Plante comestibile · Viata sustenabila

Plante considerate buruieni pentru congelator

Anul acesta am hotarat sa ne facem rezerve la congelator din mai multe plante considerate „buruieni” din flora spontana, in mai multe etape ale anului si pe masura ce ies si pot fi consumate. Pot fi spalate, insa noi stam intr-o zona mai putin poluata si preferam sa nu le spalam daca nu au pamant pe ele, pentru a beneficia de microorganisme si bacterii prezente pe plante, necesare pentru producerea de B12.

Am fost intrebata daca nu este prea devreme pentru a le pune la congelator, insa intrebarea mea este, preferati sa cumparati din comert cine stie ce vi se pune in punga de legume, sau mai bine va puneti singuri plante netratate si mai ales cu un continut triplu de nutrienti fata de legumele obisnuite? Chiar daca vor scade din nutrienti in timp ce stau la congelator, acest amestec home-made tot va fi mai calitativ decat ce gasim in supermarket-uri, iar fibra, o parte din clorofila, minerale si vitamine tot vor fi pastratate prin congelare.

Stevia romaneasca spre exemplu, va face floare in curand si trebuie culeasa cat de repede iasa. Usturoiul verde, de la care culegem frunzele, deja a inceput sa se ingalbeneasca. Alte plante ar fi patlagina ingusta si lata, cat si bobocii celei late, care trebuie culese fiindca vor inflori iar frunzele nu vor mai fi fragede. Noi tot anul le consumam pe ultimele tipuri de frunze, chiar daca sunt mai tari ca si textura. Si urzicile la fel, devin atoase, insa fiindca am tot anul in cantitati mari, inclusiv in decembrie, tot prefer sa pun cateva rezerve sub forma de frunze congelate, uscate sau pudra. Si pot discuta pe acest subiect pana maine, insa ma limitez la video-ul de mai jos, in care va spuneam ce am pus saptamana trecuta la congelator. Acestea ar fi dupa cum urmeaza:

  • Urzici,
  • Urzica moarta cu flori rosii, albe si galbene,
  • Mult usturoi verde care s-a insamantat singur,
  • Stevie romaneasca,
  • Frunze tinere de coada soricelului,
  • Varfuri tinere de lipicioasa,
  • Loboda verde,
  • Rotunjoara,
  • Frunze de patlagina lata si ingusta, cat si boboceii lor cu gust de ciuperci.
Plante comestibile · Viata sustenabila

Ce putem face cu frunzele de fag?

Frunzele tinere de fag sunt peste tot in aceasta perioada, fiindca exista multi puieti de fag la sol in padurile de foioase, din care multi trebuie rariti pentru ca sa se poata dezvolta corect. Nu toti au o sansa la dezvoltare matura, de aceea este nevoie ori sa fie transplantati, ori sa fie pur si simplu rariti. Noi profitam de acest lucru si culegem cu masura frunzele tinere pentru salate si supe delicioase atat gatite cat si raw. Gustul acrisor, citrat este specific frunzelor tinere si fragede, valabil si pentru mugurii tineri de brad consumati cruzi, care au un gust si mai puternic, dar asemanator. 

Cum am spus, culegem responsabil, nu in nestire cum e romanul „educat” sa o faca, ci in asa fel incat sa lasam padurii posibilitatea sa se dezvolte, fara sa ii aducem daune. Multumim Divinitatii pentru hrana gratis si asteptam rabdatori toamna, cand jirul sau semintele fagilor, vor fi in abundenta si cand le vom culege pentru proviziile de iarna. 

Jirul sau acele seminte generoase cu gust asemanator cu migdalele sau chiar mai bun, pe langa grasimile de calitate si omega 3, contin minerale importante si necesare pentru corpul uman, dar si pentru veverite, mistreti si alte vietati ale padurii. Abundenta lor ne bucura sa le culegem cand le va veni vremea si sa le pastram la rece, fiindca la fel ca si nucile si semintele, se rancezesc foarte repede, chiar cand nu ne dam seama, si apoi devin toxice pentru sistemul digestiv. 

