Experiment pentru copiii nostri – timp cat mai putin petrecut in fata ecranelor

Copiii generatiilor noastre au ajuns sa deprinda o dependenta tot mai mare de ecrane (telefon, tableta, computer, TV) iar timpul petrecut in natura este aproape inexistent sau se rezuma doar la o ora in parc. De ce, fiindca e super simplu sa asezi un copil in fata unui ecran, pentru a avea putina liniste. Nu judec pe nimeni, chiar ii inteleg pe unii parinti disperati care incearca sa-si regaseasca linistea. In acelasi timp, chiar daca tableta sau telefonul pare o varianta simpla, asa cum toti stim, nu e tocmai alegerea perfecta pentru un copilas, indiferent de varsta lui.

Nu voi incepe sa enumar efectele negative asupra creierului sau dezvoltarii generale a unui copil, fiindca gasiti sute de studii pe acest subiect, ci doar vin sa va povestesc din experienta noastra si altor parinti care au redus sau eliminat complet timpul petrecut in fata ecranelor, oferind in schimb natura si mult timp liber pentru a fi petrecut pentru citit si alte experiente – amintiri frumoase pentru tot restul vietii in mintea celor micuti. Ca si exemplu, aici si aici gasiti experienta unei familii care a eliminat complet ecranul si veti vedea ce lucruri minunate s-au intamplat. Si da, avem si noi mai multe de povestit din experienta noastra, chiar daca pentru primii 3 ani din viata fetitei noastre, am detaliat suficient in cartea Jurnalul unei mame

Legat de timpul petrecut cu ecranul, are si ea acces limitat si chiar daca isi doreste mai mult, i-am explicat si intelege cat de nociv este. Ii plac mult documentare, filmele si desenele animate vechi si cautam sa-i selectam ce vizioneaza, cu pauze multe sau maxim o jumatate de ora pe zi. I-am mai spus ca timpul petrecut in fata unui ecran, da dureri de cap, de burta, o stare generala de rau in corp si nu ne dorim asta, stiind cat de rau se simtea cand i se intampla asa ceva.

Dorinta ei de a se juca liber, cred ca am cultivat-o de mica, fiindca de cand s-a nascut, am incercat sa o crestem altfel si pe langa toate, sa ii oferim libertate in jocul si activitatile ei. Am pus limite atunci cand a trebuit si cand am simtit ca ar putea fi in pericol. Ne-am luptat cu multe tipare inradacinate bine in noi care i-ar fi „retezat” aripile creativitatii, fiindca la randul nostru asa am fost crescuti, parintii nostri considerand la acel punct ca este varianta cea mai buna de crestere. Ne-am luptat mult cu noi, fiindca nu am vrut sa folosim deloc:

  • „nu ai voie”,
  • „este rusine” sau „sa-ti fie rusine”,
  • „ce va spune lumea”,
  • „te vede lumea” si alte tipare ingrozitoare.

Despre acest subiect atins intr-o masura, am mai discutat in articolele Ajuta un copil suparat sa treaca pragul emotional – partea I si Ajuta un copil suparat sa treaca pragul emotional – partea II. Revenind la subiect, sa va povestim putin despre copilul nostru.

Isi petrece marea parte din zi in natura, indiferent de anotimp, asa cum subliniaza si expertii in domeniu in acest articol. Mereu improvizeaza singura jocuri in natura sau in casa, fiind foarte independenta in jocul ei si noi nu intervenim. L-a inceput, cand avea vreo 2-3 ani, avea momente cand spunea ca se plictiseste si ca nu stie ce sa faca si am lasat-o sa se plictiseasca. Se spune ca trebuie sa lasi copiii sa se plictiseasca, fiindca doar asa vor deveni inventivi. In scurt timp, a invatat sa-si gaseasca mereu activitati, fara ca noi sa o ajutam sau sa o ghidam. Doar la un punct, i-am povestit cum ne faceam noi casute din coceni, din pari si o singura data am construit cu ea la padure, o casuta din crengute si lemne uscate si in interior cu pat de muschi si frunze. Va dau cateva exemple recente cu ce se ocupa ea in timpul liber:

