparate. Nu culegeti tot, ca sa aveti si macese la toamna.

Daca va plac pozele facute la noi in gradina de Raoul, puteti descarca si voi poze gratis la diverse marimi sau doar puteti viziona si alte poze facute de el. Aici este profilul lui.

Gradina bio · Plante comestibile · Viata sustenabila

Urzica – o planta pentru consumul zilnic

Despre urzica de la care se consuma tot, s-a scris asa de mult, ca deja nu are rost sa fac un articol lung pe acest subiect. Este bogata intr-un lung sir de minerale si vitamine, recunoscuta pentru regenerarea si purificarea sangelui cat si alte beneficii pe care le aduce sanatatii. Este o planta atat de comuna, incat mai toata lumea cauta sa se scape de ea, chiar o considera invaziva, distructiva. Chiar daca este o planta de care greu te scapi, fiecare gradina trebuie sa aiba o zona in care sa existe urzici, tinute sub control si pe care sa le consumam tot anul. Multi spun ca doar varfurile tinere se pot consuma, altii spun ca si semintele sa le consumam.

Noi cautam sa o folosim si sa o consumam tot anul, fiindca este o planta minune pe care trebuie sa o folosim cat putem de mult. Cum o folosim noi?

  • Cand iese prima data dar si in timpul anului, se poate consuma cruda in salate. Nu pisca, insa pe masura ce creste, daca se intoarce frunza invers, se poate taia si folosi pentru salate.
  • Sub forma de mancarica traditionala de urzici,
  • Toata planta sub forma de ceaiuri tot anul, radacina cu masura.
  • Cu ceaiul obtinut se hraneste si regenereaza radacina parului cat si firul de par, si este folosit de cei care au probleme cu caderea parului.
  • Frunzele se usuca in deshidratorul solar sau cel electric si se transforma in pudra. Iarna se poate folosi in mancare, smoothies, salate de vlastari si altele,
  • Semintele se consuma cu masura in salate, smoothies si supe,
  • Planta intreaga, rupta, se adauga la baza legumelor, arbustilor si copacilor fructiferi, pentru imbunatatirea solului si pentru un aport de azot si minerale pretioase.
  • Se pot face decocturi din urzici, care ajuta la inlaturarea daunatorilor cat si la hranirea plantelor.
  • Culegem planta in mod special cu mainile goale pentru efectul lor terapeutic si o masam in zonele unde exista probleme cu incheieturile sau febra musculara, chiar daca arde intens pentru cateva ore. Se spune ca piscaturile acelea dar si sucul plantei, sunt pe langa toate, benefice local si pentru mai toate durerile reumatice.

La casuta noastra de la tara, avem zone unde creste tot anul. Am observat-o chiar si pana in decembrie si ne-am bucurat ca era proaspata si de un verde intens. Aici este o mica captura recenta si acesta e doar inceputul culturii pentru acest an.

Mai jos va dau una dintre retetele noastre preferate cu urzici proaspete. Stiu ca suntem invatati sa o gatim, insa se poate consuma si proaspata cand este tanara. Nu am o poza la salata, fiindca s-a oxidat foarte rapid si nu avea un aspect interesant 🙂

Salata de urzici cu napi (2 portii)

  • 2 maini bune de urzici proaspete
  • 3 napi mari, carnosi
  • ½ cana migdale si caju copt in cuptor
  • Dressing: 2-3 linguri caju, apa cat cuprinde pentru ca sosul sa fie lichid, 2-3 catei de usturoi si 2-3 rosii uscate in ulei.

Urzicile se toaca marunt, napii se dau pe razatoare si dressingul se pregateste in blender. Se amesteca toate si se consuma imediat, fiindca se oxideaza repede. Pentru a prevenii oxidarea, se adauga din prima peste napii razuiti zeama de la jumatate de lamaie.

In timp ce scriam postarea, am primit un email si cu acest articol plin de informatii despre aceasta planta. Ce sa mai, urzica este o planta extraordinara de care trebuie sa profitam din plin si fara rezerve, fiindca ne poate fi de mare folos!

Plante comestibile · Viata sustenabila

Mugurii si frunzele de alun sunt comestibile

Stiati ca mugurii si frunzele de alun sunt comestibile?

  • „Mugurii nedesfăcuți sau cu frunzele abia ieșite pot fi culeși în martie-aprilie și pot fi folosiți în amestec cu alte plante sălbatice la piureuri, mâncăruri de legume, pâine, salate si diverse preparate reci. De asemenea, pot aromatiza sarea, băuturile alcoolice și pot fi uscați și combinați cu alte plante, drept condiment. Gustul lor este ușor amărui.
  • Frunzele tinere se pot consuma asemănător formei de consumare a mugurilor, adică adăugate în salate ori gătite împreună cu alte legume.
  • Florile masculine erau folosite încă de pe vremuri în inmultirea fainii, ele fiind uscate în prealabil și apoi transformate în pulbere pe care oamenii o adăugau la făina din cereale. Nefiind o făină panificabilă, idealul este ca cea provenită de la florile masculine ale alunului să nu depășească aproximativ 40% din conținutul total al făinii.” (Sursa)

