Ingrijirea sanatatii

Magneziul – mineralul esential in corp

Mai jos va prezint un micut articol scris de dr. Mark Hyman, cu cateva adaugiri. Este vorba de unul dintre cele mai importante minerale de care corpul are nevoie, pe langa multitudinea de nutrienti necesari pentru toate procesele. Se poate scrie o carte pe acest subiect atat de vast, insa ca de obicei, va ofer doar cateva informatii si voi puteti sa aprofundati subiectul.

„Ganditi-va ca magneziul este un mineral de relaxare. Este regasit in toate celule corpului si folosit pentru diferite mecanisme chimice, ca sa stabilizeze membrane si pentru a ajuta muschii sa se relaxeze. Motivul pentru care mai toti suntem deficitari este simplu: marea majoritate avem o dieta foarte procesata termic care nu contine magneziu cum ar fi produsele de patiserie din faina alba, carnea si mai ales lactatele care nu contin magneziu.

Orice parte din corp sau stare de spirit care face parte din categoria: a fi iritabil, a avea crampe de muschi, a avea muschii „intepeniti”, plus cele descrise mai jos – sunt semne ale deficientei de magneziu.


Alimente bogate in magneziu:

  • Patrunjel,
  • Usturoi,
  • Toate partile papadiei care sunt comestibile,
  • Collard greens sau toate frunzele din categoria Brassica oleracea: varza, kale, broccoli, conopida etc.
  • Algele marine raw si bio: spirulina, chlorella, kelp, dulse, irish moss,
  • Nuci, migdale, caju,
  • Secara,
  • Orez brun si orice varianta integrala,
  • Smochine,
  • Curmale,
  • Avocado etc.

Pe langa toate, dr. Mark Hyman in calitate de medic spune ca sunt necesare suplimentele de magneziu luate zilnic. Forma de magneziu care se absoarbe usor este citratul de magneziu, care poate fi gasit sub forma de pudra sau tablete, cat si glicinatul taurat sau varianta lipozomala. Stati departe de fiecare din formele acestea: carbonatul, sulfatul, gluconatul sau oxidul de magneziu. Sunt printre cele mai ieftine forme regasite in suplimnete si care nu sunt absorbite mai deloc.

Pentru ca magneziu sa se absoarba avem nevoie de varietate in alimentatie si de o cantitate mare de magneziu ingerata zilnic, fiindca nu toata se absoarbe, ci doar o parte. De ce se intampla asta? Fiindca de multe ori nu trece de bariera digestiva sau are multe ‘piedici’ cum ar fi un gratar (BBQ), poluarea electromagnetica si altele. Pe langa asta avem nevoie de vitamina B6, vitamina D si seleniu.

Cateva din beneficiile aduse de magneziu:

  • Benefic pentru combaterea starilor de oboseala, stres, tensiune, depresie, insomnie. S-a demonstrat prin studiul mentionat aici, ca magneziul moduleaza activitatea GABA din creier, actionand asupra receptorilor GABA pentru a facilita neurotransmisia GABA si instalarea efectelor de relaxare asupra sistemului nervos central. (Studiul: Neil Bernard Boyle,* Clare Lawton, and Louise Dye, The Effects of Magnesium Supplementation on Subjective Anxiety and Stress, PubMed, 2017.)
  • Ajuta in tratarea constipatiilor,
  • Personele care au des carcei, au carente majore de magneziu,
  • Amelioreaza crampele/durerilor musculare, carceii si e de mare ajutor pentru recuperarea celor care practica sportul de performanta,
  • Lupta impotriva inflamatiei din corp.
  • Sustine sanatatea sistemului nervos si osos,
  • Are efect detoxifiant,
  • Previne migrenele,
  • Intareste sistemul imunitar.

Semne care indica deficiente de magneziu in corp:

  • Iritabilitate si stari de agitatie,
  • Crampe musculare,
  • Carcei,
  • Senzatie de amorteala si furnicaturi la extremitati,
  • Carii dentare si sensibilitate la rece, cald,
  • Sindromul picioarelor nelinistite,
  • Tulburari depresive, anxietate,
  • Tulburari de somn,
  • Transpiratii nocturne,
  • Dureri de cap, greturi, ameteli.