Intorcandu-ne la frunzele tinere, noi le consumam si din mers sau in salate, fara sa le taiem. Sunt atat de fine si fragede, ca nu necesita mestecare intensa 🙂 de aceea multi oameni din popor din zona Transilvaniei, le prefera in salate si supe, mancaruri scazute combinate cat si preparate precum spanacul sau urzicile. Personal pana sa ajung aici acum 12 ani, n-am stiut ca se consuma si ma bucur ca am putut adauga inca o planta pe lista plantelor noastre comestibile. 

Gradina bio · Viata sustenabila

Gradina fara sapare – sesiuni de plantare

Sunt tare entuziasmata de straturile noastre fara sapare si v-am facut un video ca sa vedeti cum arata si cum am inceput sa plantez cartofii. Nu am facut video si poze la fiecare soi in parte, insa va voi spune mai jos ce am mai plantat.

Asadar, cum a fost cu aceste 4 straturi pregatite cam prin octombrie anul trecut, despre care am vorbit in postarile anterioare regasite la categoria – Gradina Bio?

Peste iarba groasa de padure si cosita anterior, am adaugat un strat generos de ferigi, urzici, teci de fasole, bete de porumb, iar la final un strat marisor de fan. Din loc in loc, unde nu adaugasem destul fan, a mai iesit cate o feriga sau o iarba. Le-am rupt si le-am lasat acolo peste fan, fiindca stiti ca folosesc metoda „rupe si arunca” (chop and drop), valabila pentru orice planta considerata buruiana, dar atat de necesara ca si nutrienti pentru legume.

Stratul acesta s-a aplatizat destul de mult peste iarna si prin decembrie, cand erau noapte temperaturi si de -20 C, am platat 10 catei de usturoi ca si test, in ciuda la toate gurile care spuneau ca la o altitudine mai ridicata, usturoiul nu rezista daca il plantezi toamna sau iarna. De atunci, cand am dat la o parte fanul, deja pamantul era foarte afanat si iarba care acoperea solul atat de compact, disparuse complet, chiar era muschi format. Si legat de usturoi, acesta a rezistat sub fan foarte bine si acum in aprilie, este destul de marisor, cam 30 cm.

Iarna a trecut si am asteptat cu nerabdare primavara. Iata-ne aici, cand am inceput plantarile in a doua saptamana din aprilie si cam asa au decurs lucrurile.

Pe langa cartofi, am mai plantat si altele in straturi diferite. Pe langa randul format pe care il vedeti in video, am mai facut langa groapa centrala, doua gauri pe parti, asa, in forma de cruce. Fiindca inca nu avem gard electric, am zis ca pe marginile straturilor sa punem plante aromatice precum ceapa si usturoi – plante care alunga iepurii si caprioarele. Nu suporta aceste plante si este mai bine sa protejam culturi micute mai sensibile, cum ar fi porumbul, floarea soarelui, mazarea si alte plante cu frunze delicioase pentru animalutele padurii.

In straturile de pe parti cum am spus, am plantat ceapa egipteana si galeza, ceapa dulce (arpagic romanesc netratat, de dimensiune medie, fiindca cel mare nu face ceapa mare ci doar frunze) cat si usturoi, oregano, praz peren, cherval (chervil), roinita (stiu, e invaziva) si altele. In celelalte doua straturi din mijloc, cartofi, mazare, porumb si floarea soarelui pe partea de jos spre vest, ca nu cumva sa acopere celelalte plante si sa nu primeasca soare, langa ele sau in continuare am pus fasole, mazare, morcovi de mai multe culori, mangold de mai multe culori, sfecla rosie si cateva plante perene cum ar fi salsifiu, hasmatuchi, macris, nalba rosie si alba si altele. Din nou pentru cei care n-au urmarit postarile anterioare, de aici imi iau multe plante comestibile perene uitate. Multe nu mai sunt pe stoc, insa revin toamna si toata iarna le puteti gasi.

Pe langa aceste 4 straturi, fiindca mi-am promis ca voi incepe cu pasi mici, chiar daca am spatiu sa ma extind si sa fac mai multe straturi, am mai pregatit de asta toamna inca 4 straturi intr-un alt loc mai insorit, fiindca vreau sa verific zonele din gradina unde le va merge la plante cel mai bine. Mai jos vedeti cum le-am pregatit, de data aceasta fara paie ci doar cu cartoane la baza si plante de toate felurile pe deasupra, mai ales plante bogate in azot precum urzici, codita soricelului, coada calului, tataneasa si alte plante gasite in abundenta la noi. Asta iarna am pus doar pe aceste straturi si putina cenusa de lemn, ca sa fie stinsa de zapezi si ploi, fiindca n-am vrut sa o pun direct pe plante si sa existe pericolul de arsuri la frunze si tulpini, asa cum am auzit pe la altii. Noi oricum nu ardem plastice sau chimicale in sobe, deci a fost o cenusa curata si naturala, chiar din lemn adunat de pe proprietate, mai exact crengi cazute sau taiate de la prunii batrani, care fac dupa parerea noastra cel mai bun lemn de foc. N-am pus cenusa pe straturile destinate plantarii de cartofi, fiindca schimba pH-ul si n-am vrut sa-mi compromit din prima cultura mea mica.

In aceasta primavara pe straturile din video, ar fi trebuit sa adaug un strat generos de pamant, insa fiindca nu avem compost sau pamant disponibil undeva, am carat 2 roabe de pamant scos la suprafata de cartite. Oricum se spune ca e si cel mai bun pamant, asa ca l-am gasit intr-o zona pe proprietate si a fost perfect pentru straturile mele. Si chiar daca acestea au fost relativ inguste, tot din lipsa de pamant si timp, am pus strat de 20 cm de pamant doar pe mijloc, chiar daca multi spun ca 10 cm ar fi suficient, fiindca oricum am plantat acolo plante care nu au nevoie de prea mult pamant, cum ar fi dovlecei de vara si dovleci placintari. Dupa plantarea semintelor, am acoperit pamantul cu un strat mic de paie, pentru a pastra umiditatea, fiindca eu nu voi uda gradinile mele, si pe masura ce plantele vor creste, voi mai adauga fan si alte plante rupte de prin alte parti, bogate in azot, minerale si alti nutrienti valorosi. Dupa plantare, au fost 3 zile de ploaie buna, deci la fix a fost totul.

Din cele 4 straturi, am plantat pe parti dovlecei de vara si dovleci placintari de toamna, fiindca ei se intind foarte mult, iar intr-o alta zona total separata, napi rosii si albi, fiindca daca nu pun bariere sau sa ii plantez cat de departe, chiar daca sunt plante preistorice inalte si cu superbe flori galbene, tot sunt invazive. Vreau sa ii pot controla usor si totusi sa fie intr-o zona unde ii pot lasa se inmulteasca in voie, atat cat le permit si sa nu imi acapareze gradina de legume anuale sau chiar si cea de plante perene.

Acum am lasat totul in mana Mamei Natura si a Divinitatii, chiar daca am tendinta sa stau cu frica ca soriceii de camp imi vor manca semintele plantate, caut sa ma las in grija Lor. Daca totusi vor fi devorate, voi fi nevoita sa plantez pe viitor rasaduri mai mari. Deocamdata nu avem o sera si nici spatiu pentru a face rasadurile in micuta casuta batraneasca, insa pe viitor visez si la un asemenea spatiu. Facem totul cu pasi mici, fiindca si asa exista presiunea si dorinta de a face multe, de a reabilita locul, de a planta copaci in zonele unde au fost pasuni in trecut, total golase in prezent, de a lasa in acelasi timp natura sa se regenereze si repopuleze cu speciile alungate din cauza deforestarii si altele. Cautam sa nu ne lasam coplesiti de situatie, chiar daca simt tensiunea chiar si acum cand scriu.

Conectarea zilnica cu Natura si Divinitatea, faptul ca lucrez cu mainile goale in pamant si imi permit sa simt energia pamantului, m-au ajutat personal si in acest sens, pe partea de gestionarea de tensiuni, frici, furii si altele. Este un subiect separat, insa am simtit ca trebuie sa amintesc si acest lucru.

Va doresc mult spor si voua, celor care in urma citirii postarilor mele legate de Gradina Bio, ati facut pasi majori spre natura, cei de la oras v-ati luat o bucata de pamant si ati inceput sa va plantati mancarea voastra vie, altii v-ati mutat complet la sat sau departe de oameni, ati facut schimbari drastice fiindca si vremurile o cer, dar si fiindca ati simtit aceasta chemare. Ma bucur enorm de fiecare marturie si mesaj de la voi si va doresc inca odata multa putere si spor in toate!

Gradina bio · Plante comestibile · Viata sustenabila

15 plante comestibile de pe langa noi

Stiu ca v-am innebunit cu acest subiect, insa mi se pare fascinant sa fim inconjurati de atat de multe plante comestibile perene pe care nu le bagam in seama. Sunt plante medicament care ajuta la sanatatea generala si sunt mult mai bogate nutritional comparat cu legumele plictisitoare din viata noastra cum ar fi rosiile, ardeii, vinetele si alte 35 de plante la care ne-am limitat ca omenire in ultimii zeci de ani. Da, sunt peste 5000 de plante comestibile de care s-a dorit sa uitam, prin inventarea supermarket-urilor si prin promovarea monoculturilor. Alaturi de acest lucru si de comoditatea noastra, indiferent daca traim la oras sau sat, ne-am departat mult de origini, si am ajuns sa nu mai fim dornici sa le invatam. Am inceput incet sa ne mai destupam la minte, insa tare greu ne este sa iesim din starea noastra de confort din ultimii ani.

Intorcandu-ma la culesul plantelor, am cateva observatii importante:

  • Atunci cand vom pleca sa culegem, vom alege pentru consum doar plantele din zone nepoluate care sa fie cel putin la 3000 m distanta de o sosea.
  • Niciodata nu consumam flori si plante cumparate de la florarii sau chiar de la tarani. Multe sunt crescute si stropite cu chimicale pentru a creste rapid si pentru a rezista mai mult.
  • Ne educam inainte si verificam pe Google cum arata aceste plante, pentru a evita confuzia cu altele.
  • Consumam cantitati mici in prima faza si marim doza in timp, fiindca nu stim ce reactie va avea corpul nostru plin de metale grele. Am auzit persoane care au dureri de cap sau au stari de voma, datorita faptului ca, consumul acestor plante pentru o perioada mai lunga le-au scos chimicalele din sistem. Asta dupa analize inainte si dupa consum, alegand in acea perioada sa nu consume alte legume din comert sau superalimente pentru detox.
  • Consumam cantitati mici, fiindca nu putem fi siguri 100% pe zona de unde le-am cules, fiindca nu se stie ce chimicale sunt in sol. Daca este dintr-o zona de munte cu altitudine mai mare, mai rar panza freatica este poluata dar nici acolo nu se stie cu adevarat ce se intampla. Oricum chimicalele coboara pe pamant si din aer, deci se recomanda mereu precautia.
  • Cand le recoltam indiferent din ce zona, chiar si din propria gradina, trebuie culese responsabil, adica sa lasam cel putin 10% din plante in urma, „de prasila”. Nu trebuie sa distrugem complet specia, trebuie sa lasam in urma plante care se pot inmulti la randul lor.

Sa incepem cu cateva si nu cred ca voi putea in doar o postare sa le enumar pe toate. Voi mai posta si alte articole cu tema asta. Cu siguranta mai am multe de invatat despre fiecare, insa prefer sa merg la sigur si sa va spun cat stiu eu la acest punct despre acea planta, in loc sa fac presupuneri. La randul meu am invatat de la altii care le consuma de ani de zile, iar dupa un an sau mai mult de consum, pot sa spun ca niciodata nu ne-au creat stari sau senzatii ciudate la nivel digestiv. Am tinut mereu cont de sfaturile de mai sus, preluate de la specialisti in domeniu, din carti si cursurile pe care le-am facut si, va indrum si pe voi sa faceti la fel. Informati-va, studiati bine subiectul si consumati plante doar dupa ce sunteti siguri ca le-ati identificat corect.

  1. Primule – frunzele tinere si florile se consuma in salate tot anul.

2. Salata de padure sau untisorul (Ranunculus ficaria) – frunzele si florile se pot consuma proaspete sau gatite. Da, si florile in stare cruda se pot adauga in salate sau la preparate dulci. Personal am o problema cu mancatul florilor intregi, deci doar petalele le folosesc de la toate plantele comestibile. Din frunze se pot face si supe delicioase sau ceaiuri medicinale.

3. Evening primrose sau luminita noptii, o planta perena care poate fi consumata in intregime tot anul. Suna ciudat, insa si asta iarna scoteam radacinile lor din pamant, care sunt precum patrunjelul si pe care le fierbeam ca pe cartofi si le adaugam in preparate diverse. Planta sta toata iarna in pamant si se pot vedea frunzele, precum in imaginile de mai jos. Primavara si vara, frunzele tinere si florile se pot consuma crude sau gatite. Petalele le adaugam in salate si limonade, cat si alte bauturi de vara.

4. Magnolia alba si mov, de la care se pot consuma doar florile in stare cruda, murate sau gatite. Se pot face limonade si bauturi enzimatice.

5. Forsythia sau florile de aur, pot fi consumate crude in salate sau in limonade, inghetate, bauturi enzimatice, deserturi etc.

6. Lalelele – se consuma doar petalele de la cele rosii, atat in stare cruda cat si gatite.

7. Toporasii – florile si frunzele tinere se pot consuma in salate si diverse preparate. Se pot face tincturi sau alte minunatii din flori.

8. Florile copacilor fructiferi acestea pot fi folosite in salate, ceaiuri sau pentru infrumusetarea altor preparate.

9. Leurda – intreaga planta poate fi consumata in stare proaspata si unele parti murate. Frunzele, florile si bulbul se pot consuma crude. Personal chiar daca este un camp intreg de leurda, nu scot niciodata bulbii fiindca mi se par pretiosi de lasat in pamant pentru culturile viitoare. Am transplantat, dar nu am consumat bulbii. La final dupa ce au trecut florile, fac un soi de seminte care seamana cu caperele si pot fi murate precum acestea.

10. Papadia – toata planta este considerata comestibila si in categoria plantelor minune. Poate fi consumata indiferent de anotimp in toate stadiile. Bobocii se pot mura, frunzele tinere mai putin amare se pot consuma primavara dar si cele mai mature tot restul anului, florile se pot consuma in salate sau se poate face sirop din ele, iar din radacina se face cafea sau se gateste in cantitati mici, ca orice legume radacinoasa, in combinatie cu alte legume.

11. Paralute, nasturasi sau banuti (Bellis perennis)- frunzele si florile primaveratice pitice prezente peste tot, mai ales in Ardeal, pot fi consumate crude in salate.

12. Liliacul de orice culoare – este folosit pentru limonade, siropuri si florile se pot presara in salate.

13. Florile de caprifoi (Lonicera caprifolium) – florile pot fi consumate in cantitati mici in bauturi fermentate, in limonade si ceaiuri.

14. Florile de bujor de gradina pot fi consumate in stare cruda in limonade, bauturi probiotice, deserturi si salate. Nu am folosit si cules niciodata bujor de campie, fiind si protejat de lege, dar si fiindca nu cred ca este comestibil. Florile lor grena inchis, au alt miros, alta textura.

15. Macesul – florile de maces pot fi folosite crude in salate dar si la ceaiuri, bauturi probiotice si enzimatice, limonade si preparate. Nu culegeti tot, ca sa aveti si macese la toamna.

Daca va plac pozele facute la noi in gradina de Raoul, puteti descarca si voi poze gratis la diverse marimi sau doar puteti viziona si alte poze facute de el. Aici este profilul lui.

Gradina bio · Plante comestibile · Viata sustenabila

Urzica – o planta pentru consumul zilnic

Despre urzica de la care se consuma tot, s-a scris asa de mult, ca deja nu are rost sa fac un articol lung pe acest subiect. Este bogata intr-un lung sir de minerale si vitamine, recunoscuta pentru regenerarea si purificarea sangelui cat si alte beneficii pe care le aduce sanatatii. Este o planta atat de comuna, incat mai toata lumea cauta sa se scape de ea, chiar o considera invaziva, distructiva. Chiar daca este o planta de care greu te scapi, fiecare gradina trebuie sa aiba o zona in care sa existe urzici, tinute sub control si pe care sa le consumam tot anul. Multi spun ca doar varfurile tinere se pot consuma, altii spun ca si semintele sa le consumam.

Noi cautam sa o folosim si sa o consumam tot anul, fiindca este o planta minune pe care trebuie sa o folosim cat putem de mult. Cum o folosim noi?

  • Cand iese prima data dar si in timpul anului, se poate consuma cruda in salate. Nu pisca, insa pe masura ce creste, daca se intoarce frunza invers, se poate taia si folosi pentru salate.
  • Sub forma de mancarica traditionala de urzici,
  • Toata planta sub forma de ceaiuri tot anul, radacina cu masura.
  • Cu ceaiul obtinut se hraneste si regenereaza radacina parului cat si firul de par, si este folosit de cei care au probleme cu caderea parului.
  • Frunzele se usuca in deshidratorul solar sau cel electric si se transforma in pudra. Iarna se poate folosi in mancare, smoothies, salate de vlastari si altele,
  • Semintele se consuma cu masura in salate, smoothies si supe,
  • Planta intreaga, rupta, se adauga la baza legumelor, arbustilor si copacilor fructiferi, pentru imbunatatirea solului si pentru un aport de azot si minerale pretioase.
  • Se pot face decocturi din urzici, care ajuta la inlaturarea daunatorilor cat si la hranirea plantelor.
  • Culegem planta in mod special cu mainile goale pentru efectul lor terapeutic si o masam in zonele unde exista probleme cu incheieturile sau febra musculara, chiar daca arde intens pentru cateva ore. Se spune ca piscaturile acelea dar si sucul plantei, sunt pe langa toate, benefice local si pentru mai toate durerile reumatice.

La casuta noastra de la tara, avem zone unde creste tot anul. Am observat-o chiar si pana in decembrie si ne-am bucurat ca era proaspata si de un verde intens. Aici este o mica captura recenta si acesta e doar inceputul culturii pentru acest an.

Mai jos va dau una dintre retetele noastre preferate cu urzici proaspete. Stiu ca suntem invatati sa o gatim, insa se poate consuma si proaspata cand este tanara. Nu am o poza la salata, fiindca s-a oxidat foarte rapid si nu avea un aspect interesant 🙂

Salata de urzici cu napi (2 portii)

  • 2 maini bune de urzici proaspete
  • 3 napi mari, carnosi
  • ½ cana migdale si caju copt in cuptor
  • Dressing: 2-3 linguri caju, apa cat cuprinde pentru ca sosul sa fie lichid, 2-3 catei de usturoi si 2-3 rosii uscate in ulei.

Urzicile se toaca marunt, napii se dau pe razatoare si dressingul se pregateste in blender. Se amesteca toate si se consuma imediat, fiindca se oxideaza repede. Pentru a prevenii oxidarea, se adauga din prima peste napii razuiti zeama de la jumatate de lamaie.

In timp ce scriam postarea, am primit un email si cu acest articol plin de informatii despre aceasta planta. Ce sa mai, urzica este o planta extraordinara de care trebuie sa profitam din plin si fara rezerve, fiindca ne poate fi de mare folos!