Retete vegetariene · Viata sustenabila

Paine din muguri de alun fara framantare

Chiar daca mancam putina paine, o avem mereu in casa si mancam la o singura paine si o saptamana intreaga sau chiar mai mult. In trecut am incercat diverse variante de paine cu maia, proces care din cauza timpului disponibil, mi se parea anevoios. Din acest motiv, am ales sa cumparam paine cu maia (pastrata la fermentat cel putin 4 zile) si faceam paine rar in casa. De ce paine cu maia, am scris in acest articol.

Mai jos am sa va prezint o paine mult mai rapida, care implica fermentare simpla, chiar si pentru mai multe zile, fara sa afecteze gustul painii. Se poate face cu faina alba, integrala sau combinata. Cea de mai jos, este o paine in care am folosit cam 20-30% faina din muguri de alun. Am discutat despre faina din muguri de alun aici.

Am folosit aceasta reteta care chiar mi-a placut, fiindca painea a ramas cu o consistenta buna chiar si la 2-3 zile dupa ce am facut-o, indiferent daca am folosit faina din muguri de alun sau faina integrala. Intr-adevar am pastrat-o intr-un servet de in sau saculet de in si in felul acesta am lasat-o sa respire si totodata sa nu se intareasca. N-am facut niciodata paine doar alba precum cea din video, si nu stiu cum iese.

Paine din muguri de alun fara framantare

  • 4 cani de 250 g de faina alba bio
  • 2 cani faina din muguri de alun sau integrala
  • 3 cani de 200 ml de apa calduta
  • 2 lingura drojdie uscata sau maia
  • 2 linguri miere sau zahar brut
  • 2 linguri sare
  • 2 linguri otet de mere

Instructiuni pentru prima zi:

  1. Intr-un bol mare combinam apa calda cu mierea, drojdia sau maiaua matura. O lasam pana bolboroseste, aproximativ 6-8 min.
  2. Intr-un bol mare, adaugam: faina, apa, sarea, otetul si mixul de drojdie/maia. Toate se amesteca cu telul special de aluat (vedeti-l in poza mai jos, este o unealta extraordinara pe care am cumparat-o online). Aluatul trebuie sa fie moale, nu ca un aluat obisnuit.
  3. Lasati-l la crescut 2-3 h sau pana se dubleaza in marime, neaparat intr-un loc cald si fara curenti de aer.
  4. La acest punct puteti face o paine dupa instructiunile de mai jos, sau puteti pune tot aluatul in frigider, intr-o cutie de plastic cu capac (fara BPA), care nu este inchisa etans. Exista cutii care au la capac un punct de aerisire.
  5. Aluatul poate fi pastrat 14 zile in frigider si in acest timp, luati de fiecare data cat este necesar pentru o paine. Gustul nu se schimba chiar daca sta 14 zile, decat daca drojdia/maiaua sau faina nu este de calitate.

Cand doriti sa faceti painea, se procedeaza dupa cum urmeaza:

  1. Am luat jumatate din aluat cu mainile bine infainate, am impachetat-o in patru si am format aluatul in forma unei paini. Nu adaugati faina decat foarte putina sau deloc, fiindca puteti stricati aluatul si painea va deveni ca piatra. Daca aveti mainile bine date cu faina, veti putea lucra usor cu aluatul.
  2. Am rasturnat aluatul intr-un vas Banettone bine dat cu faina – sau in orice forma aveti – si l-am lasat la crescut aprox. 40 min, sau pana s-a dublat in marime.
  3. Oala de fonta se baga la incalzit in cuptor, cu cel putin cu 20 min. inainte de a fi nevoie de ea.
  4. Am pus o folie de copt maro (fara chimicale) pe o suprafata plata si am rasturnat aluatul. Am procedat precum in video-ul de mai sus, adica cu grija am luat aluatul transferat in folia de copt si l-am pus in oala incinsa de fonta. I-am pus capacul si am dat-o la cuptor.
  5. Aproximativ 25 min. se coace cu capacul pus si 10 minute fara capac, pentru a forma crusta. Din experienta va spun ca daca painea este mai mare, necesita o coacere mai indelungata, chiar si pana la 45 min. in prima etapa si inca 30 min. cu capacul dat la o parte.

