Salata de kale


Va aduceti aminte cand va povesteam despre miraculoasa planta numita Kale care este de mai multe soiuri, unele mai minunate decat altele? Planta este foarte rezistenta, in special la iernile care au abundenta de zapada. Rasadurile nu sunt destul de rezistente la inghet precum plantele mature si de aceea trebuie plantate ori primavara dupa ce a trecut inghetul, in august sau la inceputul lui septembrie. Daca rasadurile sunt plantate afara, acestea nu vor rezista pe timp de iarna daca nu ajung sa se dezvolte in plante mature. Noi am avut-o in gradina ierni la rand si chiar dupa atatea ingheturi a rezistat cu vitejie, avand frunzele la fel de verzi si sanatoase. Anul acesta a dat 4 brume peste toate plantele si sunt la fel de viguroase ca si cum n-ar fi dat nici o bruma.

Se pot folosi cu incredere pentru vlastari, pentru smoothie-ul verde, pentru chips sau salate de iarna. Se stie despre Kale, ca are un continut mare de calciu si sulf, care impreuna sunt perfecte pentru intarirea si construirea oaselor, dar si ca un pansament pentru sistemul digestiv. Bogata in beta carotene, vit. K si C, luteina,  kale-ul contine sulforaphane in special cand este taiata in fasii pentru salata, aceasta substanta avand proprietatea de a lupta contra cancerului. Este de asemenea o sursa de indole-3-carbinol, un chimical care ajuta la repararea ADN-ului in celule, blocand dezvoltarea celulor canceroase. (Informatie preluata in parte de la Wikipedia.)

Salata de kale

  • Serviri: 1-2
  • Timp: 10mins
  • Dificultate: easy
  • Imprimare

Ingrediente:

  • 3 frunze de kale din cele trei soiuri (siberian, blue and premier)
  • zeama de la ½ de lamaie
  • 75 ml ulei presat la rece
  • sare de ocna dupa gust

Frunzele de kale se curata de lujeri si nervuri, deoarece au textura prea fibroasa. Se taie marunt cu un cutit ceramic, dupa care se „maseaza” bine adaugand sarea, uleiul si zeama de lamaie, apoi se lasa deoparte pentru a se patrunde.

Aceasta salata este apreciata de ani de zile de raw foodisti, si intr-adevar este un adevarat deliciu. Eu am mai adaugat si ingredientele de mai jos, „ajuntand-o” sa fie pe gustul nostru.

  • ½ varza rosie tocata marunt
  • 2 morcovi dati pe razatoarea cea mai mica
  • 2 ardei kapia taiati cuburi
  • 2 rosii mici, felii

Se amesteca cu salata de kale de mai sus. Se consuma alaturi de chiftelute din conopida si nuca, hamburgeri si paine din seminte.

Pentru mai multe retete, va recomand:

  • Cartea de bucate online care cuprinde peste 160 de retete.
  • Si cartile mele tiparite care pot fi gasite in orice librarie din tara si online. Aici gasiti cartea de bucate online si aici gasiti o lista cu cartile mele tiparite.

31 de gânduri despre „Salata de kale

  1. Multumim! Eu personal nu cunosteam aceasta planta, dar ma intereseaza mai ales in ideea ca ne da sansa sa consumam ceva verde si PROASPAT iarna! As avea doua intrebari:
    1. E inrudita cu salata / varza? Ca gust si textura cu care ai asimila-o?
    2. Cum se cultiva? Ma gandesc ca trebuie sa cumperi seminte, apoi sa rasadesti plantutele. Semintele se gasesc?

    Apreciază

    1. Buna Renata,

      Planta aceasta nu exista in Romania, am intalnit-o doar la o singura persoana care la randul ei a adus-o din UK si la mine. Este inrudita cu varza, insa are o textura mai moale si interesanta apropiata salatei mai tari. Seminte se gasesc la site-ul meu, am pus un link in articol. Daca te uiti atent unde scrie Kale este subliniat, apasa pe cuvant si te va duce la pagina unde exista semintele. Semintele nu se gasesc la magazin, exista ceva gen varza ornamentala insa sunt tratate ca florile obisnuite, deci sunt destul de toxice. Semintele de kale se planteaza obisnuit, se pun la inmuiat in prealabil pentru o noapte dupa care se planteaza in ghivece in tot timpul anului sau afara (primavara sau toamna). Rasadurile se raresc fiindca cresc destul de mari, si dupa aceea nici macare nu trebuie sa te ingrijesti sa le uzi mereu (daca sunt afara).

      Mult succes!

      Apreciază

      1. Buna Ligia, te rog frumos sa ma sfatuiesti intr-o privinta: sunt foarte amatoare de frunze de kale si chiar acum am cumparat dintr-o piata o planta in ghiveci pe care cel care o comercializa o prezenta ca fiind Brassica ornamentala. Mi-a spus ca nu a tratat-o in nici un fel insa ma intrebam daca este totusi comestibila. Este foarte frumoasa si am ales una care are frunze verzi cu un mijloc spre culoarea mov. frunzele sunt pe o tulpina destul de lemnoasa. Ce ma sfatuiesti sa fac! Se poate consuma? De asemenea, spunea ca o vinde unor restaurante care o folosesc drept decor! Eu stiu ca la un restaurant care se respecta orice decor trebuie sa fie comestibil !! LOL

        Apreciază

        1. Magda draga, cea de decor nu se poate comsuma deloc. Pe okazii.ro poti gasi seminte de kale ca sa iti plantezi la anul in ghiveci sau in gradina. Iti trimit link-ul direct pe email cu seminte de la persoana care le vinde. Nu il cunosc, doar ca am cumparat de la el asta primavara un soi pe care eu nu-l gaseam si a iesit foarte frumos.

          Apreciază

        2. Multumesc mult de tot pentru raspunsul prompt!! Eram intr-adevar destul de indoita in a consuma din planta pe care am cumparat-o. Multumesc mult si pentru detaliile despre seminte. Voi cumpara cu siguranta. Astept cu drag mailul de la tine cu informatii. Iti urez sa ai o sarcina usoara si sa fi sanatoasa. Te voi saluta cu drag si la targul din octombrie pentru care iti multumesc ca il organizezi. 🙂

          Apreciază

  2. Kala e o planta care nu se mananca, KALE-ul este total altceva din familia verzei, de provenienta din Rusia dar disparuta de mult de la noi din Europa si folosita decat ca planta ornamentala – sunt diverse soiuri care nu se mananca (varza aceea colorata in diverse culori).

    Apreciază

  3. Multumesc tare mult! Voi cumpara cu siguranta!
    Sa intelegem si ca degeaba am dori sa ne facem propria noastra gradina de verdeturi si zarzavaturi, ca daca semintele sunt cumparate de la un magazin „normal”, tot tratate chimic sunt!

    Apreciază

    1. Cu placere! Din pacate tot ce gasim in magazinele de seminte ( legume, fructe) toate sunt tratate in prealabil, iar la unele se mai si lauda ca sunt imbracate in pesticide. Vai de noi!

      Apreciază

  4. O reteta de piper mai putin agresiv care poate fi suportata si de persoane cu probleme.La un moment dat aveam probleme cu aciditatea si deaceea am cautat o metoda pt a pastra placerea gustului,a mirosului dar a nu avea si repercursiuni negative.Si am facut aceasta reteta:1 parte piper alb:1 parte oregano uscat macinat fin:1 parte salvie salbatica sau cultivata(uscata si macinata fin(doar frunzele)).Se foloseste in cantitate mica la fel ca si cum ai folosi piperul obisnuit.Are aceeasi aroma dar e mai putin iute.Cine doreste poate incerca si cu piper rosu sau verde si face o comparatie.
    Semintele sunt imbracate in pesticide fiindca nu sunt magazine pt naturisti care sa vanda seminte netratate.La naturisti,deoarece se foloseste intens germinarea in ghivece si se recolteaza devreme(nu ca in camp sau gradini) sunt recomandate semintele netratate(dar si aici ar trebui sa fie alese cele sanatoase).Se imbraca in pesticide fiindca in cultura in camp sau gradina nu se pot asigura conditii optime de :umiditate,caldura si lipsa daunatorilor.De aceea se da cu pesticide impotriva prevenirii atacului ciupercilor si daunatorilor si pt a nu fi pierderi.In cultura mare este loc destul,precipitatii si timp pt ca aceste pesticide sa se descompuna in sol dupa un timp.Sunt scrise in general perioadele de pauza pana la recoltare sau timpul de descompunere si cine le foloseste e bine sa le respecte sau sa caute alte solutii.Agricultura ecologica e experimentala,necesita mai multa munca fizica ,e mai sanatoasa pt pamant si produsele sunt mai scumpe in mod firesc.Agricultura chimizata e pt marea masa a oamenilor iar cea ecologica e mai mult pt cei ce tin la sanatatea lor.Pt a fi viabila cea ecologica,trebuie sa indeplineasca criteriul pretului scazut si al cantitatilor mari pt a putea hrani un numar mare de oameni si animale.Ca si orice noutate(desi nu e chiar noutate),la inceput preturile sunt mari(si putin accesible marei mase de oameni),iar pe masura ce se gasesc mijloace pt a mari productia la preturi cat mai mici de cost,plus aparitia concurentei si a cererii(favorizata si de reclame),preturile vor scadea,procentul de agricultura ecologica se va mari,iar cel de agricultura chimizata se va micsora si o mai mare masa de oameni si animale vor consuma alimente superioare calitativ.Dar pt aceasta si agricultura ecologica trebuie promovata cat mai intens atat de Stat cat si de agriculturi.Pt aceasta si cercetarea ar trebui sa o ia pe aceasta directie,fiindca se poate spune ca pe directia chimizarii s-a facut,cercetat cam tot ce s-a putut pt a face fata la :lipsa elementelor nutritive,corectia aciditatii solului,a bolilor si daunatorilor,a soiurilor productive dar oarecum in defavoarea:gustului,a calitatilor nutritive ale alimentelor si al sanatatii in general.Ar trebui acum,incetul cu incetul,fondurile materiale,inovatiile,mintea umana sa inverseze roata spre agricultura ecologica fara a renunta la cantitate si calitate.In general prin piete pe la oameni se mai vand seminte netratate dar esti cam inselat:ca de exemplu ti se vinde sfecla furajera amestecat cu sfecla rosie pe post de sfecla rosie sau seminte de morcovi de slaba calitate mai mult albi decat portocalii si dulci,sau samanta prea veche care doar putina mai are germinatie.Nu exista magazine specializate in agricultura ecologica unde sa stii ca sunt oameni care se pricep la ce fac si unde sa stii ca ai la cine sa te adresezi in caz ca sunt probleme.Mai pe scurt,nimeni nu-si asuma raspunderea pt agricultura ecologica.Toti se ascund dupa agricultura de subzistenta(fara pretentii) si dupa agricultura chimizata sigura dar cu neajunsurile sale.Probabil nu exista facultati de agricultura si de zootehnie ecologice.Si se pare ca nici comertul cu produse ecologice nu prea e dezvoltat pe tot lantul necesar al productiei interne.Asa ca mai sunt destule de facut pt a fi lumea cat de cat mai multumita.

    Apreciază

  5. Trebuie sa mai spun ca toate(absolut toate) pesticidele sunt otravuri,altfel nu ar ucide:bacteriile,ciupercile,mana,insectele,viermii,gandacii,rozatoarele,buruienile(plantele care nu sunt de cultura).In agricultura ecologica putine substante ar fi permise ,printre care:sulfatul de cupru(Cu So4),varul si altele.Se zice ca acestea se descompun mai usor,dar in fond tot otravitoare sunt daca le ingerezi prin inghitire,respiratie.Atata ca acestea,la o ploaie,sunt diluate si cad pe sol unde sunt descompuse in elemente componente si reactiile ce se petrec in sol.Mai pe scurt se adauga solului :sulf si cupru.Pana la urma,daca concentratia este cea corecta(a zamei bordeleze) si nu se fac tratamente decat strict cat e necesar(daca nu ploua ,sunt necesare mai putine tratamente),atunci concentratia in aceste substante e mai mica.Deasemenea daca avem un pamant bine hranit cu :mranita,solutie de amestec de gunoi de pasari,apa si tinuta la fementat(proportie:9 parti apa:1 parte gunoi),plamada de urzici pt ingrasarea foliara,si alte solutii ecologice,atunci si plantele fiind mai bine si sanatos hranite fireste ca vor fi mai rezistente la boli.Dar nu doar pesticidele sunt otravuri ci si e-urile din alimente,aspirina si conservantii(exceptie sarea si otetul) pe care ii folosim in casa(multi dintre noi(eu in acest an m-am debarasat complet de ei,dar nu si mama mea(deobicei pe cei in varsta nu-i mai poti schimba)).Otrava este si mancarea sanatoasa consumata mai mult decat are corpul nevoie.

    Apreciază

  6. Pana la urma si sarea si otetul sunt otravuri in cantitate mai mare decat e suportat de corpul uman.Sarea in exces provoaca hipertensiune,iar otetul deranjeaza cand ai gastrite,daca nu l-ai diluat destul(mie de exemplu,otetul acesta de 6-9 grade nu-mi prieste,eu si la salata chiar daca e de mere il diluez cu inca o data aceeasi cantitate de apa).Cred ca ar fi necesar sa existe pe piata, otet de 1-2% pt cei cu sensibilitate.De ce piata sa nu tina cont de oameni si de dorintele lor,de problemele si sensibilitatile lor.Doar de aceea e economie de piata,nu sa fim toti uniformizati vrei nu vrei .

    Apreciază

  7. Vreau sa dau cateva metode de a scapa de excesul de iute:
    La supe,ciorbe,felul 2 se adauga lapte dulce(verificat la cele fierte(nu stiu daca merge si la cele crude) .La ceapa:se taie crucis si se adauga un amestec de otet diluat,suc lamaie si sare.Se pune intr-un stergar si se bate.Asa stergarul absoarbe din iutimea scoasa de sare,otet si lamaie.La piper am mai scris ca se amesteca cu:oregano si salvie.Mustarul:se foloseste doar mustar dulce cu ingrediente naturale,preferabil cu miere.Acest mustar se blenduieste cu:putina smantana,pulpa de avocado(blenduita si trecuta prin sita(sa nu aiba fibre.Avocado sa fie bine copt(moale si dulce).),suc de lamaie.Iar pt cine doreste si un gust foarte bun(si nu e vegan) merge foarte bine:tonul in ulei sau(si)alge care se gasesc prin magazinele naturiste,din tipul celor uscate,taiate sub forma de taieteii(mai lati) lungi,care inainte se lasa doua zile la inmuiat in apa apoi se taie cubulete.Algele au avantajul ca dau un gust mai bun si neutralizeaza prin sarurile bazice,aciditatea mustarului.Acest tip de mustar reformat se poate folosi pt toate tipurile de moduri de gatire a pestelui,inclusiv pt cel crud,marinat in adaos cu salate de castraveti,ardei(care prin potasiul continut,neutralizeaza aciditatea pestelui si a otetului),se poate folosi si in alte directii deoarece e gustos si destul de sanatos fiind mai putin agresiv.Pt ardeiul iute,am vazut ca peruanii mai obisnuiesc sa-l lase in apa peste noapte,astfel zic ei ca se elimina o parte din iutimea lui.Metoda care am scris-o cu lapte dulce e buna si cand ai acapat prea multa acreala,neutralizand-o.Laptele se pune progresiv si se gusta pana se ajunge la un echilibru .

    Apreciază

  8. planta aceasta se mai numeste cumva alcaciofa? ca am mai vazut o planta care arata asemanator la un vecin care a adus o din Spania si a laudat o fmult

    Apreciază

  9. Buna Ligia,am retinut ca ai seminte de kale la magazin,ce alte seminte mai ai ..cinepa in mustar ,etc,care se pot semana in gradina ca ma inereseaza sa le pot avea in propria gradina. Multimesc!!!si inca ceva…tare mi-ar placea sa cunosc persoane din zona Reghinului care consuma hrana cruda sa mai pot schimba pareri,,,poate ma ajuti..!!!

    Apreciază

    1. Buna Flora, la Raw Vegan Mall sunt de vanzare 3 feluri de seminte de kale, vom mai adauga swiss chard care seamana cu sfecla furajera dar care nu face radacina ci doar frunze bune de consum si se inmulteste singura. Este o planta exceptionala si aceasta, bogata in vit. K, magneziu si alte minerale si vitamine rar gasite in plante. Sunt multe plante care nu se gasesc in Romania si care se pot adapta la clima noastra, dar din pacate seminte nu exista in Ro ci doar in alte tari.

      Apreciază

  10. buna,ligia! am cautat semintele de kale si nu le-am gasit pe site..gasesc orice altceva, dar asta nu; ma intereseaza toate cele trei soiuri..poate nu se gasesc pe stoc acum? ma intereseaza pentru a fi cultivate in gradina, insa pentru cei care locuiesc la bloc, se pot cultiva in ghiveci? astept cu interes un raspuns..avand in vedere ca este momentul ideal pentru a fi cultivate in gradina..sau nu?.. multumesc!

    Apreciază

  11. Am gasit articolul tau despre salata de kale si proprietaile pe care aceaste frunze le au. Am si eu o mica gradina si as vrea sa le cultiv kale dar nu am gasit pe site nici un soi de seminte. Unde as putea sa gasesc semintele de kale?

    Multumesc mult,

    Apreciază

  12. Draga Ligia,
    Nu stiu daca timpul iti permite sa mai poti raspunde intrebarilor noastre mai putin documentate, dar eu totusi incerc. Prin bunavointa unei persoane din grupul de alimentatie vegana fara foc, am primit anul trecut seminte de kale. De rodul lor m-am bucurat tot anul si chiar si acum mai exista ceva smocuri de frunze in varful plantelor. Intrebarea mea este: kale este o planta perena, asta insemnand ca acum aceste plante ar trebui smulse si plantate alte seminte sau vor da frunze noi pe acesti lujeri golasi? Intreb pentru ca pe unii lujeri au aparut ceva frunzulite mici, sau ceva ce s-ar dori frunze si in aceasta situatie nu stiu cum ar trebui procedat. Ce-mi poti spune din experienta ta in a creste kale? Multumesc!

    Apreciază

  13. Tocmai sunt in cautare de salate cu kale. Am semanat in gradina mea, anul trecut, cateva seminte primite de la o prietena din Sibiu si acum, primavara, le-am cules si v reau sa fac salata, dar eu mananc salata la masa de pranz fara altceva alaturi, deci o sa combin eu cumva cu ce am gasit aici, Draga Ligia Pop 🙂

    Apreciază

  14. Buna Ligia,
    Am primit seminte de Kale Redbor si Dwarf green curled.Le pot planta acum in gradina sau e deja prea cald.Crezi ca e mai bine sa le plantez la toamna ? Am mai cauat pe net si am inteles ca ar fi indicat sa le plantezi cand este mai racoare.Le-as pune intr-o gradina in care nu mergem decat in weekend si mi-e teama sa nu le pierd.
    Stiu ca esti ocupata acum cu organizarea dar poate iti faci putin timp sa imi raspunzi .
    Multumesc mult si felicitari,inca odata,pt fetita.Sa iti traiasca si sa va bucurati de ea !
    Laura

    Apreciază

Comentariile sunt închise.