Vitamina C este un subiect larg. Voi vorbi despre cateva puncte importante in video-urile de mai jos.
Nu uitati ca pe conturile mele de pe YouTube, Tic-Toc si Instagram, puteti gasi mai multe video-uri scurte pe care le public des. Aici pe site caut sa le grupez pe subiecte, ca sa nu fac o postare doar pentru un video scurt. Acolo gasiti video-uri pe diverse subiecte.
Retineti ca pagina oficiala de Facebook unde ma urmareau de atatia ani peste 96.000 oameni reali, mi-a fost furata si chiar dupa multe discutii cu cei de la Facebook si eforturi repetate timp de luni de zile, nici pana in ziua de azi nu am putut s-o recuperez. Nu am fost singurul caz, foarte multe pagini au fost furate toamna trecuta. Dar in ciuda la tot, ma puteti gasi aici pe site din 2006 pana in prezent si cat ni se va mai permite si pe canalele de mai jos.
Bolile inflamatorii intestinale, care includ boala Crohn şi colita ulcerativă, sunt în prezent printre cele mai frecvente boli inflamatorii şi afectează cinci milioane de oameni din întreaga lume. Sindromul intestinului iritabil (IBS) a fost de asemenea identificat ca o problemă de sănătate a tubului digestiv, care afectează până la 3,5 milioane de oameni doar în America.
O lungă listă de simptome, printre care dureri abdominale, flatulenţă, constipație, scaune grase, febră și diaree, fac viața de zi cu zi extrem de dificilă pentru persoanele care suferă de aceste tulburări debilitante. Din fericire, există multe soluții terapeutice pentru a ajuta la gestionarea simptomelor, iar Vitamina C şi Acidul Alfa Lipoic pot îmbunătăţi capacitatea organismului de a se apăra de inflamaţie.
Semnele inflamației
Inflamația apare atunci când sistemul imunitar răspunde la agenți nocivi, cum ar fi microbii, rănile deschise sau substanțele chimice și radiațiile. Corpul tău munceşte din greu pentru a elimina problema prin protejarea ţesutului înconjurator şi iniţierea unui proces de vindecare asociat cu durere, umflarea zonei, caldură şi înroşire – toate semne tipice ale inflamaţiei. Inflamația acută este un mecanism eficient în lupta împotriva unui atac asupra corpului, însă dacă devine prea pronunțată sau persistentă, poate conduce la o stare anormală de inflamație cronică.
Ce cauzează inflamația cronică?
Dovezile științifice sugerează că factori cum ar fi stresul oxidativ crescut, răspunsul imun ineficient, dezechilibrul bacteriilor din flora intestinală, poluarea, fumatul, stresul, alimentaţia necorespunzătoare, lipsa de exerciții fizice și genetica influențează inflamația.
Rolul important al antioxidanţilor
Inflamația și stresul oxidativ sunt strâns legate de o serie de boli cronice, cum ar fi boala intestinului iritabil și sindromul intestinului iritabil. Antioxidanții sunt vitali pentru protejarea celulelor de daunele cauzate de stresul oxidativ care declanșează inflamația. Antioxidanții se găsesc în țesuturile vii și în celulele corpului și provin din alimentele pe care le consumăm.
Alimentele bogate în antioxidanți
Din păcate, antioxidanții găsiți în carne, lapte și ouă sunt distruși prin gătire sau descompuşi în tractul digestiv. Pe de altă parte, fructele și legumele conțin antioxidanți care supraviețuiesc mai uşor procesului de gătit și sunt, în general, bine absorbiți, motiv pentru care ni se spune mereu să mâncăm o dietă bogată în fructe și legume.
Totuși, atingerea recomandărilor nutriţioniştilor pentru consumul zilnic de fructe și legume nu este întotdeauna posibilă şi creşte astfel, riscul de a dezvolta o deficiență de Vitamina C și Acid Alfa Lipoic. Deoarece aceste două substanțe nutritive sunt atât de importante pentru combaterea stresului oxidativ, suplimentarea poate ajuta la remedierea decalajului nutrițional.
Acest articol este o continuare a celui intitulat Igiena dentara, scris candva in 2006 si imbunatatit in decursul anilor, in care va povesteam ce facem noi pentru igiena dentara zilnica. M-am gandit sa reiau aceasta discutie, fiindca Adrian Vornicu, specialist in Bioelectronică Vincent, avand domenii de competență in Micronutriție și Hidroterapie, mi-a trimis un protocol interesant care a ajutat sute de persoane pana in prezent. Acest protocol are la baza informatia pusa la dispozitie de el si e presarat cu cateva completari venite din partea mea.
Exista premise ca afectiunea numita astazi parodontoza, sa fie in mare masura o forma mai severa de scorbut, drept care, o suplimentare adecvata cu Vitamina C sa regleze situatia. Vitaminei C nu este o vitamina, ci este in realitate un produs obtinut prin fermentarea glucozei de catre bacterii pe scara industriala. Fructele realizeaza acest lucru cu ajutorul fotosintezei si putem beneficia de vitamina C a lor doar daca acestea sunt coapte natural si lasate sa se coaca in copac, nu pe taraba, sunt culese proaspete si consumate imediat. Aceeasi regula se aplica si la citrice, despre care se stie ca din cauza ca sunt coapte/gazate artificial in containere, nu detin o structura completa de vitamina C. Alta sursa de vitamina C ar mai fi si patrunjelul daca este mancat in cantitati mari, catina care nu trebuie combinata cu miere, fiindca aceasta combinatie altereaza calitatile vitaminei C, scorusul de padure (aronia), goji (catina de gard) etc, cu conditia ca toate sa fie consumate imediat dupa ce au fost culese.
Imensa majoritate a animalelor si vegetalelor pot sintetiza propria lor vitamina C, printr-o secventa de patru faze enzimatice care convertesc glucoza in vitamina C. Reptilele si pasările produc aceasta sinteza in rinichi. Printre vietuitoarele care nu mai au capacitatea de a sintetiza HAS sunt simienii (in special „haplorhines”, subcategoria din care fac parte si fiintele umane), cobaii, si unele pasari si insecte. Toate aceste specii sunt „vitregite” de L-gulono-y-lactonă oxidaza (GULO), care este necesara in ultima faza a sintetizarii glucozei in acid ascorbic, mai bine zis au o forma alterata genetic: Pseudogene gulo.
Animalele nu depind exclusiv de Vitamin C din hrana, ci o pot sintetiza in ficat din glucoza si alte substante. Deci vitamina C nu este un element sine qua non, ci un produs de sinteza. Exact aceeasi molecula se obtine la nivel industrial prin biosinteza cu ajutorul levurii Saccharomyces cerevisiae prin transformarea glucozei. Faptul ca o gasim cu predilectie in fructele acide tine de conservarea ei naturala, conform studiului inclus aici. Mai multe detalii despre vitamina C si care este varianta ideala pentru asimilare, gasiti aici.
Plasma Quinton Hipertonic care poate fi gasita AICI
Protocol sugerat
Primul nivel
Se adauga 5 g de Nigari intr-un litru de apa filtrata sau apa plata cu reziduu sec sub 100mg/L. Se bea din acest amestec cate putin de multe ori pe zi, aproximativ 50-100 ml pe zi. Tot cu acest amestec, se clateste gura dupa fiecare spalare pe dinti, fara sa fie nevoie sa clatiti ulterior cu apa.
Vitamina C se poate consuma dupa plac, intre 3-5 g de mai multe ori pe zi, fiecare doza sa fie diluata intr-o cantitate mica de apa si bauta imediat, ca pe țuica. Daca nu ati mai consumat vitamina C pudra, la inceput poate aparea un efect laxativ: reduceți doza temporar si cautati sa va intoarceti treptat la 3-5 g de mai multe ori pe zi.
Rezultate evidente vor aparea in cateva saptamani.
Va prezint un articol interesant scris de Adrian Vornicu, specialist in Bioelectronică Vincent, avand domenii de competență in Micronutriție și Hidroterapie. Pentru cei care nu inteleg articolul, fiindca au fost destui, va sublienzi inca de la inceput un aspect. „Vitamina C pudra nu este de „sinteza” ci de biosinteza, adică produsa de bacterii pe suport organic de fructoza, ca si in fructe.”