  • Florile au fost pasiunea ei de cand a inceput sa mearga. Facea buchetele cele mai profesionale, inca de la varsta de aproape 3 ani (vezi pozele din galerie),
  • Intr-o zi impletea un cuib de pasari pe care l-a umplut cu flori si seminte,
  • In alta zi cu florile pe care si le-a uscat asta vara, facea tablouri si felicitari, lipindu-le pe hartii,
  • Are o colectie mare de pene, coarne si colti de porci mistreti, plus un cap de ciocanitoare, care dupa parerea mea este cel mai interesant.
  • Alta data cu penele adunate a facut un colaj frumos,
  • Intr-o zi, a legat niste betisoare cu sfoara unul de altul, inainte a infasura pe fiecare dintre ele cate o ata colorata de papiota (fiecare avea culoarea lui si dupa aceea le-a legat unul de altul),
  • In alta zi, a strans flori uscate de hortensii, a rupt fiecare petala in parte si a facut o ghirlanda din ele,
  • Alta data a umplut cutiile de hranit pasarile cu seminte si le urmarea dupa aceea din casa,
  • In orice anotimp, descoperea vietati interesante, multe despre care nici noi nu stiam ca exista,
  • Aproape zilnic isi sau ne pregatea gustari interesante, preferatii ei fiind morcovii, vlastarii de floarea soarelui, macrisul si algele marine,
  • Azi spre exemplu, si-a facut o saltea dintr-un cearsaf de plapuma de copii, pe care l-a umplut-o cu fan uscat, adunat asta toamna de ea si pe care s-a culcat in seara asta (a pus-o deasupra saltelei din patul ei) si lista poate continua.
  • Mai jos veti gasi o parte din imaginile cu activitatile ei preferate, inventate de ea. Toate buchetele de mai jos sunt facute de ea 🙂

Copiii care sunt lasati sa se plictiseasca si sa gaseasca ei singuri cai inventive de joaca, au cele mai frumoase copilarii, asa cum si noi la randul nostru ne-am bucurat de timpul petrecut in natura cand eram de varsta lor. Nu tona de jucarii ii va face fericiti, in special cele din plastic care polueaza casa prin vaporii care emana din ele atunci cand vin in contact cu caldura sau frigul, ci activitatile in aer liber si joaca le va aduce bucurie si ii va marca cu amintiri frumoase, de neuitat. Prin joaca, ei invata foarte mult si doar daca sunt lasati in pace, vor gasi solutii.

Astept sa-mi povestiti in comentarii din experienta voastra, fiindca toti avem de invatat unii de la altii, si orice sfat ajuta.

4 comentarii la „Experiment pentru copiii nostri – timp cat mai putin petrecut in fata ecranelor”

  1. Privind acest colaj, am devenit copil pentru cateva minute. E minunat sa vezi cum un copil creeaza bucurie. Peste ani aceste experiente, aceste copilarii vor fi fundamentul. OMENIE SI BUNATATE, calitati rare, foarte rare.

    Apreciază

  2. IMI PLAC ARANJAMENTELE, DESENUL CU CURCUBEU SI CUIBUL DE PASARI, PIETRELE TOATE SUNT SI PASIUNI ALE MELE. O PUP! SORA EI MAI MARE FIND EU. FELICIT PARINTII! BINE GANDIT, BINE CRESCUT. ACUM COPII VIN MAI DE SUS SI NOI AVEM CE INVATA DE LA EI. SA FIE SANATOASA!

    Apreciază

  3. Va respect stradania, in special hrana, imbinarea stilului waldorf cu cel clasic romanesc ar fi ideal, insa, principiul didactic este ca educatia sa se faca ,,in si prin colectiv” socializand va fi constient de masura valorii sale, descopera mai usor ce e bine si ce e rau si capacitatile psihice de cunoastere nu se dezvolta de la sine ci, in mediu specializat, mult succes !

    Apreciază

Lasă un răspuns la irinadraga Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: