Sfaturi Sanatate

Inflamația de grad redus și echilibrul organismului pe termen lung

Acest articol este scris in colaborare cu farmacista Iuliana Vasilache, Farmacist Primar – Competență în onconutriție, micoterapie, homeopatie și terapia florală Bach.


Inflamația este un termen pe care îl întâlnim frecvent în discuțiile despre sănătate, dar care poate descrie procese foarte diferite. Tocmai de aceea, este nevoie să aducem mai multă claritate acestui subiect și, în special, unei forme mai puțin cunoscute: inflamația cronică de grad redus.

Cei mai mulți dintre noi asociem inflamația cu durerea, roșeața sau umflarea unei zone după o lovitură ori o infecție. Există însă și procese inflamatorii care persistă la o intensitate mică, fără manifestări la fel de evidente. Pentru a înțelege importanța acestui proces pentru sănătate, este util să pornim de la rolul firesc al inflamației și de la condițiile în care aceasta poate deveni o problemă. [1,2]

Când ne protejează inflamația? Atunci când ne rănim sau întâlnim un agent infecțios, organismul mobilizează celule imunitare și mesageri chimici către zona afectată. Acest răspuns ajută la îndepărtarea agresiunii și pregătește repararea țesuturilor.

Este ceea ce numim inflamație acută. Apare rapid și, de regulă, se reduce pe măsură ce cauza este controlată. Căldura locală, roșeața, umflarea și durerea sunt semne cunoscute ale acestui proces. [1]
La fel de importantă ca declanșarea răspunsului este încheierea lui. Organismul are nevoie să poată trece de la apărare la refacere și apoi la funcționarea obișnuită.

Ce se schimbă atunci când inflamația persistă? Inflamația cronică se menține luni sau ani. Poate avea cauze diferite, de la infecții persistente și boli autoimune până la expunerea repetată la factori iritanți. Nu este întotdeauna tăcută: unele afecțiuni inflamatorii cronice produc simptome evidente. [1]

Inflamația cronică de grad redus descrie o activare inflamatorie persistentă, dar de intensitate mică. Poate fi privită ca un semnal de fond care continuă să circule în organism. Apare frecvent la persoanele cu exces de țesut adipos, mai ales atunci când grăsimea se acumulează în jurul organelor din abdomen (grăsimea viscerală). Se întâlnește, de asemenea, în dezechilibre metabolice precum rezistența la insulină, glicemia crescută, trigliceridele mari sau colesterolul HDL („bun”) scăzut. Împreună cu circumferința abdominală crescută și tensiunea arterială mare, aceste modificări alcătuiesc sindromul metabolic. [2,3]

„De grad redus” se referă la intensitate, nu la importanța pentru sănătate. Atunci când un proces persistă, contează și timpul în care țesuturile sunt expuse la el. Totuși, această noțiune nu trebuie transformată într-o explicație universală pentru orice stare de oboseală sau disconfort. Simptomele persistente au nevoie de evaluare, pentru a înțelege ce le provoacă.


La ce afecțiuni poate contribui inflamația de grad scăzut?

Inflamația cronică de grad scăzut poate participa la apariția sau agravarea unor afecțiuni, prin influența asupra metabolismului, vaselor de sânge și funcționării țesuturilor. Rolul ei diferă de la o boală la alta și se asociază cu factori genetici, de mediu și de stil de viață [12].

1. Rezistența la insulină și diabetul de tip 2. Semnalele inflamatorii persistente pot afecta modul în care celulele răspund la insulină. Această legătură este deosebit de relevantă în prezența excesului de grăsime viscerală, care poate întreține activarea inflamatorie.

2. Ateroscleroza și bolile cardiovasculare. Inflamația participă la formarea și evoluția plăcilor de aterom din pereții arterelor. Ea poate contribui și la instabilitatea acestora, favorizând evenimente precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

3. Boala ficatului gras asociată disfuncției metabolice. Acumularea grăsimii în ficat, rezistența la insulină și procesele inflamatorii se pot amplifica reciproc. La unele persoane, inflamația contribuie la leziuni hepatice și la dezvoltarea fibrozei.

4. Afecțiunile neurodegenerative. Inflamația persistentă este studiată în legătură cu boli precum Alzheimer și Parkinson. Procesele inflamatorii din creier și interacțiunea lor cu inflamația din restul organismului pot contribui la afectarea funcției și supraviețuirii neuronilor.

