Alimentatia raw vegana

Proteinele – provenienta doar animala?

O parte din vegetarienii celebrii din lume si o lista aproximativ completa, o puteti sa gasiti pe Wikipedia (aici). Este impresionant sa vedem ca oameni celebrii al lumii au ales sa fie vegetarieni, deci stiau ei foarte bine de ce si cu siguranta au studiat bine subiectul. Alegerea apartine fiecaruia si fiecare este liber sa consume ce doreste, insa sa nu cadem in extrema cealalta cand afirmam ca vegetarianismul este gresit, asa cum afirma multi din cei care habar nu au de subiect, de obicei clasele mai putin educate. Cum am spus, oameni importanti ai lumii, chiar si un numar mare de sportivi de performanta, medici si oameni de stiinta deschisi la minte au luat in trecut si astazi aceasta decizie, deci nu e chiar asa o mare greseala daca ai o alimentatie echilibrata si te consideri superior si nu devii agresiv verbal. Oricum am ajuns la parerea ca ambele tabere devin la un punct agresive verbal, ceea ce din nou nu este normal. Trebuie sa ii aceptam pe toti si alegerile alimentare pe care le face fiecare. 

Mai jos va recomand un filmulet in care medici discuta despre provenienta vegetala a proteinelor si de ce este nevoie sa consumam preparate vegetale, pentru a preveni deficienta de proteine.

Doctorul Robert M. Kradjian, un chirurg specializat in cancere de san, scria in articolul sau intitulat „Scrisoarea Laptelui: un mesaj catre pacientii mei”:

„Un document intitulat „Continutul documentat al dietei recomandate”, aparut in ianuarie 1992 si produs de Consiliul National de Cercetare, de catre Dr. Richard Havel de la Universitatea California din San Francisco spunea ca procentul de proteine recomandat la ora actuala, este de 0.75g/kg/zi la adulti de la 19 pana la 51 ani. Asta ar fi cam 45 g/zi pentru un adult de 60 kg, cu aproximatie 2 linguri. Luati in considerare ca cele 45 g proteine/zi nu trebuie sa fie proteine animale.”

Aici gasiti varianta lipozomala preferata de noi.

b12-spray

Orice samanta comestibila, incoltita si crescuta la dimensiunea unui deget aratator este dotata cu toti amino-acizii esential. Toate sunt predigerate cum s-ar spune prin procesul de inmuiere si incoltire si sunt gata pentru digerare si absorbtie. De ce credeti ca animalele prefera iarba scurta si proaspata? Si ele au nevoie de proteine pentru dezvoltarea muschilor, ganditi-va la muschii vacilor, bivolilor, bizonilor, elefantilor…

Multi dintre voi o sa ma contrazica si o sa-si apere convingerea ca, carnea nu constituie o piedica in calea sanatatii. Din pacate asta a fost odata poate, cand animalele erau crescute in mod uman, libere sa pasca si sa sa circule in aer liber curat si sa manance iarba netratata de pe campuri sau imbuibata cu hormoni si antibiotice cum sunt acum. Atunci animalele si pasarile consumau iarba proaspata si inspirau aer curat iar carnea lor nu era asa de toxica ca si in zilele noastre.

Nimeni nu va opreste sa consumati, trebuie doar sa realizati efectele cu bataie lunga pe care le au aceste alimente asupra sanatatii. Daca preferati carnea, interesati-va de unde provine, comandati-va carne de la surse sigure. Toata lumea are o ruda la tara care creste animale fara furaje (care contin antibiotice, hormoni, prafuri din oase si animale diverse moarte) si in care am putea avea incredere.

Intorcandu-ne la animale, in trecut acestea transformau iarba curata in proteine, omul consuma carnea, lua proteina iar corpul lui se lupta sa desfaca proteina prin digerare in aminoacizi, ceea ce este un proces de durata si care consuma energie in plus, dand omului senzatia de somnolenta, dar nu se putea compara cu carnea din ziua de azi. Corpul la randul lui se lupta sa-si creeze propriile proteine din aminoacizi gasiti in hrana noastra care nu trebuie sa fie neaparat animala. Tot ce e important este sa oferim corpului toti amino-acizii esentiali, pentru a fi in stare sa construiasca proteine. Si cum am spus mai sus, toate semintele germinate si crescute (sprouts) au toti acesti amino-acizi esentiali, deci proteine complexe care sunt exagerat de usor de digerat.

Atat aceste animale, cat si cele crescute pe baza de iarba, numai sunt cum au fost odata. Poluarea si chimicalel din iarba si mediul inconjurator afecteaza fara sa vrem calitatea carnii. Observati cum se cresc animalele in zilele noastre si mai ales cu ce sunt hranite si vindecate de zecile de boli? Dieta lor este bazata pe amestecurile speciale de mai jos si nu numai.

  • amestecuri de grane greu de digerat chiar si pentru vaci
  • furaje amestecate cu prafuri din oase sau organe de diverse animale moarte (sobolani, caini, pisici, iepuri, chiar si organe umane vandute la kilogram de spitale etc.). Stiu pare ciudat insa ce era sa faca cu toate animalele moarte lasate in urma, trebuia sa scoata un profit si din asta. Practica aceasta este veche si cunoscuta de fermierii in Romania, Europa cat in USA. E groaznic, chiar unul dintre rudele mele mi-a povestit despre aceste „furaje”, dar care spre mirarea tuturor dau un rezultat uimitor. Stiu, dar nu si pentru sanatatea noastra. In categoria mortaciuni intra carnea care trece de termenul de garantie, animale putrezite din abatoare, mate si organe,
  • cele enumerate mai sus sunt imbibate cu chimicale si hormoni de crestere, glazurate cu supradoze de antibiotice, de multe ori puse in procentaje mai mari decat cele normale si propuse pentru animale.

Motivatia acestor fermieri si unii tarani care s-au desteptat de vreo cativa ani incoace si de la care credem ca cumparam produse mai sanatose? Toti cauta sa aiba cat mai multa productie, pierderi cat mai putine si castig cat mai rapid. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care proteinele animale n-ar trebui sa ne intereseze. Proteinele ca proteinele, ganditi-va la dieta animalelor devenita acum carnea de pe mesele noastre si care prin consumare devine parte din noi si din viitorul sanatatii noastre. V-as invita sa cititi un articol in romaneste despre continutul mezelurilor si semipreparatelor din carne, in care se destainuie o parte din informatie privind aceasta.

1916919_1210691005613145_7509714487122848681_n

Screen Shot 2015-12-21 at 23.47.43

Poza preluata de aici. Intorcandu-ne la proteinele vegetale, stiati ca 120g de nuci contin proteine cat 120g carne vita, si ca 473 g de pulpa de fruct de avocado este echivalentul tot la 120g carne vita? [Sursa informatiei] Tabelul urmator a fost inspirat din aceasta sursa, care contine peste 40,000 de produse cu informatiile lor nutritive. In plus de asta, va mai dau un link interesant care prezinta un tabel foarte bine organizat. Fiecarui fruct i se face descrierea detaliata a informatiilor nutritionale, a mineralelor si vitaminelor, si in prin plan a proteinelor continute care sunt in cantitati mici, dar sunt prezente. Asta este o veste buna pentru cei care opteaza sa fie vegani, fara oua si lactate, si nu in ultimul rand simpatizantilor dietei crude (raw diet). Mai verificati si acest articol care mi s-a parut interesant.

Ingrediente Proteine/100g
Fulgi de ovaz 13,6g
Fulgi de grau 13,6g
Fulgi de secara 9,5g
Usturoi 8,10g
Frunze de telina 6,3g
Patrunjelul 5,9g
Papadia 2,90g
Ciuperci 3g
Spanac 2g
Avocado 2,10g
Salata 2g
Conopida 1,98g
Morcovi 1.19g
Capsuni 1g
Lamaia 0,93g
Ridichi 0,79g
Castraveti 0.70g

De asemenea puteti vedea ingredientele de proteine din cantitati mici de anumite seminte.

Ingrediente Proteine
1/2 cana/migdale 12 g
1/2 cana/floarea soarelui crude 13g
1 cana mei 12g
1 cana de broccoli 6g
1 cana alune de padure 10g
1/2 cana nuci caju 9g

1. Mazarea verde tanara, consumata imediat dupa culegere este de asemenea o sursa bogata de proteine vegetala.

2. Seminte de chia contin de 2 ori mai multe proteine decat orice fel de fasole, samanta sau cereala. Sunt o sursa completa de proteine, avand toti amino-acizii esentiali care sunt prezenti intr-o forma extrem de usor de digerat.

3. Semintele si nucile, toate contin proteine.

4. Quinoa contine 11 g de proteine complexe pe o cana de seminte germinate. In cartea „Hrana vie pentru sanatate” de dr. Gillian McKeith scrie ca „Quinoa contine mai mult calciu decat laptele, ajutand astfel la întarirea scheletului, a oaselor si a cartilajelor. Quinoa poate fi un bun factor de protectie impotriva artritei, degradarii oaselor, malabsorbţiei calciului şi a altor dereglari similare”. Datorita continutului sau de vitamine (A, C, D, E, K, complexul B) si minerale (fier, calciu, crom, cupru, fluor, iod, magneziu, potasiu, seleniu, zinc) are rol pozitiv in stimularea sistemului imunitar”

5. Toate vegetalele sunt surse de proteine, indiferent de cantitatea pe care o au fiecare. Printr-o diversitatea larga, se poate asigura necesarul zilnic de 2 linguri de proteine.

6. Algele marine, Spirulina (contine 6 g proteina/ 10 g) si Chlorella organice/bio raw sunt printre sursele cele mai apreciate in intreaga lume de proteine, recomandate atat in sarcina cat si in alaptare. Personal am consuma aproape zilnic cate 3-5 capsule din fiecare in functie de cerinta corpului si de efortul fizic. Cand mergeam la sala sau faceam efort mai mare, atunci ajungeam si pana la 5-7 comprimate.

7. Lintea contine 18 g de proteine pe o cana de seminte fierte, din care puteti face un pateu minunat sau o supa superba cu chimen sau doar cu usturoi.

8. Fasolea fiarta de orice culoare contine intre 12-15 g de proteine/ cana. In trei linguri de semintele de canepa se gasesc 16 g de proteina complexa.

9. Toti vlastarii contin proteine, cele mai mare cantitati se gasesc in vlastarii de lucerna care contin toti cei 8 acizi esentiali, aproximativ 35% proteine, cei floarea soarelui care au aproape 30%, in vlastarii de mazare contin cei 8 acizi esentiali si 28% proteine etc.

10. Semintele de canepa

Lista poate continua daca faceti cautare pe internet, eu m-am inspirat din sursele listate mai sus, insa puteti vizita si acest site unde se poate gasi un alt tabel al legumelor. Concluzia este ca daca avem diversitate in dieta, nu trebuie sa ne facem griji de proteine. Problema actuala a dietei omenesti este nu lipsa de proteine, ci excesul de proteine.

Ce facem cu vitamina B12?

Potrivit Academiei Nationale de Stiinte SUA, s-a stabilit in 1998 doza de vitamina B12 recomandata pe grupe de varsta:

  • 0-6 luni: 400 nanograme = 0.0004 miligrame
  • 6-12 luni: 500 nanograme = 0.0005 miligrame
  • 1-3 ani: 900 nanograme = 0.0009 miligrame
  • 4-8 ani: 1, 2 micrograme
  • Fete si baieti 9-13 ani: 1,8 micrograme
  • Femei si barbati trecuti de 14 ani si adulti: 2,4 micrograme
  • Femeile insarcinate de orice varsta: 2,6 micrograme

Victoria Bountenko, specialist si adept al dietei crude din 1994, spunea:

„Vitamin B12 is actually created by bacteria within the intestines. If you have a healthy digestive tract, many believe, you will have no problem with adequate B12 levels. Many vegans never experience a problem with B12 deficiency; however there are some who have low levels and become deficient. This doesn’t mean there is something wrong with consuming a raw, vegan diet. Remember, an equal number of meat eaters are B12 deficient, as well.”

Varianta romana, tradusa de mine:

„Vitamina B12 este creata de fapt de bacteria aflata in intestine. Daca aveti un tract digestiv sanatos, nu veti avea probleme cu nivelul de B12. Multi vegani nu au avut niciodata probleme cu deficienta de B12; totusi sunt persoane care au nivel scazut si devin deficienti. Aceasta nu inseamna ca este ceva gresit in a consuma o dieta cruda sau vegan. Retineti, un numar egal de consumatori de carne sufera de asemenea de deficienta de B12.”

Un alt articol care dezbate tema vitaminei B12 este acesta, in care se mai spune ca deficienta de B12 este proeminenta in special la vegetarieni decat la cei care mananca o hrana vie, cruda. Pentru cei care cred ca totusi cantitatea de B12 nu va fi niciodata suficienta, pot apela oricand la suplimentele de vitamine.

Cititi paragraful de mai jos aparut in 1999 in „Human Anatomy and Physiology” de Marieb. 

„Multa lume spune ca B12 se poate gasi doar in produsele de origine animala. Aceasta este neadevarat. Nici un ingredient natural de provenienta animala sau vegetala nu contine B12. Vitamina B12 este o bacteria produsa de microorganisme. Vitamina B12 este singura vitamina care contine urme de elemente: cobalt ce da vitaminei numele chimic, cobalamina care este centrul molecular al structurii sale.”

Sinteza vitaminei B12 are loc in intestinul mic fiind si locul unde B12 se absoarbe. Din moment ce bacteriile din intestin au cobalt si alti nutrienti, se produce B12. Dupa parerea lui Dr Michael Klaper, vitamina B12 este prezenta in gura si intestine. B12 trebuie sa fie combinata cu o enzima mucoproteina numita Intrinsic Factor, care este in mod normal prezent in secretiile gastrice pentru a fi absorbit corect. Daca factorul intrinsec este stricat sau absent, sinteza vitaminei B12 nu se va intampla indiferent in ce cantitate se afla in alimentatie. Deficienta de B12 poate fi din cauza antibioticelor, alcoolului, fumatului si stresului. Alcoolul distruge ficatul, deci cei care consuma alcool au nevoie de mai mult B12. De asemenea cei care fumeaza sau cei care consuma mancare preparata la gratar sunt mereu deficienti in B12.”

Ceea ce ma bucura mai mult este ca si presa romaneasca a inceput sa dea importanta hranei vii in vindecarea bolilor si renuntarea la proteina de origine animala. Puteti citi aici un articol in ziarul Financiar. Dupa cele spuse, va las cu bine pana la urmatorul articol, in care voi scrie mai multe despre acest subiect.

10 gânduri despre „Proteinele – provenienta doar animala?

  1. 🙂
    adevărul e că mie personal blogul dumitale mi-a trezit interesul pentru reţetele raw. iar ciocolata din avocado e absolut delicioasă, planific şi o frişcă din caju zilele astea. mulţumesc pentru ele.

    Apreciază

    1. Cu placere si ma bucur pentru interes. Si eu sper sa ma mobilizez zilele astea si sa mai incerc ceva noutati, mi-ai facut pofta de o ciocolata cremoasa.

      Apreciază

  2. Buna Ligia,

    Sunt interesata de problema aminoacizilor esentiali intalniti in alimentele vegetale. Ce carti, articole cunsoti pe aceasta tema. As dori ca autorii sa fie oameni de stiinta (doctori, nutritionisti).

    Multumesc!
    Andra

    Apreciază

  3. Buna Ligia! iti urmaresc cu foarte mare drag activitatea si incerc sa tin cont de marea majoritate a sfaturilor avand incredere pe deplin, asta si pt ca timpul liber cam scurt nu imi permite sa ma documentez din mai multe surse. Insa mi-am facut timp totusi sa rasfoiesc „Studiul China” unde autorul precizeaza la un moment dat ca salata verde ar fi leguma cu cei mai putini nutrienti. Indraznesc sa te intreb daca asa stau lucrurile in privinta ei, pt ca sunt convinsa ca e o leguma la indemana tuturor si as fi dezamagita sa aflu ca nu prea merita consumata. Mai am o nelamurire asupra acestui articol, si anume niste neconcordante intre imaginea cu valorile proteice vegetale si tabelul de dupa…spre exemplu, in imagine spanacul prezinta o valoarea mai mare a proteinelor decat a ciupercilor iar in tabel lucrurile stau invers. Care sunt valorile reale? multumesc pt atentie si pt un viitor raspuns! numai bine in activitatea profesionala si in viata de mamica!

    Apreciază

    1. Gabriela, legat de nelamuririle tale, ciupercile sunt de mai multe soiuri si in imagine sunt prezentate ciupercile shitake, care in Romania se gasesc doar uscate si care sunt mai bogate in proteine comparat cu ciupercile pleurotus sau champinion. Shitake sunt extrem de gustoase si eu in SUA le-am mancat ani de zile nepreparate termic, atat erau de bune iar daca le faceam la cuptor erau precum carnea. Referitor la salata, este oricum slabuta ca si calitate nutritionala, insa daca este crescuta intr-un pamant sanatos si nu consumam salata de care vorbeste el (cea din supermarket), tot este mai bine. Oricum primavara nu consumam doar salata, ci mai adaugam si altele feluri de frunze verzi benefice organismului care se completeaza unele pe altele. Cu bine!

      Apreciază

Comentariile sunt închise