Gradina bio · Viata sustenabila

Gradina fara sapare – sesiuni de plantare

Sunt tare entuziasmata de straturile noastre fara sapare si v-am facut un video ca sa vedeti cum arata si cum am inceput sa plantez cartofii. Nu am facut video si poze la fiecare soi in parte, insa va voi spune mai jos ce am mai plantat.

Asadar, cum a fost cu aceste 4 straturi pregatite cam prin octombrie anul trecut, despre care am vorbit in postarile anterioare regasite la categoria – Gradina Bio?

Peste iarba groasa de padure si cosita anterior, am adaugat un strat generos de ferigi, urzici, teci de fasole, bete de porumb, iar la final un strat marisor de fan. Din loc in loc, unde nu adaugasem destul fan, a mai iesit cate o feriga sau o iarba. Le-am rupt si le-am lasat acolo peste fan, fiindca stiti ca folosesc metoda „rupe si arunca” (chop and drop), valabila pentru orice planta considerata buruiana, dar atat de necesara ca si nutrienti pentru legume.

Stratul acesta s-a aplatizat destul de mult peste iarna si prin decembrie, cand erau noapte temperaturi si de -20 C, am platat 10 catei de usturoi ca si test, in ciuda la toate gurile care spuneau ca la o altitudine mai ridicata, usturoiul nu rezista daca il plantezi toamna sau iarna. De atunci, cand am dat la o parte fanul, deja pamantul era foarte afanat si iarba care acoperea solul atat de compact, disparuse complet, chiar era muschi format. Si legat de usturoi, acesta a rezistat sub fan foarte bine si acum in aprilie, este destul de marisor, cam 30 cm.

Iarna a trecut si am asteptat cu nerabdare primavara. Iata-ne aici, cand am inceput plantarile in a doua saptamana din aprilie si cam asa au decurs lucrurile.

Pe langa cartofi, am mai plantat si altele in straturi diferite. Pe langa randul format pe care il vedeti in video, am mai facut langa groapa centrala, doua gauri pe parti, asa, in forma de cruce. Fiindca inca nu avem gard electric, am zis ca pe marginile straturilor sa punem plante aromatice precum ceapa si usturoi – plante care alunga iepurii si caprioarele. Nu suporta aceste plante si este mai bine sa protejam culturi micute mai sensibile, cum ar fi porumbul, floarea soarelui, mazarea si alte plante cu frunze delicioase pentru animalutele padurii.

In straturile de pe parti cum am spus, am plantat ceapa egipteana si galeza, ceapa dulce (arpagic romanesc netratat, de dimensiune medie, fiindca cel mare nu face ceapa mare ci doar frunze) cat si usturoi, oregano, praz peren, cherval (chervil), roinita (stiu, e invaziva) si altele. In celelalte doua straturi din mijloc, cartofi, mazare, porumb si floarea soarelui pe partea de jos spre vest, ca nu cumva sa acopere celelalte plante si sa nu primeasca soare, langa ele sau in continuare am pus fasole, mazare, morcovi de mai multe culori, mangold de mai multe culori, sfecla rosie si cateva plante perene cum ar fi salsifiu, hasmatuchi, macris, nalba rosie si alba si altele. Din nou pentru cei care n-au urmarit postarile anterioare, de aici imi iau multe plante comestibile perene uitate. Multe nu mai sunt pe stoc, insa revin toamna si toata iarna le puteti gasi.

Pe langa aceste 4 straturi, fiindca mi-am promis ca voi incepe cu pasi mici, chiar daca am spatiu sa ma extind si sa fac mai multe straturi, am mai pregatit de asta toamna inca 4 straturi intr-un alt loc mai insorit, fiindca vreau sa verific zonele din gradina unde le va merge la plante cel mai bine. Mai jos vedeti cum le-am pregatit, de data aceasta fara paie ci doar cu cartoane la baza si plante de toate felurile pe deasupra, mai ales plante bogate in azot precum urzici, codita soricelului, coada calului, tataneasa si alte plante gasite in abundenta la noi. Asta iarna am pus doar pe aceste straturi si putina cenusa de lemn, ca sa fie stinsa de zapezi si ploi, fiindca n-am vrut sa o pun direct pe plante si sa existe pericolul de arsuri la frunze si tulpini, asa cum am auzit pe la altii. Noi oricum nu ardem plastice sau chimicale in sobe, deci a fost o cenusa curata si naturala, chiar din lemn adunat de pe proprietate, mai exact crengi cazute sau taiate de la prunii batrani, care fac dupa parerea noastra cel mai bun lemn de foc. N-am pus cenusa pe straturile destinate plantarii de cartofi, fiindca schimba pH-ul si n-am vrut sa-mi compromit din prima cultura mea mica.