5. Pierderea masei musculare și fragilitatea osoasă. Inflamația de grad scăzut asociată înaintării în vârstă poate participa la dezechilibrele dintre degradarea și refacerea țesuturilor, fiind implicată în sarcopenie și osteoporoză.

6. Anumite forme de cancer. În unele contexte, inflamația persistentă poate favoriza leziuni celulare și un mediu care susține dezvoltarea tumorală. Această legătură nu înseamnă că orice inflamație de grad scăzut va conduce la cancer.

Mențiune: Aceste asocieri explică importanța identificării factorilor care întrețin inflamația. Ele nu înseamnă că inflamația este singura cauză a acestor afectiuni.

De ce obiceiurile zilnice au un rol atât de important? Țesutul adipos nu este doar un depozit de energie. El comunică cu restul organismului, iar în obezitate, interacțiunile dintre celulele adipoase și celulele imunitare pot întreține inflamația. [3]

De aici și importanța unei abordări consecvente. Alimentația, mișcarea și gestionarea greutății influențează același context metabolic. Într-un studiu clinic la femei cu obezitate, un program care a combinat schimbările alimentare cu activitatea fizică a fost asociat cu reducerea unor markeri inflamatori și a rezistenței la insulină. [4]. Somnul completează această imagine prin legăturile sale cu metabolismul și funcția imunitară. [5]

Cum comunică celulele în timpul inflamației? Pentru a coordona răspunsul inflamator, celulele folosesc mesageri numiți citokine. Una dintre acestea este interleukina-6, cunoscută sub denumirea IL-6.

Rolul ei depinde de context. IL-6 participă la procese inflamatorii, dar are și funcții fiziologice importante. De exemplu, atunci când este eliberată de mușchi în timpul efortului, contribuie la răspunsuri metabolice și antiinflamatorii. [6]

În interiorul celulelor există și mecanisme care controlează producerea acestor mesageri. NF-κB este unul dintre regulatorii implicați în activarea genelor asociate inflamației. Atunci când aceste mecanisme sunt activate persistent, ele pot contribui la întreținerea răspunsului inflamator.

Cercetările asupra unor compuși vegetali urmăresc capacitatea lor de a influența aceste căi de semnalizare. Proprietățile moleculelor, modul în care sunt extrase și cantitatea administrată sunt importante pentru evaluarea efectelor lor biologice.

Plantele produc substanțe care le ajută să răspundă provocărilor din mediu, inclusiv atacului unor microorganisme. Anumiți compuși implicați în această apărare naturală sunt studiați și pentru proprietățile lor biologice în organismul uman.

NESEM® – Naturally Elicited Specifically Extracted Molecules desemnează molecule a căror producere este stimulată natural în plante, care sunt ulterior extrase selectiv si urmărește obținerea unor compuși din zonele plantei în care aceștia se formează și se acumulează. Procesul utilizează tehnici de extracție cu fluide supercritice sau subcritice, orientate către moleculele urmărite.

Această abordare pune accent pe alegerea compușilor vegetali și obținerea lor prin extracție selectivă. În cazul preparatului pe care il puteti procura de AICI, de la Hypernatura, extractele NESEM® din citrice sunt alese pentru interesul lor în raport cu mecanismele inflamatorii, inclusiv semnalizarea în care este implicată IL-6.

Se combină extractele din citrice cu fracțiunile nesaponificabile naturale, cunoscute ca ASU, reunind compuși cercetați pentru influența asupra unor etape diferite ale răspunsului inflamator.
Bioflavonoidele din citrice au fost studiate pentru capacitatea de a influența semnalele prin care celulele produc mediatori inflamatori. ASU au fost cercetate atât pentru efectele asupra acestor mediatori, cât și pentru rolul în metabolismul cartilajului, cu beneficii asupra durerii și funcției articulare observate în studii clinice cu anumite preparate.

Logica asocierii este simplă: reunirea unor fitocomplecși cu proprietăți diferite, relevante pentru procesele inflamatorii și sănătatea articulară. Printre bioflavonoidele studiate si incluse, se află quercetina, cercetată pentru capacitatea de a influența căi de semnalizare implicate în inflamație.