Ca si completare, e bine de stiu ca magneziul este eliminat vara prin transpiratie si tocmai atunci, este necesar sa suplimentam mai mult. Daca doriti sa il luati din alimentatie, trebuie varietate si fiecare aliment bogat in magneziu trebuie mestecat cum trebuie. De asemenea, trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte diferite care interfereaza cu absorbtia lui, valabil la mai toate suplimentele.

  • Consumul de cafea,
  • Lipsa vitaminei D si B6, asa cum am amintit mai sus,
  • Radiatiile electromagnetice emise de: reteaua de WiFi din propria casa sau disponibila pe toate strazile si de la vecini, telefoane, tablete, antene prezente mai peste tot cat si multe aparaturi casnice etc.
  • Consumul de produse afumate sau gratare,
  • Contraceptivele orale sau inserturi/sterilete cu hormoni,
  • Consumul zilnic de medicamente de orice natura,
  • Cantitati mici de probiotice existente in intestin.

S-a tot discutat in ultimii ani despre baile saptamanale cu sare amara, nigari, sarea epsom sau sulfat de magneziu, ori fulgii de clorura de magneziu. Prin pori se stie ca absorbtia se face mai rapid, fiindca nu este necesar sa treaca de bariera digestiva. Porii au o absorbtie foarte mare, incepand de la 70-90%, de aceea se si insista ca apa folosita pentru dus sau baie sa fie filtrata fiindca prin pori pot patrunde cu usurinta metalele grele prezente in apa potabila, si de aceea baile cu sare amara sunt atat de eficiente si au un rezultat imediat de relaxare generala. Aceste efecte, sunt diferite fata de o baie cu sare sau doar cu apa calda. Si inca un aspect, cand faceti bai de relaxare, nu folosit apa fierbinte care are efect contrar sau substante de spumare, care predispun la infectii ale tractului urinar, atat la femei cat si la barbati.

Cand luam magneziu si ce variante folosim?

Magneziul se ia seara, inainte de culcare, odata cu probioticele, vitamina D3+K2 si siliciul. Noi luam zilnic sau la doua zile, indiferent de anotimp aceasta varianta cat si aceasta, fiindca contine si D3+K2. Le si recomandam, de aceea sunt si listate la Colectia de Produse Recomandate. Acestea sunt variante lipozomale, adica invelisul lipozomal le ajuta sa treaca de bariera digestiva, avand o absorbtie de pana la 90% comparat cu alte suplimente orale care se absorb mai greoi. Alegerea va apartine, fiindca exista o varietate mare de produse pe piata si puteti gasi orice produs vi se potriveste in functie de buget si asteptari.

Retete fara foc

Salata colorata din plante comestibile

Chiar daca a inceput vara, vremea rece s-a mentinut si ne-am putut bucura pentru o perioada mai lunga de multe dintre plantele comestibile de primavara cum ar fi leurda, untisorul, toporasii, primulele etc. Mai jos va prezint o reteta colorata din plantele comestibile regasite la noi in curte. Salata poate fi facuta cu orice plante comestibile aveti, nu trebuie sa respectati intocmai reteta. Eu am folosit ce am gasit.

Cateva reguli generale:

  • Asigurati-va ca zona din care sunt culese nu este o zona poluata.
  • Culegem rand pe rand doar plante despre care stim sigur ca sunt comestibile. Nu luam gramezi mari, ci se culeg fir cu fir, ca nu cumva sa se strecoare printre ele si alte frunze letale.
  • Plantele nu se lasa in apa, asa cum sunt mentionate pe unele site-uri sau pe YouTube. Toate proprietatile se vor „scurge” in apa. Spalati-le rand pe rand.
  • Imediat dupa cules, acestea trebuie consumate fiindca proprietatile se diminueaza rapid si ideal ar fi sa beneficiem rapid de proprietatile lor.
  • Culegem cu masura, fara sa devastam toata zona si luam putin, cat avem nevoie.