Nota: daca nu aveti oala de fonta e mai dificil, fiindca painea are nevoie de umiditate. Trebuie adaugat un vas cu apa in cuptor, in timp ce se face painea. Aici gasiti reteta in engleza pentru detalii.

Acesta este telul minune de care va spuneam. Este foarte rigid si special de aluat si de abia l-am gasit online. Faceti o cautare pe Google de tel pentru aluat si vedeti ce iese. Daca nu il gasiti, puteti folosi si o lingura de lemn, insa este mai dificil si trebuie sa va chinuiti putin sa omogenizati aluatul.

Si painea poate arata cam in cele doua poze ale mele sau precum cea din video daca se foloseste in mare parte faina alba. Stiu, o sa-mi spuneti ca e crapata fiindca am incercat sa trasam un fluture 🙂 Nu ma declar specialista in paine cu maia, mai am mult de invatat de aceea nu am asteptari. Cum iese, asa o mancam. Painea de mai jos a fost exceptionala ca si textura si gust si asta conteaza. Intr-adevar am lasat-o mai mult de 14 zile si era cam fermentata, foarte putin acrisoara precum painea cu maia matura.

Gradina bio · Viata sustenabila

Cartofii in paie si ganduri despre gradinarit

Dupa o perioada de asteptare, cartofii plantati acum o luna au rasarit si chiar s-au dezvoltat foarte bine pana pe 15 mai cand a fost facut video-ul. Ei arata bine, insa vom vedea si la final daca vor fi rezultate 🙂 si daca cartofii de samanta au fost buni. In video-ul de mai jos discut despre mulcirea cu buruieni si parerea mea despre macerate si alte ajutoare de nadejde din natura.

Asa cum mentionez si in video, in decursul anilor s-a tot laudat metoda atat de cunoscuta de folosirea maceratelor din plante. Acum vreo 7 ani foloseam si eu, dar nu le mai gasesc rostul. Cu siguranta ca sunt bune in loc de chimicale, insa personal nu-mi pierd vremea cu ele fiindca am alte ajutoare.

Ce fac daca nu folosesc macerate pe de plante? Asa cum am mai spus, prefer mulcirea, un termen care suna groaznic, si prefer sa folosesc metoda de chop-and-drop, adica asa zisele buruieni atat de benefice, le rup de pe carari sau din alte zone si le adaug la baza plantelor, atat pentru daunatori cat si pentru a mentine umiditatea in sol, fiindca imi ud legumele doar odata pe saptamana.

Folosesc urmatoarele „buruieni” pentru a pune la baza legumelor sau copacilor, peste care pun strat generos de paie:

  • urzici,
  • tataneasa,
  • coada soricelului,
  • coada calului,
  • ferigi,
  • orice buruiana de pe cararile dintre straturi.

Apreciez buruienile foarte mult pentru munca pe care o depun pentru ocrotirea plantelor dar si pentru aducerea la suprafata din adancul pamantului a nutrientilor necesari in solul acoperitor, si chiar de multe ori le pastrez in preajma, fiindca protejeaza plantele de daunatori. Toate au un rol bine stabilit in natura, de aceea nu trebuie noi sa intervenim prea mult, chiar daca ne credem mai intelepti.  

Pe langa buruienile rupte, adaug printre straturi urmatoarele plante, atat pentru protectie si sustinere cat si pentru polenizare:

  • craite si condurasi la greu,
  • plante aromatice, preferatele ar fi busuiocul, mararul, cimbrul, roinita,
  • ceapa si usturoi in jurul fiecarui strat.
  • Adaug in straturi multe flori dar tin cont de inaltimea lor, ca sa nu acopere totusi legumele, cum ar fi domnisori, galbenele, coada soricelului, margarete etc.

Nu neg ca este important ca la legume perene sau anuale, sa se respecte o igiena si mereu sa le imbogatim solul. Trebuie sa tinem cont de multe, printre care si de faptul ca legumele anuale, au radacina apropiata de suprafata, nu foarte adanca si nu trebuie sa le sapam deloc fiindca le stricam sistemul de radacini firave. De asemenea, nu trebuie sa aiba pamantul gol in jurul lor, care necesita udare excesiva si munca in plus si folosim la baza plantelor buruinile din jur sau gazonul taiat pentru a le proteja si mentine umiditatea.

