Gradina bio

Planuri pentru gradina fara sapare – partea II

Aceasta postare este continuarea articolelor de mai jos:

Ca sa continui procesul de invatare, incepand din 24 februarie am facut cursul online – Gradina padure a celor de la Seminte pentru Viitor si sunt fascinata de tot ce am invatat nou. Gradina padure si permacultura nu sunt concepte noi pentru noi, dupa cum stiti, insa mereu trebuie aprofundate, perfectionate si mai ales puse in practica.

Pe langa toate, descopar la fiecare curs cu stupoare ca ne-am indepartat atat de mult de origini, ca am uitat, ca ne-am lasat dusi departe cu toata convenienta magazinelor, ca n-am mai fost curiosi sa invatam de la inaintasii nostri ce plante sunt comestibile din flora spontana, reducandu-ne doar la cateva specii plictisitoare cum ar fi rosiile, ardeii, vinetele, cateva grane plus altele, considerate acide in orice stare si chiar se recomanda limitarea consumului lor.

Dintr-o statistica prezentata in curs, ni se spune ca exista pe pamant 50.000 de plante comestibile iar noi consumam doar 30 sau chiar si mai putine. Unde ne-am pierdut? Sau poate asta a fost intentia, ca totul sa fie inversat si sa fim incurajati sa cumparam din magazine, ingnorand plantele gratuite oferite de natura, mult mai bogate in nutrienti comparat cu cruditatile din zilele noastre, despre care oricum se stie ca sunt mai slab nutritional ca acum 50-100 de ani, datorita poluarii excesive din sol, aer si panza freatica.

In Italia spre exemplu, in 1991, asa cum scrie si in articolul de mai jos, din peste 5.599 de plante comestibile existente acolo, aproximativ 96 de plante mai erau folosite in diverse preparate. Vedeti articolul acesta de mai jos, de care am aflat tot in curs si care sustine cele de mai sus.

Dupa numeroase studii si totodata, dupa parerea generala a medicilor cu care a lucrat, dr. Joel Wallach spune: „Urmarind cauzele deceselor oamenilor si ale animalelor, personal am efectuat 17. 500 autopsii si am ajuns la urmatoarea concluzie: Fiecare om sau animal decedat pe cale naturala a murit din cauza hranei sarace, adica din cauza deficientei de substanțe nutritive. Organismului le sunt necesare 90 de suplimente nutritive: 60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi de baza si proteine si 3 acizi grasi. In total 90 suplimente in dieta zilnica.”

Stiati spre exemplu ca frunzele tinere de fag, se pot consuma primavara sub forma de salata sau in supa sau mancare precum spanacul, culese logic cu moderatie fara sa nenorocim copacul? Acestea au un gust acrisor dulceag, iar toamna, nucile lui numite jir, sunt culese, uscate pentru a fi consumate ca atare in timpul iernii, sau se poate face faina din ele.

De ce credeti ca m-am apucat sa scriu aceste postari, chiar daca unele guri au sarit ca arse ca nu este domeniul meu si sa nu ma bag? Oameni buni, totul are legatura. Oare de ce credeti ca imbatranim prematur, de ce se lipesc de noi diverse afectiuni? Raspunsul este simplu – este un cumul de factori aditionali pe langa alimentatia saraca – precum poluare pe toate planurile, radiatii electromagnetice, apa moarta si plina de metale grele erbicide, pesticide, cloruri si alte nebunii, trimisa prin tevi ruginite si murdare, care se absoarbe prin piele la fiecare dus si care nu se elimina prin fierbere cand facem mancare cu ea ci din contra, se concentreaza si lista poate continua.

Nu putem sa disperam, fiindca deja e cam tarziu. Trebuie sa luam masuri acolo unde putem. In primul rand, hrana noastra este saraca in nutrienti, iar noi am fost dresati sa cumparam totul din piata sau de la magazine si am uitat sa ne plantam hrana sau sa culegem hrana gratis din natura. Trebuie sa facem ceva la nivel personal daca dorim schimbari si acesta este si scopul acestor articole.

Si multi au intrebat, bine, bine, dar voi ce faceti in acest sens? Noi oraseni si oameni de birou, am hotarat sa iesim din zona noastra de confort si sa ne educam si pe partea aceasta. Sa invatam cat de multe plante comestibile, sa le cautam in natura si sa le integram in alimentatia zilnica. Sa lucram la realizarea unei „gradini padure” si sa ne bucuram de roadele pamantului. De abia asteptam sa iasa mai multe frunze, ca sa putem sa ne bucuram de mai multe specii comestibile. Puteti gasi link-uri la cateva articole si pe aceasta tema in articolul Natura ne ofera o multime de plante medicinale.

Intorcandu-ne la ale noastre si la continuarea articolului Planuri pentru gradina fara sapare I, nu voi mai intra in detalii prea multe si chiar daca ma voi repeta cateodata, voi mentiona cele de mai jos. Va recomand sa cititi si articolele de mai sus, ca sa intelegeti acest articol. Nu pretind ca e tot ce trebuie sa se stie despre acest subiect, fiindca vom invata cat vom trai, insa este un inceput si aceste informatii vor ajuta pe cei care sunt la inceput de drum, bulversati de atatea informatii contradictorii. In articolele de mai sus, am cautat sa sumarizez cat am putut de mult tot ce am invatat, insa cum am spus, e doar inceputul. Vor mai fi articole pe aceasta tema si vom impartasii cat putem din cele invatate pe parcurs.

Suntem constienti ca va fi intens, ca vor fi multe lucruri de facut, insa dorim sa nu ne lasam coplesiti. Vom face cat vom putea, nu vom dori sa facem totul si sa cosmetizam totul, dar nici sa fie dezastru in gospodarie, cu zone aglomerate de tot felul de lucruri de care poate intr-o zi ne vom folosi. Vrem sa fie ordine si cand ne uitam in jur, ochiul sa se odihneasca admirand natura curata si nu sa dam cu ochiul de plastice, magazii darapanate si maldare de gunoaie inghesuite pe unde se poate. Mereu am admirat gospodariile ingrijite si ne dorim si noi la fel.

Cateva reguli pe care le vom respecta in gradina noastra pe langa cele mentionate in articolele precedente:

  • Vom merge mult pe ideea de plante companion, incepand cu „Three Sisters” – adica porumb, fasole si dovlecei sau dovleci.
  • Am plantat si vom continua sa plantam pe langa legume, flori si plante aromatice anuale si perene, cu scopul sa se sustina reciproc si sa lupte contra daunatorilor.
  • Plantele inalte, precum porumbul, napii, floarea soarelui vor fi plantati la soare dar spre nord, ca sa nu umbreasca plantele de talie mai mica.
  • Solul de langa legume va fi mereu acoperit de plante rupte, paie, frunze – folosind la greu metoda chop-and-drop, pentru a pastra umezeala in sol dar si pentru a aduce „buruieni” cu nutrienti necesari solului.
  • Chop-and-drop si pentru buruienile care vor aparea pe parcurs. Radacinile vor ramane in pamant.
  • Pe langa metoda de a rupe plante pline de azot si alti nutrienti necesari legumelor cum ar fi tataneasa, coada calului, urzica, coada soricelului si altele, vom folosi si macerate din plante cum ar fi cele din urzici si alte plante folositoare.
  • Vom folosi contra daunatorilor solutii naturale pe baza de: sapun vegetal, usturoi, ardei iute, plante aromatice, ulei de neem si altele.
  • Ne vom proteja in prima instanta de de „invadatori” precum iepuri, caprioare si altii, folosind un gard protectiv in jurul plantelor, format din plante diverse mentionate in articolul anterior, iar in mijloc vor fi legumele.
  • Nu va fi nevoie de rotatia culturilor, fiindca vom imbunatatii mereu solul cu nutrienti de la buruienile rupte sau din putrezirea paielor, cartonului si a plantelor de la exterior.
  • Nu vom folosi pesticide, erbicide si chimicale.
  • Vom folosi doar fertilizatori naturali, cei disponibili in natura asa cum am scris si mai sus.
  • Vom evita udatul, adica rasadurile si plantele la baza vor avea protectie (pamanatul nu va fi gol pe langa ele) si nu vor fi lasate in bataia soarelui. Vom acoperi cu plante si buruieni rupte, frunze si speram ca strat gros de paie.
  • Intr-un cuvant, vom cauta sa nu fim robii muncii pamantului si sa lasam natura sa isi urmeze cursul, cu putin ajutor din partea noastra. Realizez ca nu va fi chiar mic ajutorul, mai ales la inceput, insa spre asta tindem.

Pe langa toate, ne vom ocupa si de livada, care este destul de marisoara. Vom cauta sa curatam si in timp sa cosmetizam copacii batrani, dar sa si „educam” copacii tineri. Ne dorim o livada scunda, aerisita si cu acces usor la fructe. E mult pana acolo, insa ne place sa visam si sa facem planuri.

Citim cat putem de mult si cartea noastra preferata cand vine vorba de ingrijirea livezii, este scrisa de Michael Phillips si se numeste „The Holistic Orchard”. El a mai scris si cartea „The Apple Grower – a guide for the organic orchardist” si ambele sunt de mare ajutor, fiindca prezinta tot felul de tratamente naturale pentru copaci si arbusti fructiferi. Pe langa ea, ar mai fi si “The Vegetable Growers’ Guide to Companion Planting: The Role of Flowers, Herbs & Organic Thinking”. Avem o lista lunga de carti citite pe tema gradinaritului organic si pentru a le gasi pe cele in engleza, puteti sa accesati acest website. Nu sunt toate, insa cartile mai vechi si rare pot fi gasite mai usor aici.

Cu acestea fiind spuse, cu toate ca am putea face inca mii de completari, va las pe voi sa aprofundati subiectul si sper ca v-am starnit curiozitatea celor care cititi pentru prima oara despre acest subiect.

4 gânduri despre „Planuri pentru gradina fara sapare – partea II

  1. Foarte interesant! Mulțumesc pentru informații! Sunt foarte utile pentru mine, mai ales pentru ca nu stiu engleză si majoritatea informațiilor se gasesc in lucrări scrise în această limbă.

    Apreciază

  2. Informații utile, abordare interesantă a grădinăritului . Mulțumesc foarte mult! Încerc și eu să realizez câte ceva, la scară mult redusă ( după posibilități). Spor și mult succes vă doresc!

    Apreciază

Ce crezi despre acest subiect?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s