Într-un studiu pe celule gingivale umane stimulate în laborator, quercetina a redus răspunsuri inflamatorii prin influențarea căii NF-κB. [8] Aceste rezultate oferă o explicație pentru interesul față de compușii vegetali care pot interveni în mecanismele de producere a mediatorilor inflamatori. Cercetările asupra acestora au urmărit atât influența asupra proceselor inflamatorii, cât și efectele asupra metabolismului cartilajului.

În experimente pe celule ale cartilajului, anumite preparate ASU au redus producerea unor mediatori inflamatori, precum IL-6 și prostaglandina E2. Alte cercetări au evidențiat efecte favorabile asupra sintezei colagenului de tip II și a aggrecanului, componente care contribuie la structura și rezistența cartilajului. [9,10]

Beneficiile au fost evaluate și în studii clinice. La persoane cu artroză de genunchi sau șold, un preparat ASU administrat timp de șase luni a ameliorat durerea și funcția articulară comparativ cu placebo. Efectul s-a menținut și în cele două luni de urmărire după încheierea administrării. [11] Aceste rezultate arată că beneficiile preparatului studiat pot depăși perioada administrării. Pentru persoanele cu artroză, reducerea durerii și îmbunătățirea funcției articulare pot însemna mai multă ușurință în mers și în desfășurarea activităților zilnice.

Înțelegerea inflamației de grad redus ne îndreaptă atenția către lucrurile pe care le putem influența zi de zi: alimentația, mișcarea, somnul și îngrijirea problemelor de sănătate existente. Schimbările pe care le putem menține au un loc esențial într-o abordare pe termen lung.

Un medic cu competență în fitoterapie sau pregătire în medicină integrativă poate ajuta la integrarea formulei într-un plan de îngrijire, în colaborare cu specialistul care urmărește afecțiunea. Evaluarea medicală permite identificarea cauzelor disconfortului și urmărirea răspunsului în timp.

Grija pentru sănătate începe și cu înțelegerea proceselor care nu se văd imediat. Acordând atenție inflamației persistente și factorilor care o întrețin, putem lua decizii mai bine informate despre obiceiurile și sprijinul de care avem nevoie.


Referințe

  1. NIEHS. Inflammation.
  2. NIDDK. Obesity — Research.
  3. NIH, National Institute of Health. Understanding obesity-induced inflammation.
  4. Esposito K și colab. Effect of weight loss and lifestyle changes on vascular inflammatory markers in obese women: a randomized trial. JAMA, Medical Journal 2003.
  5. NIH, National Institute of Health Healthy Sleep.
  6. Pedersen BK. IL-6 signalling in exercise and disease. 2007.
  7. Prezentarea ModeraFlam® furnizată de Hypernatura, consultată la 12 octombrie 2026. Sursă pentru compoziția și instrucțiunile declarate, nu studiu clinic.
  8. Xiong G și colab. Quercetin Inhibits Inflammatory Response Induced by LPS from Porphyromonas gingivalis in Human Gingival Fibroblasts via Suppressing NF-κB Signaling Pathway. 2019.
  9. Henrotin YE, Labasse AH, Jaspar JM, De Groote DD, Zheng SX, Guillou GB, Reginster JY. Effects of three avocado/soybean unsaponifiable mixtures on metalloproteinases, cytokines and prostaglandin E2 production by human articular chondrocytes. Clinical Rheumatology. 1998.
  10. Henrotin YE, Deberg MA, Crielaard JM, Piccardi N, Msika P, Sanchez C. Avocado/soybean unsaponifiables prevent the inhibitory effect of osteoarthritic subchondral osteoblasts on aggrecan and type II collagen synthesis by chondrocytes. The Journal of Rheumatology. 2006;33(8):1668–1678.
  11. Maheu E și colab. Symptomatic efficacy of avocado/soybean unsaponifiables in the treatment of osteoarthritis of the knee and hip. Arthritis & Rheumatism, 1998.
  12. Furman D, Campisi J, Verdin E, Carrera-Bastos P, Targ S, Franceschi C, Ferrucci L, Gilroy DW, Fasano A, Miller GW, Miller AH, Mantovani A, Weyand CM, Barzilai N, Goronzy JJ, Rando TA, Effros RB, Lucia A, Kleinstreuer N, Slavich GM. Chronic inflammation in the etiology of disease across the life span. Nature Medicine. 2019;25(12):1822–1832.

Descoperă mai multe la Ligia Pop

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Ce crezi despre acest subiect?