In aceasta primavara pe straturile din video, ar fi trebuit sa adaug un strat generos de pamant, insa fiindca nu avem compost sau pamant disponibil undeva, am carat 2 roabe de pamant scos la suprafata de cartite. Oricum se spune ca e si cel mai bun pamant, asa ca l-am gasit intr-o zona pe proprietate si a fost perfect pentru straturile mele. Si chiar daca acestea au fost relativ inguste, tot din lipsa de pamant si timp, am pus strat de 20 cm de pamant doar pe mijloc, chiar daca multi spun ca 10 cm ar fi suficient, fiindca oricum am plantat acolo plante care nu au nevoie de prea mult pamant, cum ar fi dovlecei de vara si dovleci placintari. Dupa plantarea semintelor, am acoperit pamantul cu un strat mic de paie, pentru a pastra umiditatea, fiindca eu nu voi uda gradinile mele, si pe masura ce plantele vor creste, voi mai adauga fan si alte plante rupte de prin alte parti, bogate in azot, minerale si alti nutrienti valorosi. Dupa plantare, au fost 3 zile de ploaie buna, deci la fix a fost totul.

Din cele 4 straturi, am plantat pe parti dovlecei de vara si dovleci placintari de toamna, fiindca ei se intind foarte mult, iar intr-o alta zona total separata, napi rosii si albi, fiindca daca nu pun bariere sau sa ii plantez cat de departe, chiar daca sunt plante preistorice inalte si cu superbe flori galbene, tot sunt invazive. Vreau sa ii pot controla usor si totusi sa fie intr-o zona unde ii pot lasa se inmulteasca in voie, atat cat le permit si sa nu imi acapareze gradina de legume anuale sau chiar si cea de plante perene.

Acum am lasat totul in mana Mamei Natura si a Divinitatii, chiar daca am tendinta sa stau cu frica ca soriceii de camp imi vor manca semintele plantate, caut sa ma las in grija Lor. Daca totusi vor fi devorate, voi fi nevoita sa plantez pe viitor rasaduri mai mari. Deocamdata nu avem o sera si nici spatiu pentru a face rasadurile in micuta casuta batraneasca, insa pe viitor visez si la un asemenea spatiu. Facem totul cu pasi mici, fiindca si asa exista presiunea si dorinta de a face multe, de a reabilita locul, de a planta copaci in zonele unde au fost pasuni in trecut, total golase in prezent, de a lasa in acelasi timp natura sa se regenereze si repopuleze cu speciile alungate din cauza deforestarii si altele. Cautam sa nu ne lasam coplesiti de situatie, chiar daca simt tensiunea chiar si acum cand scriu.

Conectarea zilnica cu Natura si Divinitatea, faptul ca lucrez cu mainile goale in pamant si imi permit sa simt energia pamantului, m-au ajutat personal si in acest sens, pe partea de gestionarea de tensiuni, frici, furii si altele. Este un subiect separat, insa am simtit ca trebuie sa amintesc si acest lucru.

Va doresc mult spor si voua, celor care in urma citirii postarilor mele legate de Gradina Bio, ati facut pasi majori spre natura, cei de la oras v-ati luat o bucata de pamant si ati inceput sa va plantati mancarea voastra vie, altii v-ati mutat complet la sat sau departe de oameni, ati facut schimbari drastice fiindca si vremurile o cer, dar si fiindca ati simtit aceasta chemare. Ma bucur enorm de fiecare marturie si mesaj de la voi si va doresc inca odata multa putere si spor in toate!