„Fata de celelalte vitamine, particularitatea Vitaminei C este că… nu este o vitamina. A fost descoperită imediat după descoperirea vitaminelor A si B, si neavând încă capacitatea de a-i analiza sinteza, pe baza faptului că era conţinută in unele fructe, a fost denumită Vitamina C. In 1933, cercetătorul polonez Tadeus Reichstein (1897-1996) realizează prima sinteza de acid L-abscorbic pe baza de glucoză. Formula bruta a HAS: C6H8O6 (acid ascorbic) este mult mai apropiata de cea a unei glucoze decât a unei amine, iar denumirea ei improprie se datorează doar conjuncturii perioadei când a fost descoperita. Ea este in realitate un glucozid care poate fi creat prin sinteza bacteriana pe scara industriala. Astăzi, când cercetările unor savanţi oneşti au permis înţelegerea multiplelor procese biologice care depind de Vitamina C, aceasta trebuie redenumită din punct de vedere ştiinţific drept Hormon Anti Stres (HAS).
In 1940, 1 kg de HAS de sinteza costa in jur de 25.000 lei Kg, acum preţul public este de 50 lei Kg, ceea ce la o raţie de 1g pe zi, ar fi suficient pe 3 ani. Din anii 1960 au fost puse la punct metode biotehnologice de fermentaţie la scară industrială pentru obţinerea acidului ascorbic. Din păcate, 99,99% din aceasta producţie este folosita doar ca antioxidant (E300, E301) in industria alimentara si nu se afla in stare bruta direct la îndemâna particularilor. Spunem din păcate, pentru ca vitamina C oxidează foarte repede la umiditate, lumina si căldură.
Linus Pauling a fost cel mai celebru susţinător al Vitaminei C. Născut in 1901, Profesorul Pauling obţine premiul Nobel în chimie in 1954 pentru studiile sale despre structura proteinelor si fenomenele de oxidoreducţie. El obţine un al doilea premiu Nobel in 1963 pentru acţiunea sa împotriva testelor nucleare in atmosfera. Gratie lui s-a implementat discret si un protocol împotriva radiaţiilor ionizante.
Vitamina C: comparaţie cu alte mamifere
Imensa majoritate a animalelor si vegetalelor pot sintetiza propria lor Vitamina C printr-o secventa de patru faze enzimatice care convertesc glucoza in Vitamina C. Reptilele si pasările produc aceasta sinteza in rinichi. Printre vieţuitoarele care nu mai au capacitatea de a sintetiza HAS sunt simienii (in special „haplorhines” (subcategoria din care fac parte si fiinţele umane), cobaii, unele păsări si insectele. Toate aceste specii sunt „vitregite” de L-gulono-y-lactonă oxidază (GULO), care este necesara in ultima faza a sintetizării glucozei in acid ascorbic, mai bine zis au o forma alterata genetic: Pseudogene gulo.
Animalele nu depind exclusiv de Vitamin C din hrană, ci o pot sintetiza în ficat din glucoză şi alte substanţe. Deci vitamina C nu este un element sine qua non, ci un produs de sinteză. Exact aceeaşi moleculă se obţine la nivel industrial prin biosinteză cu ajutorul levurii Saccharomyces cerevisiae prin transformarea glucozei. Faptul ca o găsim cu predilecţie in fructe acide tine de conservarea ei naturala. Saccharomyces cerevisiae este o ciupercă care nu are pasaport. Nu contează daca e din China și cine lucreaza cu ea, atâta timp cât respectă standardele de puritate.
AICI gasiti un studiu despre care voi reaminti din nou mai jos, care vorbeste despre biodisponibilitatea acidului ascorbic, intre consumul de kiwi si suplimentul sintetic, raportat la om. Nivelul de ascorbat a fost analizat si monitorizat in vena, urina, sperma, leucocite si intramuscular. Concluzii: „Nu au existat diferențe semnificative în biodisponibilitatea vitaminei C între cele două grupe de intervenție în oricare dintre probele fluide, celulare sau țesuturi testate. În ansamblu, studiul nostru a arătat o biodisponibilitate comparabilă a vitaminei C derivate din sintetice și kiwi.”
Meniul cimpanzeilor in rezervaţii (nici ei nu sintetizează vitamina C) conţine aproximativ 5g de vitamina C, de 60 de ori mai mult decat cele 80mg recomandate oamenilor. Poate acest este motivul pentru care cimpanzeii in captivitate nu suferă de paradontoză… pardon, am vrut sa spun de scorbut.
Va recomand si prezentarea de sanatate tinuta de Suzanne Humphries, MD. Internist and Nephrologist:
Vitamina C: cel mai puternic antidot contra ingestiei accidentale de substanţe toxice
Dr. francez Pierre Bastien dovedeşte inca din anii 60 ca Vitamina C intravenos este cel mai puternic antidot pentru orice otrava sau venin. In 1971, după zeci de cazuri salvate si indignat de imobilismul autorităţilor, înghite in prezenta celor de la Lancet 60 de g de ciuperca otrăvitoare Amanites phalloides, (doza mortala fiind de 40 de g) protejându-se cu doar 1g vitamina C intravenos. Protocolul sau este publicat in anul 2000 si este menţionat pe situl oficial al Ordinului Medicilor.
Şobolanul nu are portocale in ficat, dar sintetizează
Dovada cea mai elocventa este faptul ca şobolanii din marile oraşe nu mai pot fi otrăviţi. Un şobolan liber sintetizează 4.5 g pe zi; un şobolan in captivitate: 15,2 g. La avalanşa de glucide rapide din tomberoane, şobolani reuşesc astăzi sa sintetizeze cantităţi de vitamina C care-i apără de orice otrava.
Din acelaşi motiv se folosesc in testarea medicamentelor (drugs) doar acei şoareci de laborator numiţi cobai, pentru ca sunt o specie de rozătoare cu aceeaşi deficienta in sintetizarea Vitaminei C ca si oamenii. Altfel, erau imuni la efectele adverse ale medicamentelor si nu s-ar putea face testele.
Doza zilnica recomandată
Doza zilnica recomandată oficial de vitamina C este de 60 de mg. Întrucât nu-mi permit sa fac recomandări care depăşesc cadru legal, am sa descriu mai jos cantitatea pe care o folosesc personal in cadru familial si motivul pentru care folosesc aceste cantităţi. Sunt cu totul de acord ca vitaminele si oligoelementele esenţiale trebuia sa fie obţinute prin alimentaţie. Vitamina C este doar excepţia care confirma regula, întrucât intervine pe fondul unei excepţii: omul face parte din acel 1% dintre speciile animale care nu-şi mai pot sintetiza propriul Hormon Anti Stres.
Într-o situaţie asemănătoare: in tratamentul persoanelor cele mai stresate din punct de vedere mental – schizofrenicii – s-au injectat 90g Vitamina C cu zero rejet in urina. In cazul persoanelor cu adicţie de droguri, s-au obținut aceleaşi rezultate. S-au obţinut rezultate extraordinare in boala oaselor de sticla la noi născuţi, unde Dr. Archie Kalokerinos un a salvat sute de copii de la boala oaselor de sticla cu 2g de vitamina C pe zi.
In cazul Vitamina C, exista o incompatibilitate de facto cu orice „îndulcitor”, adica ca si exemplu, mierea cu cătină anulează vitamina C: Având o formula chimica apropriata de cea a glucozei, cele doua molecule dispun de acelaşi transportator si de acelaşi receptor pentru a pătrunde in celula, prioritar fiind glucoză. Aşadar orice îndulcitor natural sau chimic, de la Maltodextrina sau mierea de albine, adăugat la o doza de vitamina C, va diminua enorm asimilarea acesteia prin „competiţia de taxi” pentru a intra in celula. Oare de ce Vitamina C se găseşte cu prioritate in fructele acre si acide? Pentru ca in natura lucrurile sunt chibzuite cu rost. In schimb, orice tableta de Vitamina C „îndulcită” sau catina pusa cu miere la borcan îşi anulează mult din asimilarea Vitaminei C la nivel celular. Prezint mai jos un rezumat din revista Nutritional (referinţă pe plan mondial in domeniu): Carr AC, Bozonet SM, Pullar JM, Simcock JW, Vissers MC. A Randomized Steady-State Bioavailability Study of Synthetic versus Natural (Kiwifruit-Derived) Vitamin C. Nutrients. 2013 Sep 17;5(9):3684-95. doi: 10.3390/nu5093684.
