Importanta electrolitilor

Oamenii de stiinta au descoperit cu zeci de ani in urma ca, trupul uman produce energie care poate fi masurata foarte usor. In pozitia de repaus, corpul uman este ca un circuit electric in serie care produce in jur de 100 W. Cand exersam, electricitatea produsa poate ajunge la 300-400W, chiar si pana la 2.000W la punctele de varf. Aceasta energie apare sub forma de caldura, generata de miscarea mecanica a muschilor si nervilor, fiind o energie mica, comparat cu energia pe care o consuma pentru diverse functii, spun cei de la E.ON Innovation, Freudenberg Sealing Technologies, Stanford University si multi alti cercetatori japonezi pasionati de acest subiect.

Sistemul nervos, inima, muschii, digestia, echilibrul pH-ului, hidratarea, productia energiei mitocondriale – toate folosesc semnale si stimuli electrici, pentru a mentine o conectare optima intre tesuturi si organe si pentru a procesa informatia detectata prin toate simturile de catre receptori.

Stiu, suna totul ca un circuit si suntem ca un computer. Doar daca ar fi sa analizam sistemul nervos somatic, acesta este format din fibre aferente, care duc informațiile de la surse externe spre sistemul nervos central si fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la sistemul nervos central la muschi.

Electrolitii sunt niste minerale conductoare, consumati foarte mult in toate procesele din corp. Din cauza acestui consum permanent, valorile acestora se pot schimba de la ora la ora, in functie de conditiile la care este supus corpul. Un medic spunea ca la fiecare ora, doze mari de electroliti sunt consumati si mereu trebuie sa suplimentam pentru o hidratare optima. Ce inseamna asta, ca de la momentul cand ne-am trezit, timp de 12h trebuie sa bem un pahar de apa/ora cu electroliti.

Chiar si un gand stresant consuma o cantitate mare de electroliti. Cand complexul de electroliti introdusi in corp e mare, energia circula asa cum trebuie si ne simtim bine, iar cand acestia sunt slabi, energia scade si la propriu si la figurat.

Pentru ca toate aceste mecanisme din corp sa functioneze optim, corpul uman are nevoie de combustibil de calitate si in special de un complex de electroliti. Fara prezenta electrolitilor in apa noastra, hidratarea optima a tesuturilor nu se intampla. Apa trece prin organism, fara ca sa primim hidratare optima la nivel celular. Electrolitii sunt un transportator al apei si oxigenului la celulele in nevoie si fara ei, trecem prin viata total deshidratati.

Care sunt marii consumatori de minerale din viata noastra zilnica?

Stresul este cel mai mare consumator de minerale complexe.
Zaharul, chiar si natural, inghite electrolitii dintr-o rasuflare,
Cand facem exercitii fizice intense, pierdem prin transpiratie multi electroliti si cel mai mult magneziul,
Consumul de cafea, tutun, alcool,
Consumul de gratare,
Curele cu antibioticele, anticonceptionalele, anti-inflamatoarele etc.
Si lista ar putea continua.

Ce rol au electrolitii?

Mineralele nu sunt doar nutrienti, sunt conductori electrici care creaza scanteia care conduce tot, de la digestie la detox.
Electrolitii sunt transportatorul apei la celulele în nevoie.
Electrolitii transporta oxigenul la celule.
Fara ei ne simtim obositi.
Fără electroliti hidratarea nu se intampla.
Fara electroliti corpul nu poate asimila nutrientii.
Au rolul de a regla pH-ul corpului, de a facilita semnalele nervoase si contractiile musculare, incluzand bataile inimii, in timp ce duc nutrientii la celulele in nevoie si imping toxinele de la nivel celular.

Ce functii au electrolitii?

Sodiu + Potasiu: Sunt combustibilul ideal pentru pompa care pastreaza incarcatura trimisa la nivel de membrana si epiderma, mentinand celulele in parametrii optimi.
Sodiul: Se ocupa de mentinerea unui flux de fluide normal in tot corpul, in special in jurul celulelor. Are un rol important in absorbtia de nutrienti la nivel digestiv, contractiile musculare, functii cognitive si transmiterea impulsurilor nervoase.
Potasiul: Este esential pentru echilibrul celulelor, al inimii, pastrand tensiunea arteriala in echilbru si este resposabil pentru functionarea normala a muschilor.
Magneziul: Are un rol esential in producerea de energie din intreg corpul, fiind folosit la peste 300 reactii biochimice. Activeaza moleculele noastre responsabile cu energia si ajuta la controlul si repartizarea calciului din corp. Sustine sanatatea inimii, muschilor si a nervilor si ajuta la reglarea zaharului din sange.
Clorul: Regleaza nivelul de fluide din corp si mentine un volum optim de sange in corp.
Fosfatul: Lucreaza impreuna cu calciul la sanatatea oaselor si dintilor.
Bicarbonatul: Ajuta la echilibrarea pH-ului si impinge dioxidul de carbon din sange.
Calciul: Vital pentru semnalele trimise la nervi, insa in exces, produce probleme. Calciu intracelular care nu are ca si transportar magneziul si K2, poate colapsa transferul de energie si cauzeaza calcifierea in artere.
Zincul, Cuprul, Borul, Siliciul: Influeteaza transportarea enzimelor la organe si mentine membrana celulelor intacta.

Nota: Suplimentarea cu fier si calciu scade voltajul corpului, mai ales atunci cand nu se echilibreaza cu magneziu si cupru.

Ce influenteaza nivelul de electroliti si ce reactii avem cand nu exista echilibru de electroliti in corp?

Nivelul de activitate, varsta, climatul si altitudinea sunt factori care determina nivelul necesar de electroliti de care corpul are nevoie. Aceasta nevoie a corpului retineti ca se schimba de la ora la ora si poate fi influentata de orice impediment amintit mai sus care inghite electrolitii.: nivelul de stres, cantitatea de zahar consumata, consumul de cafea, tutun, alcool, gratare, antibioticele, anticonceptionalele, anti-inflamatoarele etc.
Spasmele musculare, carceii, slabirea muschilor sunt doar cateva dintre semnalele corpului care ne indica ca avem nevoie de electroliti mai multi.
Palpitatii dese sau mai rare,
Starea de slabiciune,
Stari de confuzie si ceata mentala,
Amorteli si senzatii de furnicaturi la membre,
Constipatia cronica,
Cei care au rezistenta la insulina, diabet, au mereu dezechilibru major de electroliti.

Electrolitii sunt esentiali pentru hidratare, o tensiune arteriala echilibrata, pentru functionarea celulara si este nevoie sa fie folositi si mai intens cand se face exercitii fizice sau activitati intense, sau daca a fost un episod de diaree, voma si alte cazuri cand trebuie sa sustinem corpul pentru a se reface.

Cele mai bune surse de electroliti

Asa cum am scris mai sus, electrolitii se consuma mai rapid decat realizam, adica sunt inghititi din ora in ora de diverse reactii ale corpului, cum ar fi cele de mai jos cat si multe altele. Intr-un cuvant, corpul nostru este intr-o disperata sete de electroliti complecsi, de aceea este nevoie continuu sa suplimentam.

Clar ca fructele si legumele naturale, in special frunzele verzi, toate consumate la o ora dupa ce au fost culese, sunt surse optime de electroliti si vitamine. Daca faceti sucuri prin presare la rece din ele, se mai pierd prin oxidare si alti nutrienti pretiosi si trebuie consumate imediat dupa stoarcere. Iar despre cruditatile care sunt consumate dupa mai multe ore bune dupa ce au fost culese, acestea contin cantitati minime de nutrienti care in mare parte sunt oxidati. Daca sunt si chimicizate, nu contin mai nimic, ci doar fibra. Iar daca sunt gatite, la fel, mai ramanem cu cantitati neinsemnate, de obicei cu structura chimica alterata si care nu mai sunt recunoscute de corp ca si nutrienti. Mancarea in general este doar pentru confort si poate pentru un aport de fibre.

AICI este varianta de electroliti sub forma lichida, fara gust si miros, pe care noi o folosim zilnic. Este o varianta concentrata, echivalentul la 40.000 volti. Noi adaugam cam 30-40 de picaturi intr-un recipient de sticla de 3 litri din care bem in timpul zilei si cand se consuma, il reumplem si adaugam la fel acelasi numar de picaturi. Noi preferam sa suplimentam cu aceasta varianta, pe langa cele de mai jos, care nu sunt obligatorii daca folositi aceasta varianta concentrata. Daca acesta nu este pe stoc, AICI sau AICI gasiti alte variante.
Acidul fulvic este unul dintre cele mai puternice variante de electroliti din natura insa trebuie luate doze mari.
Sucurile verzi presate la rece, facute din frunze si radacinoase culese imediat si consumate foarte rapid, imediat dupa stoarcere.
Sarea de ocna, fara iod si fara ferocianura de potasiu (verificati ca mai toata sarea de muraturi o are in compozitie, fiind un puternic antiaglomerator). Doar sarea romaneasca de ocna contine peste 90 de minerale anorganice, mult mai puternica ca orice sare care exista pe piata. Se foloseste un bob mai mare de sare intr-un litru de apa filtrata. Daca apa nu este filtrata optim, electrolitii vor fi inghititi de chimicalele prezente in apa. Noi asa cum am zis, folosim si varianta asta dar si electrolitii concentrati de mai sus, fiindca doar apa cu sare nu este suficienta.
Plasma de Quinton hypertonica, insa ar trebui sa beti cel putin 3-5 fiole pe zi sau mai mult, ca sa acoperiti necesarul de electroliti care se consuma de la ora la ora. Acestea se pot pune tot in apa de baut, sau se pot bea direct daca le tolerati gustul.

Referinte si studii:

Electrolytes. National Library of Medicine
Buffington MA, Abreo K. Hyponatremia: A Review. J Intensive Care Med. 2016 May;31(4):223-36. [PubMed]
Ambati R, Kho LK, Prentice D, Thompson A. Osmotic demyelination syndrome: novel risk factors and proposed pathophysiology. Intern Med J. 2023 Jul;53(7):1154-1162. [PubMed]
Fregley, M.J. 1984. Sodium and potassium. Pp. 439–458 in Nutrition Reviews’ Present Knowledge in Nutrition, 5th ed. The Nutrition Foundation. Washington, D.C.
AAP (American Academy of Pediatrics). 1981. Sodium intake of infants in the United States. Pediatrics 68: 444–445. [PubMed]
AAP (American Academy of Pediatrics). 1985. Pediatric Nutrition Handbook, 2nd Ed. American Academy of Pediatrics, Elk Grove Village, Ill.
Abraham, S., and M.D. Carroll. 1981. Fats, Cholesterol and Sodium Intake in the Diet of Persons 1–74 Years: United States. Advance Data No. 54. U.S. Department of Health, Education, and Welfare, Washington, D.C.
Buskirk, E.R., and J. Mendez. 1967. Nutrition, environment and work performance with special reference to altitude. Fed. Proc. 26: 1760–1767. [PubMed]
Coatney, G.R., O. Nickelson, R.W. Burgess, M.D. Young, and C.I. Pirkle. 1958. Chloroquin or pyrimethamine in salt as a suppressive against sporozoite-induced vivax malaria (Chesson strain). Bull. W.H.O. 19: 56–67. [PMC free article] [PubMed]
Mitchel, J. H., Wildenthal, K., & Johnson Jr., R. L. (1972). The effects of acid-base disturbances on cardiovascular and pulmonary function. Kidney International, 1, 375-389.
WakeMed Pathology Laboratories. (2016). Critical values.
Forciea, B. (2017, May 10). Acid-base balance: Bicarbonate ion buffer. [Video].
Feller-Kopman, D. J., & Schwartzstein, R. M. (2020). The evaluation, diagnosis, and treatment of the adult patient with acute hypercapnic respiratory failure.
Schwartzstein, R. M., Richards, J., Edlow, J. A., & Roy-Byrne, P. P. (2020). Hyperventilation syndrome in adults.
A.D.A.M. Medical Encyclopedia [Internet]. Atlanta (GA): A.D.A.M., Inc.; c1997-2021. Metabolic acidosis; [updated 2021, February 8].
Emmett, M., & Szerlip, H. (2020). Approach to the adult with metabolic acidosis.
Emmett, M., & Szerlip, H. (2020). Causes of metabolic alkalosis.
Woodruff, D. W. (2012). 6 easy steps to ABG analysis. Ed4Nurses, Inc.
Conn, J.W. . The mechanisms of acclimitization to heat. Adv. Intern. Med. 3: 373–393.
Consolazio, C.F., L.O. Matoush, R.A. Nelson, R.S. Harding, and J.E. Canham. 1963. Excretion of sodium, potassium, magnesium and iron in human sweat and the relation of each to balance and requirements. J. Nutr. 79: 407–415. [PubMed]
Cooke, R.E., E.L. Pratt, and D.C. Darrow. Metabolic response to heat stress. Yale J. Biol. Med. 22: 227. [PMC free article] [PubMed]
Dahl, L.K. 1960. Possible role of salt intake in the development of essential hypertension. Pp. 53–65 in P. Cottier, editor; and K.D. Bock, editor. , eds. Essential Hypertension: An International Symposium. Springer-Verlag, Heidelberg, Federal Republic of Germany.
Dahl, L.K., and R.A. Love. Etiological role of sodium chloride intake in essential hypertension in humans. J. Am. Med. Assoc. 164: 397. [PubMed]
EPA (U.S. Environmental Protection Agency). Region V. Federal/State Survey of Organics and Inorganics in Selected Drinking Water Supplies. U.S. Environmental Protection Agency, Chicago. 317 pp.
Forbes, G.B. Chemical growth in man. Pediatrics 9: 58. [PubMed]
Gothberg, G., S. Lundin, M. Aurell, and B. Folkow. Responses to slow graded bleeding in salt-depleted rats. J. Hypertens. Suppl. 2: 24–26. [PubMed]
Grim, C.E., F.C. Luft, J.Z. Miller, G.R. Meneely, H.D. Battarbee, C.G. Hames, and L.K. Dahl. 1980. Racial differences in blood pressure in Evans County, Georgia: relationship to sodium and potassium intake and plasma renin activity. J. Chronic Dis. 33: 87–94. [PubMed]
Grossman, H., E. Duggan, S. McCamman, E. Welchert, and S. Hellerstein. 1980. The dietary chloride deficiency syndrome. Pediatrics 66: 366–374. [PubMed]
Hamill, P.V.V., T.A. Drizd, C.L. Johnson, R.B. Reed, A.F. Roche, and W.M. Moore. 1979. Physical growth. National Center for Health Statistics Percentiles. Am. J. Clin. Nutr. 32: 607–629. [PubMed]
Holliday, M.A., and W.E. Segar. The maintenance need for water in parental fluid therapy. Pediatrics 19: 823. [PubMed]
Kempner, W. Treatment of hypertension vascular disease with rice diet. Am. J. Med. 4: 545. [PubMed]
Khaw, K.T., and E. Barrett-Connor. Dietary potassium and stroke-associated mortality. A 12-year prospective population study. N. Engl. J. Med. 316: 235–240. [PubMed]
Kurtz, T.W., H.A. Al-Bander, and R.C. Morris. ‘Salt sensitive’ essential hypertension in men. N. Engl. J. Med. 317: 1043–1048. [PubMed]
Langford, H.G. Dietary potassium and hypertension. Pp. 147–153 in M.J. Horan, editor; , M. Blaustein, editor; , J.B. Dunbar, editor; , W. Kachadorian, editor; , N.M. Kaplan, editor; , and A.P. Simopoulos, editor. , eds. NIH Workshop on Nutrition and Hypertension: Proceedings from a Symposium. Biomedical Information Corp., New York.
Macy, I.C. Compositon of human colostrum and milk. Am. J. Dis. Child. 78: 589. [PubMed]
Mickelson, O., D. Makdani, J.L. Gill, and R.L. Frank. Sodium and potassium intakes and excretions of normal men consuming sodium chloride or a 1:1 mixture of sodium and potassium chloride. Am. J. Clin. Nutr. 30: 2033. [PubMed]
NRC (National Research Council). Drinking Water and Health. Report of the Safe Drinking Water Committee, Advisory Center on Toxicology, Assembly of Life Sciences. National Academy of Sciences, Washington, D.C. 939 pp.
NRC (National Research Council). a. Drinking Water and Health, Vol. 3. Report of the Safe Drinking Water Committee, Board on Toxicology and Environmental Health Hazards, Assembly of Life Sciences. National Academy Press, Washington, D.C. 415 pp.
NRC (National Research Council). b. Recommended Dietary Allowances, 9th Revised Ed. Committeee on Dietary Allowances, Food and Nutrition Board, Division of Biological Sciences, Assembly of Life Sciences. National Academy of Sciences, Washington, D.C. 185 pp.
NRC (National Research Council). Diet and Health: Implications for Reducing Chronic Disease Risk. Report of the Committee on Diet and Health, Fovod and Nutrition Board. National Academy Press, Washington, D.C. 750 pp. [PubMed]
Page, L.B. Epidemiologic evidence on the etiology of human hypertension and its possible prevention. Am. Heart J. 91: 527–534. [PubMed]
Page, L.B. Hypertension and atherosclerosis in primitive and acculturating societies. Pp. 1–12 in J.C. Hunt, editor. , ed. Hypertension Update, Vol; 1. Health Learning Systems, Lyndhurst, N.J.
Pike, R.L., and H.A. Smiciklas. A reappraisal of sodium restriction during pregnancy. Int. J. Gynecol. Obstet. 10: 1–8.
Rodriguez-Soriano, J., A. Vallo, G. Castillo, R. Oiveros, J.M. Cea, and M.J. Balzategui. Biochemical features of dietary chloride deficiency syndrome: a comparative study of 30 cases. J. Pediatr. 103: 209–214. [PubMed]
Roy, S., and B.S. Arant. Hypokalemic metabolic alkalosis in normotensive infants with elevated plasma renin activity and hyperaldosteronism: role of dietary chloride deficiency. Pediatrics 67: 423–429. [PubMed]
Roy, R.N., G.W. Chance, I.C. Radde, D.E. Hill, D.M. Willis, and J. Sheepers. Late hyponatremia in very low birthweight infants less than 1.3 kilograms. Pediatr. Res. 10: 526–531. [PubMed]
Sanchez-Castillo, C.P., S. Warrender, T.P. Whitehead, and W.P. James. a. An assessment of the sources of dietary salt in a British population. Clin. Sci. 72: 95–102. [PubMed]
Sanchez-Castillo, C.P., W.J. Branch, and W.P. James. b. A test of the validity of the lithium-marker technique for monitoring dietary sources of salt in men. Clin. Sci. 72: 87–94. [PubMed]
Sebastian, A., E. McSherry, and R.C. Morris, Jr. Renal potassium wasting in renal tubular acidosis (RTA): its occurrence in Types 1 and 2 RTA despite sustained correction of systemic acidosis. J. Clin. Invest. 50: 667–678. [PMC free article] [PubMed]
Squires, R.D., and E.J. Huth. Experimental potassium depletion in normal human subjects. I. Relation of ionic intakes to the renal conservation of potassium. J. Clin. Invest. 38: 1134–1148. [PMC free article] [PubMed]
Tobian, L., Jr. The relationship of salt to hypertension. Am. J. Clin. Nutr. 32: 2739–2748. [PubMed]
Whitescarver, S.A., B.J. Holtzclaw, J.H. Downs, O.H. Co, J.R. Sowers, and T.A. Kotchen. Effect of dietary chloride on salt-sensitive and renin-dependent hypertension. Hypertension 8: 56–61. [PubMed]