Gradina bio

Gradina mea, trucuri invatate din intamplare

Chiar daca am crescut la oras, in copilarie am avut bucuria sa am o gradina mare, frumoasa si mereu plina de rod pentru intreaga familie. Asta datorita bunicilor mei de aur, care pe langa pasiunea lor pentru gradina si cresterea florilor se ingrijeau intotdeauna si de hranirea sufletului, a spiritului si a intelectului.

Intotdeauna au stiut cum sa mentina frumusetea gradinii noastre, traditie urmata de mama si de mine. Personal, chiar daca iubesc gradinaritul am enorm de multe de invatat si chiar stiu foarte putin, comparat cu tot bagajul lor de cunostinte adunat din carti si dobandit de la oameni cu experienta.

Pe zi ce trece realizez tot mai mult ca natura este totul pentru mine fiindca doar in ea gasesc un echilibru si o perfectiune care ma lasa fara cuvinte. Chiar daca iubesc natura atat de mult, ocupatia zilnica nu imi lasa intotdeauna suficient timp pentru a ma reintoarce atat cat imi doresc catre ea. Totusi in ultimii ani m-am straduit sa am o gradinita de legume si foarte multe flori, care nu necesitau multa ingrijire si apa, asta fiindca eram mereu pe drumuri.

Intotdeauna ne-a placuta abundenta si frumusetea gradinilor englezesti si la acest punct gradina noastra este ca un mini parc mai mult decat o gradina de legume, cu alei serpuite si rondele de flori si legume imprejmuite de pietre de rau, multi pomi fructiferi si spre bucuria lui Sophie, foarte multe fructe de padure de la coacaze albe, rosii, negre si pana la capsuni, agrise, zmeura, afine si soc.

Pe langa acestea, intotdeauna am avut multe plante aromatice pe care le folosim la mancare si in anotimpul rece la ceaiuri. In gradina noastra puteti gasi salvie, menta de 3 feluri, roinita, lamaita, rozmarin, busuioc rosu si alb, dar si multe plante salbatice precum coada calului, codita soricelului, galbenele, albastrele, toporasi, urzici de camp, salata de padure, leura, papadie, tataneasa, fragi si zmeura de padure de la care folosim atat frunzele cat si fructele, aronia (scorut negru), catina de gard (goji), napi albi si rosii, stir, nalba, iarba grasa sau purslane etc. Insa la noi nu veti gasi mereu ardei, rosii, vinete si alte plante mai sensibile care necesita ingrijire maxima.

Intotdeauna am avut ceapa, usturoi, patrunjel, telina, cimbru, busuioc cat si multe plante cu frunze verzi pentru sucuri. Nu am vrut sa depind de piata sau supermarket si am preferat sa plantez cat mai multe soiuri nepretentioase cum ar fi mangold sau sflecla elvetiana colorata si verde, kale de 3-5 feluri, broccoli si conopida, varza rosie si alba, gulii albe si rosii, spanac perenial, trifoi rosu si alb, lucerna, grau, sfecla rosie si sfecla furajera, mustar si alte plante verzi pe care nici nu le stiu cum se numesc in romaneste.

V-as povesti mai mult, insa scopul acestui articol este sa va povestesc putin despre experienta noastra cu cateva plante si pomi fructiferi. Asa cum stiti, timpul nu mi-a permis intotdeauna sa ma ocup atat cat mi-as dori de gradina si de multe ori din intamplare sau din greseli am descoperit multe lucruri pretioase care ne-au fost de folos dupa aceea.

1. Ceapa verde si usturoiul

De 3 ani de zile nu le-am mai scos din pamant si indiferent daca e sub 25°C grade afara, noi avem ceapa verde in special, iar primavara si toata vara, avem ceapa verde continuu. Secretul a fost odata sa nu le scot din pamant si al doilea, daca avem nevoie sa rupem doar frunzele mature si sa lasam 1-2 frunze mici in mijloc. In felul acesta ceapa si usturoiul au facut continuu frunze proaspete pentru noi.

2. Primul rod la copacii fructiferi

Am invatat ca nici un copac fructifer tanar cu mult rod, nu trebuie lasat sa „isi dea toata puterea” pentru a coace toate acele fructe. A fost o experienta dureroasa in sensul ca am pierdut un cais foarte pretios, pe care l-am asteptat 4 ani sa creasca frumos. Fiindca nu am stiut, in primul an de rod i-am lasat toate fructele pe ramuri in loc sa le raresc. Am fost foarte uimiti de cat de multe fructe a facut, era caisa langa caisa. Asa cum mi s-a spus mai tarziu de un horticultor cu experienta, copacul si-a consumat toata energia pentru a ajuta acele fructe sa creasca. A mai trait pana toamna si dupa aceea s-a uscat lent. Mi-a parut enorm de rau dupa el, insa nu mai avea nici o sansa.