In acest studiu, cercetători neozeelandezi au comparat un kiwi cu un comprimat de vitamina C. Vitamina C (acid ascorbic) este o molecula antioxidanta prezenta in fructe si legume. Kiwi, caisele sau pătrunjelul, precum si agrumele (lămâi, portocale, grefe), sunt bogate in vitamina C. Pentru a decide daca organismul asimilează la fel de bine vitamina C de sinteza comparativ cu cea din alimente, cercetătorii au recrutat 36 de tineri nefumători. Aceştia au primit o jumătate de kiwi pe zi, corespunzând cu un comprimat de vitamina C timp de 6 luni. Apoi, cercetătorii au prelevat nivelul de vitamina C al participanţilor pentru a evalua bio disponibilitatea celor doua sorturi utilizate. Bio disponibilitatea reprezintă procentul absorbit de către intestine si disponibil pentru procesele metabolice.
Rezultatele studiului: nivelul de acid ascorbic in sânge a crescut treptat in cele 6 săptămâni ale studiului de la 23 µmol/L la 50 µmol/L. Nu s-au găsit diferenţe semnificative intre cele doua grupuri. S-a constatat creşterea nivelului de vitamina C si in urina, in celulele imunitare si musculare. Celelalte moleculele naturale aflate in kiwi nu par deci sa mărească, nici sa inhibe bio disponibilitatea vitaminei C.
In concluzie, vitamina C sintetica si cea naturala au aceeaşi formula chimica si sunt percepute la fel de către receptorii celulei. Fructele si legumele conţin si alte molecule (bioflavonoizii), care bineînţeles vor influenţa pozitiv bio disponibilitatea acesteia pe cale bucala. Sa ţinem cont insa ca un şobolan nu mănâncă fructe si legume proaspete, ci sintetizează Vitamina C in ficat din resturile bogate in glucide ale alimentaţiei fast-food. Cum am zis, pe lângă toate, trebuie să avem o alimentație foarte variată și un stil de viață echilibrat și să beneficiem de toate resursele care ne sunt oferite, pentru a ne face o viață mai sănătoasă, mai echilibrată.
Exista si temerea producerii de oxalaţi (piatra la rinichi) ca urmare a ingerării de doze de peste 2g de Vitamina C, dar nu sunt doar speculatii. Consider ca sursa principala a acestor oxalaţi sunt alte alimente, vedeti aici detalii si, posibila lor eliminare prin urina este un semn bun. Vitamina C poate aduce chiar un aport benefic in acest sens.
Alegerea unei vitamina C de calitate
Vitamina C bio asimilabila este Acidul L-ascobic dextrogire, unde:
L desemnează configuraţia spaţială levogira a atomului de carbon
D desemnează devierea polarizata a luminii
Puritate minima 99%
Interval de fuziune 189/193°C
Rotaţie specifica (10% dans H2O) + 20,5° à + 21,5°
Ph (2% dans H2O) 2,1 la 2,8
Pierderi la desicare (105°C) <0,11%
Metale grele < 11ppm
Conţinut acid oxalic <0,21%
Cenuşă sulfata <0,11%
Indentificant internaţional: CAS 50-81-7″
Unde o putem gasi?
Aici sunt produsele care se incadreaza in descrierea de mai sus, varianta de 500 g si varianta de 1 kg sau ideal varianta lipozomala gel de vitamina C, care este transportata direct la celula, fara sa fie afectata de bariera digestiva.
Administrare
Sunt persoane adulte care tolereaza o cantitate dubla sau tripla, comparat cu cantitatea recomandata conform vartei, asa ca singura solutie, este sa testati toleranta digestiva, fiindca nu toti putem tolera aceeasi cantitate.
E bine de retinut ca vitamina C niciodata nu este in exces in corp, fiindca zilnic avem nevoie de doze noi. Ce nu poate fi folosit de catre corp, se elimina natural.
Doza depinde de la o persoana la alta, mai bine zis, de la cat poate sa duca sistemul digestiv al fiecaruia. Daca este prea mult, veti avea diaree, daca este suficient, nu se va intampla nimic din acest punct de vedere. Fiecare dintre noi trebuie sa isi testeze limitele. Cand suntem stresati, avem nevoie de mai multa vitamina C pudra, si eu in astfel de situatii, pot lua si pana la 3-4 lingurite pe zi.
Ca si sfat, luati cel putin o lingurita pe zi. Se absoarbe mai bine daca o amestecati cu saliva si de abia dupa aceea beti o jumatate de pahar de apa sau cat e necesar, sau daca nu puteti asa, amestecati acea lingurita de vitamina C cu apa si beti rapid. Nu va ingrijorati ca ramane pe fund, dati pe gat tot ce ramane in pahar.
Ligia Pop 