Un alt aspect, nu sunt pentru rotatii de culturi, fiindca, daca solul este mereu imbogatit, chiar nu este necesar, dar nici nu plantez excesiv ani la rand aceleasi plante in acelasi loc, fiindca e plictisitor, chiar daca la un punct am fost un mare fan al ambelor metode. Plante companion sunt toate, asta dupa testele mele din ultimii 10-12 ani. Toate cresc bine dac se respecta dorinta fiecarei plante (soare/umbra/semi-umbra), daca e pamantul de calitate si daca se mentine umiditatea suficient in sol, fara sa balteasca apa si fara sa ramana pamantul gol si crapat in jurul radacinilor.

Cum am spus, nu ma consider expert in domeniu, ci va povestesc din experienta mea. Mai am mult de invatat, insa acestea au functionat pentru mine si pentru alte mii de oameni cu experienta.

Plante comestibile · Viata sustenabila

Peste 25 de plante comestibile de pe langa noi


Nu cred ca ne-ar ajunge o carte sa mentionam toate cele peste 5000 de plante comestibile de langa noi, insa mai incercam sa mai completam articolul initial intitulat 15 plante comestibile de pe langa noi. Nu voi aminti plantele comune, deja cunoscute de toata lumea cum ar fi galbenelele, margaretele, frunzele de capsuni, muri sau zmeuri, crizantemele, panselutele, napii, ciubotica cucului, plamanarica, usturoiul si ceapa salbatica, rozmarinul salbatic, codita soricelului, cebarea, soparlita, cresonul, hameiul, iarba grasa, stirul, luminita, loboda, potbalul, traista ciobanului, caprita, lumanarica, si tataneasa, de la care se consuma frunzele tinere in salate si florile etc., ci voi vorbi de altele.

Mentionez din nou: de ce am consuma plante comestibile si nu soiurile de salata cunoscute? Fiindca la toate din categoria plantelor anuale pentru salata, trebuie sa consumam cantitati mari pentru a aduce in corp cateva minerale si vitamine, pe cand la plantele din flora spontana si din gradina noastra cum ar fi cele de mai jos si altele, nu trebuie sa consumam cantitati mari, fiindca sunt mult mai bogate nutritional decat plantele anuale pentru salate. In plus, toate aceste plante au proprietati de vindecare si ameliorare a bolilor, de asta ne-au fost date in asa numar mare.

Mai jos voi enumera cateva si cum am spus, nu sunt doar acestea, ci sunt mii de plante la care nu am facut inca poze si pe care inca nu le cunosc. Pe masura ce le invatam, le vom poza sau prezenta in video-uri. Ne bucuram mult ca si fetita noastra este entuziasmata de subiect, le invata foarte rapid, ajuta la cules si prepararea mancarurilor, si le mananca cu pofta.

Sa incepem! In acest video de la stanga la dreapta avem: urzica intepatoare, urzica moarta cu flori roz si albe, lipicioasa, rotunjoara cea cu flori mici mov, care are gust puternic aromat si este considerata condiment, iar la final stevia comestibila si usturoiul proaspat. Asa cum spun si in video, nu stiu daca aceasta stevie se poate consuma cruda, tind sa cred ca nu. Cu toate am facut o supa delicioasa de primavara si am impuscat doi iepuri dintr-o data (la figurativ). In loc sa le fac ceai pe cele medicinale, le-am facut supa pe care nu am fiert-o prea mult. Toate pot fi consumate fara probleme fiindca nu dau probleme digestive, poate doar daca aveti deja probleme cronice cu sistemul digestiv.

Ciorba/supa am facut-o simpla, adica am calit-o cu apa si putin ulei ceapa, morcovul si pastarnacul, adaugand toate frunzele tocate sau taiate cu foarfeca 🙂 La final dupa ce am oprit focul am completat cu o mana buna de ceapa si usturoi verde, taiate cu foarfeca de bucatarie (preferam aceasta varianta rapida). Am dres-o cu sare de ocna fara iod, mix de condimente si bors. Am facut alta data si o supa, adica varianta fara bors si cu mult patrunjel tocat.

Florile si frunzele tinere ale florii „Nu ma uita”, pot fi consumate in stare cruda in salate, limonade, ceaiuri si alte preparate.

Un numar mare de plante din flora spontana se regasesc mai jos. In prima imagine, incepand din stanga sus avem: macris, „ciupercute sau patlagina ingusta de la care se pot consuma si frunzele”, plamanarica, cebare, floare de fraguta si cretisoara. In a doua, in plus avem lipicioasa, frunze inguste de patlagina, flori de papadie, frunze tinere de coada soricelului, urzica moarta si primule. Toate pot fi consumate crude in salate, in cantitati mici normal, ca pe medicament si cat mai variate la fiecare masa.

Frunzele tinere de fag, de care am povestit in acest articol.

Nasturium, nasturasi sau condurul doamnei – frunzele si florile se pot consuma crude sau gatite. Au un gust piperat si se consuma in cantitati mici pentru incepatori.

Salvia de vara – specie invaziva in Transilvania, dar pe care am adus-o totusi in gradina noastra si o mentinem ca sa nu se inmulteasca in nestire. Florile doar putin desfacute se pot folosi la tincturi, ceaiuri, iar cele desfacute la bauturi probiotice, limonade etc.

Hosta sau crinul de august, de la care se pot consuma florile in stare cruda in salate si lujerii tineri, gatiti precum sparanghel sau doar trasi la tigaie cu putina apa si ulei. Este o planta perene care se inmulteste foarte rapid, trebuie divizata fiindca se sufoca radacinile, cam odata la 2-3 ani dupa ce planta a devenit foarte stufoasa. E atat de spornica, ca alte popoare precum chinezii, o cultiva serios, fiindca o adora si o folosesc des in preparatele lor.

Monarda sau menta indiana. Se consuma frunzele si florile in salate, limonade, ceaiuri sau alte preparate.

Florile de hibiscus de toate culorile, inclusiv cel urias, pot fi consumate in salate, limonade, ceaiuri sau diverse preparate.

Urzica moarta, atat de comuna in varianta cu flori albe, galbene si roz. Toate pot fi consumate in stare cruda si aici ma refer la frunze si flori, iar plantele mai mature pot fi gatite precum spanacul sau urzicile obisnuite.

Mugurii de brad culesi cu masura, in asa fel incat sa-i lasam si copacul sa se dezvolte, pot fi consumati cruzi in salate sau alte preparate. Au un gust acrisor care aduce putin de lamaie. Stiu ca se fac siropuri din ei, insa cruzi sunt bogati in vitamina C si multe minerale pretioase.

Dalia are flori si bulbi comestibili. Bulbii pot fi consumati precum cartofii iar florile se pot consuma crude.

Petalele de mac sunt un deliciu in preparate sarate sau dulci, ideal in stare cruda.

Aceste flori minunate de vara numite albastrele, care de fapt sunt de diverse culori cum ar fi roze, albe si acest mov intens. De la ele se pot consuma petalele si se pot folosi pentru decorarea salatelor, branzeturilor, deserturilor etc.

Trifoiul, o planta atat de bogata nutritional de la care folosim frunzele si florile albe sau mov.

Florile de paulownia pot fi consumate in salate, valabil si pentru frunzele tinere sau gatite in orice preparat. Din florile aromate, se pot face limonade si bauturi probiotice delicioase.

Crinul de vara, o planta invaziva de la care se consuma tot, atat de indragita de chinezi si plantata in culturi imense. Frunzele tinere pot fi adaugate in salate, bulbii care au gust de cartofi si florile pot fi consumate in salate sau limonade – toate pot fi gatite in orice preparat.

Mahonia, planta cu frunze mereu verzi sau grena toamna, are fructele ideale pentru dulceturi. Florile galbene speciale primavare, o fac sa fie o planta incantatoare, iar frunzele care nu se usuca ii dau un plus de frumusete in toate anotimpurile.

Negrilica, o planta minune pentru sanatatea noastra. Semintele sunt aur curat iar florile se pot adauga in salate sau ceaiuri.

Florile de salcam, atat de indragite de copii si adulti, sunt delicioase in salate, preparate dulci, limonade, si socate.

Frunzele si mitisorii de mesteacan, pot fi consumate in ceaiuri, insa din frunzele tinere se pot face si supe sau se pot adauga in salate.

Geranium este atat de apreciat pentru ceaiuri, insa florile pot fi consumate in salate sau preparate dulci.

Florile de dovleac, atat de folosite in bucataria gurmanda sub forma de floare umpluta cu branzeturi si prajita ulterior. Noi n-am consumat niciodata in acea varianta si nu o pot recomanda, insa le-am consumat crude in salate sau tot crude, umplute cu crema de branza de caju.

Florile de soc din care se pot face vestitele socate si dulceturi sau se pot consuma crude, iar din fructe se pot face dulceturi (atentie, fructele trebuie fierte, altfel pot fi toxice pentru sistemul digestiv).

De la limba mielului se pot folosi crude frunze tinere cu gust de castravete si florile.

Lista poate continua, fiindca sunt mii de plante pretioase, care sunt asa cum am tot spus si medicament!

Ganduri · Viata sustenabila

De ce nu-mi arat fața in videouri?

De ceva timp nu mi-am mai aratat fața in video-uri, fiindca asa am simtit. In video-ul de mai jos explic cateva motive, discut despre o parte din proiectele noastre dar si necesitatea tuturor de a ne intoarce la origini.

Voi mai face video-uri scurte pe viitor in care imi arat fața :-), asta fiindca multi din cititorii mei mi-au spus ca deja ma simt ca si cum as face parte din familie si ca le este dor sa ma vada. Va multumesc pentru aceste ganduri frumoase si ca imi sunteti alaturi!

Sa ne auzim sanatosi!

Plante comestibile · Viata sustenabila

Plante considerate buruieni pentru congelator

Anul acesta am hotarat sa ne facem rezerve la congelator din mai multe plante considerate „buruieni” din flora spontana, in mai multe etape ale anului si pe masura ce ies si pot fi consumate. Pot fi spalate, insa noi stam intr-o zona mai putin poluata si preferam sa nu le spalam daca nu au pamant pe ele, pentru a beneficia de microorganisme si bacterii prezente pe plante, necesare pentru producerea de B12.

Am fost intrebata daca nu este prea devreme pentru a le pune la congelator, insa intrebarea mea este, preferati sa cumparati din comert cine stie ce vi se pune in punga de legume, sau mai bine va puneti singuri plante netratate si mai ales cu un continut triplu de nutrienti fata de legumele obisnuite? Chiar daca vor scade din nutrienti in timp ce stau la congelator, acest amestec home-made tot va fi mai calitativ decat ce gasim in supermarket-uri, iar fibra, o parte din clorofila, minerale si vitamine tot vor fi pastratate prin congelare.

Stevia romaneasca spre exemplu, va face floare in curand si trebuie culeasa cat de repede iasa. Usturoiul verde, de la care culegem frunzele, deja a inceput sa se ingalbeneasca. Alte plante ar fi patlagina ingusta si lata, cat si bobocii celei late, care trebuie culese fiindca vor inflori iar frunzele nu vor mai fi fragede. Noi tot anul le consumam pe ultimele tipuri de frunze, chiar daca sunt mai tari ca si textura. Si urzicile la fel, devin atoase, insa fiindca am tot anul in cantitati mari, inclusiv in decembrie, tot prefer sa pun cateva rezerve sub forma de frunze congelate, uscate sau pudra. Si pot discuta pe acest subiect pana maine, insa ma limitez la video-ul de mai jos, in care va spuneam ce am pus saptamana trecuta la congelator. Acestea ar fi dupa cum urmeaza:

  • Urzici,
  • Urzica moarta cu flori rosii, albe si galbene,
  • Mult usturoi verde care s-a insamantat singur,
  • Stevie romaneasca,
  • Frunze tinere de coada soricelului,
  • Varfuri tinere de lipicioasa,
  • Loboda verde,
  • Rotunjoara,
  • Frunze de patlagina lata si ingusta, cat si boboceii lor cu gust de ciuperci.