3. Plante pentru frunze lasate in pamant 1 an si 5 luni

Am lasat in pamant timp de mai bine de un an plantele de kale, varza rosie si alba, broccoli, sfecla rosie si furajera, mangold. Ce s-a intamplat cu ele? Au rezistat perfect peste iarna, chiar si la sub 27°C. Am avut mereu frunze verzi si dupa un an, aproximativ in luna mai sau iunie au facut flori si seminte, ele continuand sa aiba frunze pentru suc. Intr-adevar pe la mijlocul lunii iunie deja incepeau sa se usuce, dar asta dupa 1 an si 4-5 luni. Intotdeauna cand s-a dezghetat pamantul am rasadit alte seminte din fiecare, ca sa ma asigur ca voi avea rasaduri mari in mai sau mai repede pentru a ne pregati din nou plante puternice pentru iarna.

4. Patrunjel verde timp de 2 ani

Am invatat sa cumpar seminte de la batranele sau de la tarani in loc sa cumpar seminte ambalate, destul de scumpe pentru cateva seminte si pe deasupra si sensibile. Semintele adunate de oameni sunt cele mai pretioase, de la plante puternice. In fiecare primavara cumpar 90% din seminte de la ei si rezultatul a fost intotdeauna pe masura. Patrunjelul spre exemplu l-am luat de la o batranica acum 2 ani. L-am pus in pamant si acum dupa 2 ani, inca este verde si foarte viguros. Peste iarna a pierit o parte din el, insa tot am avut un cerc mare plin de frunze mici si pline de viata. In fiecare primavara am curatat frunzele topite de ger cat si buruienile care erau printre el. Culmea e ca acest cerc cu patrunjel se afla la o umbra intensa si saracul tot verde a fost si a ramas.

5. Legumele sensibile le-am plantat langa plante aromatice

Legumele mai sensibile le-am plantat intotdeauna alaturi de plante aromatice. Spre exemplu, anii trecuti si anul acesta am plantat vreo 15 cuiburi de rosii. Alaturi de ele am menta, galbenele, busuioc, cimbru si din spusele celor cu experienta, plantele care atrag daunatorii sunt ferite in felul acesta de ei.

6. Rosii iesite din seminte aruncate la intamplare

Daca tot suntem la capitolul rosii, am sa va povestesc ce s-a intamplat intr-un an. Am uscat toamna aproximativ 70 kg de rosii delicioase, mari si foarte zemoase. Toata zeama cu sute de seminte, cred ca din instinct am aruncat-o in straturi. Urmatorul an a fost anul rosiilor, adica toata gradina era plina de rosii. Plina este un cuvant bland, fiindca erau efectiv cate 30 de rasaduri de rosii la un loc si asa erau in toata gradina din loc in loc. O nebunie superba de rosii pe care le-am impartit la prieteni si le-am lasat si la noi. Am avut atat de multe rosii ca de abia am putut sa le facem fata.

Gradina bio

In gradina Adrianei

Oameni buni, cu mic cu mare, adunati-va si vedeti minunatia de gradina a Adrianei! Ia uitati ce vinete, ardei, dovlecei, rosioare, ardei si alte bunatati si-a plantat! Daca deja a inceput sa-si adune recolta, imaginati-va ce nebunie va mai fi prin iulie, august… Felicitari draga noastra, si asteptam poze cu recolta bogata!

Adriana m-a rugat sa precizez ca a avut un ajutor de nadejde, vecina ei draga careia ii multumeste din tot sufletul.

Oricine care are un coltisor de rai numit gradina, poate sa-mi trimita poze care vor fi postate aici, la sectiunea Gradina Bio. Sfaturi de gradinarit si orice este legat de frumusetea si bunastarea unei gradini bio, sunt primite cu toata bucuria si vor fi apreciate de toti cititorii.