Salata colorata

  • 1 legatura mare de leurda
  • 5-6 boboci de leurda
  • 1 mana bogata de untisor
  • 2 frunze tinere de capsune
  • 2-3 frunze tinere de papadie
  • cateva frunzulite de roinita (optional)
  • 2-3 lujeri de Stellaria media sau chickweed in engleza, o buruiana data de obicei la animale 🙂 si foarte scumpa in alte tari
  • cateva flori din urmatoarele plante comestibile: banuti, toporasi, primule de orice culoare, flori de untisor.

Toate se adauga intr-un bol de sticla, lemn sau plastic din amidon. Evitati inoxul care oxideaza salatele in exces. Peste ele puteti adauga diverse dressing-uri cum ar fi cel regasit aici, sau aici, ori unt sau branza vegetala razuita.

La aceasta salata asa cum am spus, se pot adauga diverse feluri de frunze comestibile (o lista o gasiti aici) cat si orice fel de dressing. Va puteti folosi imaginatia, imbunatatind-o cu tot felul de flori comestibile de sezon, spre bucuria ochilor si papilelor gustative.

Emisiunea "Ligia's Kitchen" · Gradina bio · Retete vegetariene

Iasca galbena la tigaie

Dupa cum stiti, in ultimii ani am cautat sa apreciem/folosim/ invatam plantele comestibile salbatice, printre care si ciupercile. Avem multe invatat, dar suntem tare entuziasmati de acest dar al naturii. Mai jos va prezint o ciuperca – iasca galbena sau „puiul padurii”, care nu poate fi confundata cu alta otravitoare din cauza reperelor vizuale clare – fiindca asa am inceput, cu cele care sunt de neconfundat. Am pregatit si o reteta rapida cu ea, insa va invit sa urmariti si video-ul in care explic mai multe.

Iasca galbena la tigaie

  • 1 iasca galbena nu foarte mare
  • 1.5 litri de apa filtrata
  • 4-5 catei de usturoi
  • 1-2 linguri ulei de cocos dezodorizat ideal pentru gatit (AICI detalii)
  • sare neiodata

Ciuperca proaspata se fierbe timp de 20 de minute in apa, iar la final se adauga putina sare. Apa se arunca, se clateste bine si se caleste 1-2 minute in tigaie cu 2-3 linguri de apa, ulei, sare dupa gust si usturoi zdrobit. Se poate consuma alaturi de o garnitura sau langa o salata bogata de cruditati, verdeturi sau muraturi.

Retineti, dupa ce este fiarta timp de 20 de minute si clatita bine, ciuperca se poate consuma imediat sau poate fi pusa la congelator pentru iarna. Sunt multe retete cu aceasta ciuperca minunata: snitele, combinata cu legume, dulceata, murata in otet etc. Noi am preferat aceasta varianta simpla si rapida.

Va dorim pofta buna si mult spor la invatat despre plantele comestibile!

Ingrijirea sanatatii

Este uleiul sanatos? Ce ulei sa folosim pentru gatit?

Din timp in timp, prefer sa raspund la intrebari sub forma de articol, insa doresc sa pot ajuta cu raspunsul pe cat mai multi, in functie de cat am aflat pana la acel punct despre subiect. Astazi o sa discutam putin despre uleiul pentru prajit sau gatit. Este un subiect foarte vast si caut ca pe scurt sa ating punctele importante si sa nu repet deja ce stim mai toti.

In primul rand dupa cate am aflat in ultimii ani despre uleiuri, mai toti cautam sa evitam:

  • Uleiurile hidrogenate, regasite in margarinele cat si in alte produse cum ar fi foile de placinta, semipreparatele etc.
  • Rantasurile: baza mancarurilor in care prajeala este nelipsita, poate fi inlocuita cu calirea legumelor doar cu apa si atat. Daca doriti sa aveti o viata echilibrata, uitati de rantasuri si faina prajita in unt sau altele din categoria asta.
  • Prajelile, asta fiindca uleiul prajit este „moarte curata”, continand aldehide si acroleina, ambele fiind substante foarte toxice pentru organism, cancerigene, inflamatorii, care distrug celulele, interferand cu ADN-ul si functionarea celulara normala, care socheaza tractul digestiv etc.