Noi deja ne-am facut rezerve dupa cum vedeti in poza de mai jos. A trebuit sa imprejmuim o parte din terenul de la tara si ca sa facem loc pentru gard, am fost nevoiti sa taiem din tulpinile la cativa aluni. Alunii oricum sunt invazivi si trebuie controlati sau rariti, fiindca au tendinta sa se faca tufe neproductive in loc de copaci. Asa cum am invatat de curand de la cursul celor de la Seminte pentru Viitor, lemnul lor este folosit ca si lemn de foc sau pentru mulch, fiindca chiar trebuie rariti anual. Spre exemplu la alun mereu vor fi lastari noi si din aceeasi radacina vor creste sa spunem 4-6 crengi (cei netaiati pot sa ajunga si la zeci de crengi care se sufoca una pe alta). Vom lasa o creanga sau doua si restul vom taia pentru scopul amintit.

Sunt intr-adevar si aluni care cresc ca un singur copac si am inteles ca sunt mai productivi, insa nu avem acel soi, ci foarte multi din acest soi care cresc in nestire. Asa cum am spus, vazand atatea crengi taiate pline de muguri, am profitat de ocazie si am cules cat am putut de mult. Mugurii plini de polen i-am cules ori individual ori in grup, insa asa cum se vede, am separat crengutele si frunzele. Acestea le-am lasat la uscat pe o masa, intinse intr-un strat subtire, departe de sursa de caldura si intr-o camera uscata.

Urmeaza sa le macin intr-un robot de bucatarie in prima faza, dupa aceea in cupa blenderului pentru faina, cea pentru macinat grane si dupa aceea o voi da prin sita. Nu toate blendere au optiunea aceasta, aveti grija ca va puteti arde blenderul, fiindca multe au nevoie si de lichid la procesare. Fiindca doresc sa fac faina din ele, logic ca nu voi pune apa si voi folosi metoda uscata.

Faina obtinuta o voi folosi in combinare cu faina alba bio de kamut sau cea din arpacas bio de spelt – o noua incercare pe care n-am testat-o inca. Nu facem paine sau produse de panificatie mereu ci chiar exagerat de rar, fiindca consumam cat putem de mult paine sau produse cu maia, insa este bine sa avem la indemana o faina de calitate si cat mai naturala. AICI gasiti reteta de paine fara framantare in care am folosit faina din muguri de alun. A iesit extraordinar de aromata si va indemn si pe voi sa incercati aceasta reteta atat de simpla si rapida.

Aici avem faina – varianta mai mare, adica mugurii uscati sunt dati doar printr-un robot de bucatarie cu lama S.

Aici avem faina – varianta mai fina, adica mugurii uscati dupa ce au fost dati printr-un robot de bucatarie cu lama S, faina mare obtinuta a fost data si printr-o moara de cereale.

Astept sa-mi povestiti daca ati incercat si voi faina din muguri de alun sau alte feluri de faina. Stiu ca sunt tot felul de variante, cum ar fi din pseudocereale, de castane, naut, ghinde, nuci etc. Fiecare foloseste ce gaseste insa eu apelez la variantele cele mai simple si naturale pregatite de noi, fiindca in fainurile din comert nu ma incred deloc si asa cum am zis, prefer sa cunosc sursa sau chiar sa o pregatesc eu din ingrediente reale.

Cresterea copiilor · Gradina bio · Plante comestibile

Natura ne ofera o multitudine de plante medicinale

Dragii mei, o simpla plimbare prin padure se poate transforma intr-o recolta bogata de plante comestibile si medicinale. Am mai discutat despre acest lucru in articolele de mai jos.

Am sa va arat cateva plante pe care fetita noastra le cunoaste si le-a cules pentru mixurile ei de ceaiuri. Le usuca corespunzator la umbra si ulterior le combina cum simte ea ca este bine. La inceput, acum cativa ani facea totul sub indrumarea noastra, acum avem incredere in ea, fiindca le stie foarte bine. Cateodata ii mai explic cand le combina, ca sa stie proportia pentru fiecare planta in parte, asta fiindca cu totii stim ca unele plante medicinale trebuie consumate cu masura, nu in exces, chiar si in mixuri.

Mai jos, va prezentam 4 tavite colorate si sa o le prezint pe fiecare in parte. Multe au fost culese de la munte, doar din zone nepoluate si unde infloresc mai tarziu ca la ses.

Primul cos contine:

  • sanziene
  • petale de trandafir.

Al doilea cosulet contine:

  • petale de trandafir,
  • albastrele,
  • luminita noptii,
  • trifoi alb si roz,
  • menta,
  • cateva crengute de cimbrisor maruntite.

Al treilea cosulet contine:

  • sovarv sau oregano salbatic,
  • petale de trandafir
  • cimbrisor de camp.

Al patrulea contine:

  • hibiscus,
  • trifoi alb si roz,
  • luminita noptii,
  • coada soricelului si
  • menta.

Al cincilea cosulet contine:

  • sovarv sau oregano salbatic,
  • petale de trandafir,
  • sunatoare,
  • menta,
  • sanziene.

Va indemn si pe voi sa va incurajati copiii si sa-i invatati saptamanal cate o planta comestibila sau medicinala. Lucrurile acestea trebuie pastrate, altfel vor fi uitate complet.