Totusi daca odata pe an cineva doreste sa isi faca o pofta, oare ce ulei sa foloseasca pentru prajit sau chiar si pentru preparatele facute la cuptor? Daca ar fi sa discutam despre a praji pe aragaz intr-o cantitate mare de ulei (deepfry) sau la cuptor, putem spune ca la cuptor este mai putin nociv, insa daca are ulei, tot la categoria prajit intra. Intr-adevar la cuptor se adauga ulei mai putin si nu retin preparatele atat de mult ulei ca la prajit, insa ideal ar fi sa se foloseasca cat mai putin ulei, spre deloc si sa se puna in loc folie de copt maro (in care nu s-a folosit in productie clorul sau metalul greu numit chromium). Daca tot vorbim de alternative, eu prefer sa coc pe aragaz chiftelele, painicile sau altele care necesita coacere, intr-o tigaie de fonta bine asezonata de mai bine de 5 ani si care nu necesita deloc ulei.

Iar daca neaparat doriti sa prajiti ceva, evitati uleiurile rafinate sau presate la rece care au un punct de ardere ridicat si care contin prea mult Omega-6 si produc grasimi trans prin ardere. Aici am putea include uleiul de floarea-soarelui, de masline, de porumb, de migdale, de sofranel, de arahide, de samburi de struguri, de soia, de seminte de bumbac, de susan etc. Pentru prajit este de preferat uleiul de cocos (se comercializeaza si fara miros), fiindca este printre singurele care au punctul de ardere ideal. Si repet, pentru prajit si gatit, dupa spusele multor specialisti, uleiul de cocos folosit cu masura este o alternativa buna. Se gasesc multe variante dezodorizate pe piata, adica fara acel miros specific de cocos. Noi folosim varianta aceasta de ULEI DE COCOS DEZODORIZAT PENTRU GATIT BIO 800G.

Din punct de vedere personal, conferintele dr. Michael Klaper mi-au starnit curiozitatea si de atunci, am redus semnificativ consumul de ulei presat la rece. In salate folosim seminte, avocado sau nuci, insa cu masura si doar de 1-2 ori pe an, ulei de avocado sau de seminte de dovleac sau migdale. Salatele uleioase oricum nu erau pe placul nostru si preferam salate simple sau cu un dressing usor de digerat.

Stiu ca vor fi multi care vor incerca sa apere uleiul de masline presat la rece, dar din pacate si acesta se depune pe artere, chiar si consumat in salate doar de cateva ori pe saptamana. O sa-mi spuneti ca este un element important in dieta mediteraneana. Da, insa din 1995 se stie ca dieta mediteraneana este de fapt ideala datorita varietatii mare de legume si fructe, nu datorita uleiului de masline, cum a tot incearcat mass-media sa tot bata toba de ani buni de zile. Daca il iubiti, consumati-l intr-o cantitate mica. Personal, nu il folosesc deloc.

Stati departe de uleiurile cu un procent mare de omega-6 sau acid linoleic, zona albastra din tabelul de mai jos, mentionat in prezentarea sustinuta de Dr. Chris Knobbe – „Diseases of Civilization”.

Dr. Neal Barnard spune la fel, sa avem mare grija cu uleiul de masline si sa fie consumat cu masura, sau deloc.

Multi imi veti spune ca totusi uleiul de cocos contine grasimi saturate, insa va recomand sa urmariti video-ul de mai jos, in care dr. Mark Hyman sustine ca grasimile saturate ajuta la echilibrarea colesterolului, plus alti medici care sustin acest lucru. Din nou, mass-media, impinsi de sume mari de bani si asta din anii ’60 si pana in prezent, de companii care vindeau uleiul de soia sau alte uleiuri vegetale mai ieftine, au incercat sa discrediteze uleiul de cocos, iar altii din lipsa de informare s-au alaturat.

Personal am inceput sa ma indoiesc si de accentul acesta pus pe problema colesterolului ridicat, si de legatura cu bolile cardiace, din nou un lucru super mediatizat si care m-a facut sa-mi pun semne de intrebare. De fapt, de mai tot ce a fost super mediatizat mi-am dat seama ca este ceva putred la mijloc si ca se incearca sa se acopere un adevar de fapt.

Din 2004 am inceput sa studiez intens si am descoperit informatiile la diversi medici si oameni de stiinta, ca de fapt nu colesterolul este cauza bolilor de inima, ci din contra faptul ca se umbla la colesterol si se scade dramatic prin medicamente este prima cauza a bolilor cardiace si a infarctelor miocardice. Pe langa toate, cantitatea limita de testosteron la barbati, consumul de zahar si lactate, lipsa sulfului un un rol decisiv in sanatatea aparatului cardiac – toate distrug lent calitatea vietii unei persoane cu probleme cardiace. Este din nou un subiect vast care va face subiectul altui articol.

Multe ar mai putea fi spuse, insa pentru cei care n-ati auzit de acest subiect pana acum, sunt sigura ca v-am trezit curiozitatea ca intotdeauna si va invit pe voi sa studiati mai aprofundat acest subiect. Echilibrul este ideal in toate, indiferent de alimentatia pe care o aveti fiecare si este important sa cautam sa invatam unii de la altii cand vine vorba de lucruri constructive si care ne pot imbunatatii calitatea vietii.

Gradina bio · Retete fara foc · Retete vegetariene

Sos de leurda proaspata

Iubim plantele comestibile regasite in paduri si profitam de aceasta bogatie, consumandu-le cu recunostinta. Avem multe retete preferate cu plante din flora spontana culese din gradina noastra pe care nu apuc sa le public, fiindca se mananca rapid, dar acum am reusit sa facem o poza inainte sa dispara preparatul. Chiar daca pozele nu sunt extraordinar de artistice asa cum v-am invatat din cartile noastre 🙂 am zis ca merita sa fac postarea si sa va prezint unul dintre sosurile indragite de noi.

Bulbii de leurda au venit in pamantul ce l-am adus de la padure, pentru a completa nivelul de sol din gradina noastra. Suntem foarte recunoscatori pentru acest motiv, fiindca asa avem si salata sau untisor, plus multe alte flori de padure. Cresc in abundenta la umbra si s-au inmultit mult in ultimii ani. Am tot dat la rude si prieteni alaturi de mai toate plantele care cresc in abundenta la noi, si tot avem suficient.

Tot de la padure am adus oregano salbatic, gasit intamplator. S-a inmultit frumos si am reusit sa divizam o radacina mare, in asa fel incat l-am platat in mai multe zone. Salvia si macrisul au fost seminte, cumparate din supermarket pe care le-am plantat acum multi ani. Una dintre plantele de salvie a murit, insa au ramas rasadurile ei pe care le-am plantat cu grija in alte parti. Am avut bucuria anul trecut sa primim cateva plante de salvie in dar, fiindca folosim atat pentru mancat cat si pentru ceaiuri si smudging impreuna cu pelin si alte plante aromatice. Stiu ca pentru smudging este de preferat salvia alba, insa urmeaza sa facem rost si de aceasta planta. Daca va intereseaza subiectul, chiar daca nu l-am dezbatut suficient pe acest site cat si in cartile mele, aici gasiti un articol pe tema plantelor comestibile pe care le putem gasi gratuit in natura.

Sos de leurda

  • 1 legatura mare de leurda proaspata
  • 2-3 crengute mici de oregano proaspat
  • 1 frunza de salvie
  • 2-3 frunze de macris
  • 1 ceapa verde mica
  • 100 ml apa filtrata
  • sare neiodata dupa gust

Frunzele se taie cu o foarfeca, pentru a evita procesarea indelungata. Dupa acest pas, toate ingredientele se proceseaza in blender timp de maxim 1-2 minute, pentru a pastra nutrientii intacti. Sosul se poate adauga peste orice mancare traditionala, orice salata, legume la abur sau mancare de legume. Noi am mancat cu conopida, broccoli, morcovi si kale facute la abur. Un deliciu!